987 matches
-
perioadelor de tranziție. Se afirmă pentru cititori și pentru colegi ca un jurnalist care crede în rolul educativ al presei, socotită de noile ziare care apar drept o afacere, unde primează scandalul. Delimitarea netă de presa de tip tabloid, atitudinea tranșantă în favoarea judecării vieții după criterii morale, spiritul de inițiativă și bună organizare îi determică pe colegi să-l aleagă, la 5 mai 1996, în funcția de director al ziarului „Argeșul”. Timp de zece ani se consacră cu devoțiune promovării unei
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
ființelor; nimic nu i se poate împotrivi, Stațiunea e în stăpânirea sa: Magistratul din cauza acestuia își pierduse scaunul - nu renunțase de bunăvoie - și, dacă nu se va potoli, își va pierde și viața. Romancierul și-a scris, poate, cel mai tranșant capitol: Cum să domini puterea. Opunând-o unei alte puteri; Castelanul contra Magistratului... În rezervă, o ține pe a treia, cea mai imprevizibilă; devastatoare: furia mulțimii... FILOZOFUL. Povestea cu Castelanul-alchimist este născocită de către cine știe cine. Poate chiar de către Magistrat, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
de modă și era mereu îmbrăcată extravagant. în seara aceea avea o jachetă strâmtă de lycra cu vârtejuri psihedelice portocalii, galbene și verzi, jambiere verde închis și pantofi uriași. Fardul era portocaliu, iar părul ei, tuns scurt într-o manieră tranșantă, era vopsit într-un galben lămâie pal. Destul de ciudat, dar efectul per ansamblu era reușit. —L-ai văzut undeva pe Tom? a întrebat, uitându-se în jos la mine. A fost o greșeală din partea ei. Știam că a avut dintotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
micile aule destinate lecțiilor. Fusese și el pe acolo, În tinerețe, și Își amintea bine fermitatea cu care profesorii Îi insuflaseră certitudinea În adevărul credinței. Al credinței lor. Albul și negrul sutanelor ce se Învârteau În preajmă era oglinda felului tranșant În care ordinul despărțea binele de rău. Nici pe atunci nu reușise niciodată să treacă prin acele locuri fără să fie Încercat de un fior de teamă, când simțea În spate prezența unuia din ei. Iar acea veche neliniște părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
gânditor distinct de maestrul său; un mic text dezbate pe scurt asupra efectelor care-și preced cauzele în timp, dar nu găsim aici nimic cu adevărat revoluționar; niște considerații asupra cauzei căderilor de grindină vara, da, bine; dar nicio idee tranșantă sau care să merite semnătura lui Diogene. în afară de... în afară de un text de vreo cincisprezece rânduri, mai nimic din punct de vedere cantitativ, dar o mină de aur pentru potențialitățile calitative: Diogene enunță aici posibilitatea unei utopii epicuriene, un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
se afla în relația de concubinaj cu numitul Cartuș Potcovaru. Locuia împreună cu familia acestuia, iar veniturile ei, atât cât erau la acea vreme, se vărsau în bugetul acestei familii, a replicat avocata cu siguranța pe care a alimentat-o poziția tranșantă a judecătoarei până la acel moment. - Mda, atâta doar că eu insist și așa se va menționa în scris, că autoturismul a fost procurat înainte de căsătorie. Ca atare, nu face parte din masa bunurilor comune supuse partajului, a precizat judecătoarea cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361281_a_362610]
-
această perspectivă, trebuie spus că atitudinea acestei clase (de facto încă boierească) nu s-a diferențiat de poziția generală a clasei boierești din Principatele Unite, dimpotrivă, au existat cazuri când, față de unele reforme, transformări sau măsuri, aceasta a fost mai tranșantă în exprimarea unor poziții proprii. Pentru a juca un rol atât de important, boierimea olteană avea însă puternice atuuri. Pe plan economic aceasta domina încă situația din provincie pentru că deținea peste 55% din suprafața și producția agricolă, asigurând, în cea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
diversificate în rândul deținătorilor de moșii, ca și al țăranilor, care erau primii beneficiari ai aplicării reformelor 20/. De fapt, pozițiile diferite față de problema proprietății funciare se manifestă încă din perioada anterioară Uniri 21, însă de abia acum acestea devin tranșante, deoarece era clar că problema nu mai putea fi ocolită în condițiile în care însăși Convenția de la Paris din august 1858 stabilise măsuri pentru îmbunătățirea soartei țăranilor, paralel cu clarificarea problemei proprietății după modelul codurilor civile europene (francez sau italian
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
lei? Iei o bere, o bei dă sete și o piși la gard, să fiu al dreacului... - La revedere... - încheie Solomon, discuția și dete să plece. - Ți le las, să moară mama, cu 25... - Nu. Nu e nu. - făcu Solomon tranșant și fals încruntat. - Cu cinșpe... - și îi puse în brațe, forțat, teancul cu exemplarele semnate Solomon Sfetnic. Solomon trase un zâmbet exagerat, cu aere de om mai cult decât ar putea părea, și zise în șoaptă: - Aș fi caraghios, domnul
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
postmoderne în morală, (pp. 63-128); 3. Realism și atitudine morală, în postmodernitate (pp. 129-166); și un Epilog: De la valorile morale la morala valorilor (pp. 167-174) plus o Introducere (pp. 7-11) și o Bibliografie (pp. 175-180), lucrarea își propune o abordare tranșantă a pericolului erodării valorilor creștine ca piloni centrali ai vieții în Iisus Hristos. Secularizarea sau dușmanul religiilor, cum o numește Părintele Profesor Alexander. Schmemann, este văzută ca producție a unei minți individualiste și hedoniste pentru care bucuria unirii cu Iisus
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
te-a găsit și așa te-a adus direct la dispensar. - Deci este ceva neclar în legătură cu Viorel vreți să spuneți? - Eu nu spun nimic, nefiind martor la ce s-a întâmplat în magazie. Vreau să îți pun totuși o întrebare tranșantă. - Vă rog... - Există ceva între voi de domeniul intimităților? - Nu, nimic până acum și nici nu văd de ce ar fi și în viitor. El este căsătorit, soția lui îmi este colegă și eu am un prieten, pe care îl iubesc
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
prin care se intră și, respectiv, se iese din text, discursul acum în straiele croite impecabil ale prozodiei clasice, urmează firul narativ călăuzitor al basmului pe care îl esențializează, îl modernizează și-l împrospătează cu o nouă și mult mai tranșantă forță imagistică. Un accent parcă și mai apăsat cade pe meditația asupra timpului care se relativizează imperceptibil. Încă de la bun început timpul e perceput diferit de muritori în funcția de categoria socială căreia îi aparțin: „Vremea curge, cât e vreme
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
eul” nostru, considerat ca entitatea care are cel puțin două trăsături (a. conștiință și b. conștiență) se menține și se perpetuează și după ce am parcurs întreaga noastră viață biologică și traversăm pragul morții fiziologice. Răspunsul dat acestei întrebări a fost tranșant și afirmativ, atunci când a venit din partea unor credincioși, adepți ai indiferent cărei religii: VIAȚA DUPĂ MOARTEA FIZICĂ, CHIAR EXISTĂ ! ***************************** Infinitul și eternitatea, alături de paradoxala conjugare: „am fost, sunt și voi exista mereu”, merg mână în mână. Și nu pe degeaba
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
-
Iisus Hristos lucrător acum.25 Preotul, Săvârșitorul văzut al Sfintei Liturghii, simțind această sporire a prezenței lui Iisus Hristos se cutremură și se proșterne înaintea lui Dumnezeu înainte de a săvârși principalele acte liturgice. În acest gest avem expresia cea mai tranșantă a realismului liturgic: preotul arată că nu săvârșește numai un simbol gol de prezența lui Iisus Hristos, ci prin ceea ce va săvârși, prezența prin lucrare a lui Iisus Hristos va fi și mai accentuată.26 Proscomidia nu este doar o
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
conducă, cu toate încătușările și umilințele la care a fost supusă, prin întunecatul ev comunist. Episcopul Nicolae Popovici sau despre curajul de a rosti. La celălalt pol al relației Biserică-Stat se situează ierarhul orădean Nicolae Popoviciu care, prin poziția sa tranșantă anticomunistă a fost printre puținii ierarhi ai vremii care s-a manifestat deschis, pe față, împotriva democrației populare. Este prezentată activitatea sa până în 1945, subliniindu-se aspectele importante ale vieții sale: nașterea, studiile, în țară și străinătate, perioada de profesorat
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]
-
și de de vreo doi ani s-a întors în Italia. Acun trăiește la o mănăstire pe langă Bolzano și continuă să facă acte caritabile. Am avut o discuție cu ea, în particular acum două săptămâni. A fost sinceră și tranșantă cu mine atunci, desi mie la momentul respectiv nu prea mi-a picat bine felul său frânc de a vorbi. Acum când va afla despre opțiunea mea cred că va fi foarte surprinsă. Îmi sugera, în urma celor ce probabil tatăl
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
subcapitol: „Speranța rezidă în luciditatea politicienilor” sau „ ... speranța ... trebuie să moară ultima pentru această așchie de popor atât de năpăstuită”. În finalul părții întâi se reproduce un interesant dialog al autorului cu prof.univ. Valentin Mândâcanu, din care se desprinde poziția tranșantă a prof.univ Valeriu Dulgheru în problema Basarabiei: șansa poate fi în implicarea, „cu un efect deosebit”, a intelectualilor, „atât din mediul urban, cât și, în special din mediul rural, care au mult mai multe posibilități, mai multe tribune pentru
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
evidențiată de documente, pentru că ele nu afectau direct, imediat și hotărâtor situația și interesele sale (precum cele două prezentate mai sus), ci doar treptat și individual. În general, în privința receptării acestor numeroase și cuprinzătoare reforme nu mai înregistrăm poziții divergente, tranșante, din partea întregii clase boierești, sau a unor grupări semnificative ale acesteia. Desigur, măsurile de unificare, reformare și modernizare a armatei, spre exemplu, nu au trezit opoziția boierimii oltene, care avea numeroși reprezentanți printre ofițerii unităților din Țara Românească, iar șeful
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
poate fără voia lor, rătăcesc în permanență pe drumuri mai mult sau mai puțin umblate, în căutarea unui ideal, a unui vis, a unei identități”. Dorina Șișu își pune în valoare calitățile sale de analist, de investigator și realizează o tranșantă incursiune într-o lume, pe cât de îndepărtată (cronologic vorbind), pe atât de actuală. Din cele mai vechi timpuri, omul a manifestat predilecție pentru faptele eroice, de anvergură, care să rivalizeze zeităților atotputernice. Ba, mai mult decât atât, multe dintre scrierile
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
incitanta, uneori de-a dreptul abraziva prin care își obliga cititorul să se pronunțe. Textele sale nu sunt adormitoare sau banale> În ele alternează sau coexista afirmații ofensatoare și toleranțe, sentințe fără drept de apel și invitație la dialog, concluzii tranșante sau, voit, în coada de pește. Cum să nu te facă să răspunzi cumva unui asemenea discurs ce nu te poate lăsa indiferent sau cum să nu te pună măcar pe gânduri câteva clipe? Autorul îi tratează cu superioritate, dar
VIOREL ROMAN, AUTORUL CARE NU ARE CU CINE POLEMIZA de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346653_a_347982]
-
Mariana Cristescu surprinde, secvențial dar precis, deruta din societatea românească, în care indivizi dubioși, care dau gir prostiei, înfumurării și bunului plac, sunt scoși în față de un mecanism social dereglat, spre furia, dar și spre tristețea autoarei. Observațiile ei sunt tranșante, categorice și de bun-simț, dar formulate fără echivoc și fără cruțare: „Nu cred în niciun fel de criză, nici economică, nici politică, nici a literaturii ... povestea asta cu criza este cea mai mare diversiune a secolului, pentru a manipula în
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
ca să vorbim în termeni mai puțin făloși: talentul e în situația militarului în uniformă: se cade să se supravegheze când iese în oraș”. Iar în legătură cu destinul unui scriitor și cum se poate rata acesta, Nicolae Steinhardt a avut o părere tranșantă: „Depersonalizarea, acesta-i pericolul de moarte. Nu cantitatea, nu succesul, nici chiar desăvârșirea stilistică ori nativă, important e să fi spus ce avea de spus, tot ce avea de spus, a se fi luptat cu el însuși, cu „întâmplările”; important
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
e respectată legea Lui. Islamismul trebuie întărit în statele musulmane laicizate și apoi extins în lumea întreagă pentru regenerarea umanității. Pentru învingerea forțelor ostile acestui proces este nevoie de lupta celor care sunt împotriva Islamului, de jihad. În aceste poziții tranșante ale Islamului întâlnim împărțirea între Dar al-Islam (lumea musulmană) și Dar al-Harab (lumea nemusulmană). Fundamentalismul islamic nu are tradiție, în ciuda încercărilor adepților lui de a-l înrădăcina în istorie, justificându-l prin texte sacre. Fundamentalismul islamic este mai mult o
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
canalului, dar cu precauțiuni, după trei cincinale de monitorizare și pilotare existând suspiciuni că nu prea ai ce să imiți ca nechezolii și cocalarii, la un nivel care să te satisfacă spiritual când aspirațiile românești sunt din străbuni de genul tranșant, recuperăm totul sau nimic! Dar nu numai la Strasbourg, la Centrul Pompidou de la Metz sau la Paris, sincronismul azi, cu statui ieftine, fără soclu, de să-ți bage blonda mâna-n buzunar, ca lui Leopold von Sacher-Masoch la Lvov, corecte
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
șase șase, nea Oreste, făr-a-prinde chiar de veste, nici în vestă nu mă doare, că am pull-ul foarte tare! Nu era încă pornit miezul conflictului nici prin hotărîrea cu care oamenii se pregăteau de arăturile de primăvară și întrebarea era tranșantă după canoanele spiritului politic european aplicat la îmbăligarea brazdei: bombardarea e necesară dacă prin Europa mai bîntuie încă teamă că vulpoiul scăpat la găini nu o să mai țină niciodată seama de cotcodăcitul găinilor și de nechezatul iepelor la trecerea armăsarului
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]