441 matches
-
Se admite de către toți istoricii români că Transilvania a fost, în tot Evul Mediu și în epoca modernă, un rezervor de populație românească pentru rile Române extracarpatice, recunoscându-se importanța „Descălecatului” pentru formarea statelor medievale șara Românească și Moldova, a transhumanței și a întemeierii de noi așezări de către românii ardeleni, nu numai în Ardealul românesc, dar și în sudul Poloniei, nord-vestul Ungariei, Serbia, Bulgaria și dincolo de Nistru, în stepele nord-pontice, până în Caucaz. Trebuie să admitem că în tot Evul Mediu au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
privilegiate de domnii Moldovei: - dreptul de liberă folosință a lemnului - dreptul de lăzuire - dreptul de morărit - dreptul de cârciumărit - dreptul de vânat și pescuitdreptul de a pășuna liber oile și vitele mari pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzășești, duse în transhumanță, de la Sfântul Dumitru la Sfântul Gheorghe. Aceste drepturi le-au fost luate treptat de administrația austriacă a Domeniului Câmpulung, fiind impuși la taxe și prestații, confiscări de terenuri, amenzi, interzicerea portului armelor etc. La toate abuzurile administrației s-a răspuns
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fără să ne spună în ce consta acest „joc” și după care scenariu se organiza. Denumirea ne duce cu gândul la mocani, oameni de la munte și de sub munte, crescători de oi, care străbăteau țara cu turmele lor când plecau în „transhumanță” - de la munte la șes, în luncile și bălțile Siretului, Prutului și Dunării. Cum de a ajunsă „Mocănașul” în Fruntești este mai dificil de aflat, însă poate fi pusă în legătură cu trecerea, an de an, a românilor de la munte și de peste munți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
neschimbat în sat, oamenii cu aceeași curiozitate ieșind la porți și prin curțile lor aceeași sărăcie statornicită în timp, singurele meserii practicate prin zonă sunt legate de lemn și piatră și căruțe cu coviltir coboară ritmic la câmpie într-o transhumanță fără glorie, cea a ciubarelor, a scândurilor și a merelor, n-aș putea spune că nu văd semne ale schimbărilor, reclame comerciale, coca-cola, hollywood vraja americii, câte o antenă parabolică pe-o casă terminată pe jumătate, aproape toate casele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule . Originea păstorească a poeziei noastre populare e susținută printr-o minuțioasă analiză a textelor, printr-un, comentariu savant al documentelor istorice, etnografice, juridice. Originea păstorească a folclorului nostru și rolul procesului de transhumanță în societatea feudală îmbogățesc folcloristica românească cu nou punct de vedere. După Densusianu ciobănitul e fenomenul social dominant „vatra a tot ce este mare și durabil în lirica populară românească" argumentând astfel : „Dacă am fi fost un neam de plugari
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
-a făcut pe țăranul nostru să cânte primăvara ci anume preocupări de viață ale lui în legătură cu ceea ce era prielnic îndeletnicirii la care era, dedat deci, în fond ceva prozaic, ceva de ordine practică” Ovid Densusianu ne prezintă ca dovezi ale transhumanței pe aceste meleaguri fragmente din diferite balade, colinde, doine. Astfel este fragmentul care vorbește de drumul Bărăganului „Bătut, e Doamne, bătut / Drumul Bărăganului / de talpa ciobanului / Nu-i bătut de car și boi, / Ci picioare de oi / Si de câni
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
mare: „Vara le vara / în vârful munților / Iama le ierna/ În prundul mării " Din creațiile populare din care am exemplificat, Densusianu trage concluzia că : „Din asemenea mărturii, răzlețe se vede că în poezia noastră populară a lăsat urme și o transhumanță pe întinderi mai mari”, după Ovid Densusianu migrațiunile păstorești vin să ne explice în mare parte circulația unor motive populare " continuând : Drumurile migrațiunilor păstorești au fost și drumuri de răspândirea cântecelor populare de altfel și a altor teme folclorice În
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
se exprimă prin cuvântul tipic și în același timp poetic dor, nu poate fi explicată dacă n-o punem în legătură cu ceea ce a fost viața în trecut, cu condițiunile ei speciale " 3.6. Miorița Miorița e pusă de Densusianu tot pe seama transhumanței, căreia îi atribuie o origine relativ recentă de trei sau patru sute de ani ", admițând că unele elemente componente pot fi mult mai vechi, plauzibilă fiind și ideea că balada s-ar fi terminat în prima formă cu îngroparea ciobanului la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
unei colaborări lente de-o parte reflexe ale vieții sufletești, de altă parte un complex de împrejurări din viața ciobănească Miorița a luat naștere în împrejurări tipice de viață păstorească ca se reazemă pe un fond de transhumantă. Densusianu explică transhumanța prin mișcarea după anotimpuri a turmelor într-o zonă geografică precisă. În capitolul Miorița, Densusianu construiește una din temeliile interpretării moderne riguroasă a Mioriței. El rămâne și autorul primului corpus al temei, 38 publicând în apendice la Vieața păstorească 41
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
sângeroase, precum și statutul social sui generis al păstorului" Întreaga argumentație a învățatului nostru pune accent, pe demonstrarea caracterului de document de transhumantă. Face unele ipoteze în studiu, cum ar fi aceea despre caracterul eminamente păstoresc al civilizației românești și valoarea transhumanței sau ideea capodoperei" concepută ca produs al mediului pastoral strămoșesc: „E o anomalie, o contrazicere ca de o parte să credem că coborâm din strămoși plugari, iar de alta să punem în fruntea poeziei noastre rustice o baladă păstorească, să
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
de emigrațiuni păstorești care să fi pus în contact ciobani din ținuturi îndepărtate” Densusianu susține ideea că ciobanul dușmănit în Miorița era un ardelean și aduce următoarele argumente : așa cum e cunoscut din numeroase izvoare mai vechi ori mai nouă, la transhumanța spre câmpiile Moldovei ori Țării Românești luau parte mulți ciobani din Ardeal în vremile de înflorire a păstoritului acolo, erau cunoscuți prin turmele lor din Ardeal, pot fi priviți ca ungureni ", autorul invocând numărul important de strigături satirice, mai cu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
turmele lor din Ardeal, pot fi priviți ca ungureni ", autorul invocând numărul important de strigături satirice, mai cu seamă din Muntenia îndreptate împotriva ungurenilor", precum și absența din Transilvania a unor strigături ostile ciobanilor de dincolo de munți, ceea ce ar confirma că transhumanța (păstoritul pendulatoriu) se făcea numai dinspre Transilvania către sud și est. Recunoaște că în cele 43 de variante nu a descoperit nici o indicație cu privire la această ipoteză, dar insistă să demonstreze că și în variantele lui Alecsandri, G.Dem. Teodorescu, ciobanul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
dintre cele mai expuse năvălirilor turcești și, mai ales, tătărești, a fost apoi teatrul de război al luptelor dintre turci și ruși. De aici, importante deplasări de populație, lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
identifică: „Astfel tot mai neștiut/ Spre adânc îl fură/ Și-l îngroapă-n sânu-i mut/ Veșnica natură./ Vara trece pe cărări,/ Frunza-n codru sună,/ Trec cernite înserări,/ Nopți adânci cu lună”. Alte texte memorabile sunt Balada munților, poem al transhumanței și al toamnei, ori Balada popii din Rudeni, unde contemplația se însoțește cu o discretă notă de umor. În pasteluri T. cultivă o poezie delicată, suavă și grațioasă, ca în Rapsodii de primăvară, comunicând exuberanța și vitalitatea anotimpului tinereții, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
pierde într-un pastoralism cu modele în bucolicele Antichității și în folclor, dezvoltat în aceeași ambianță a frivolităților galante, ce se trăgea din mica poezie franceză a secolului al XVIII-lea. Piesa de rezistență a ciclului este San-Marina, poezie a transhumanței păstorilor macedoneni, care evocă, cu o sobrietate rar întâlnită la B., gesturi rituale, într-o mișcare lină, desfășurată în ritmurile eternității, cu fiorul spațiului nemărginit și a timpului derulat în cicluri prestabilite. În Conrad, poetul dă, pe motivul, cu adânci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
malurile Dunării. Dacă se auzea, în lungile ore de odihnă de pe la cozi, vreun cîntec moldovenesc în inima Călărașiului sau vreunul pescăresc îngînat pe volutele largi ale doinei din ținutul Pădurenilor, nu era nimic de mirare. Milenarele și lentele trasee ale transhumanței erau reiterate acum sub presiunea unor urgente nevoi ale oțelului. Cea de-a treia consecință a fost una artistică, în cel mai adevărat înțeles al cuvîntului, și ea este, poate, singura formă de activitate care a răzbunat subtil, dar cu
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
putrezi ai gardului nu se mai zărea țipenie de om. Măgarul trecuse la cele veșnice și totul s-a dus de izbeliște. Imaginea lui m-a urmărit tot timpul. Îl caut mereu, l caut peste tot: pe lungile cărări ale transhumanței, asudat, poate, sub greutatea samarului; n reprezentările celor din breasla lui messer Vasari; pe Pajiștile Raiului nchipuite de John Steinbeck... Mi s-a părut a fi și el n nelipsitul alai ce-L nsoțea pe Mântuitor n "Fuga n Egipt
Un român scrie în Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7017_a_8342]
-
Peste 100 de elevi din localități de pe Valea Sebeșului, județul Alba, vor începe școala cu o întârziere de două săptămâni, deoarece în această perioadă sunt plecați în transhumanță. Șeful adjunct al Inspectoratului Școlar Alba, Marcela Dărămuș, a declarat, luni, că trei școli din comuna Săsciori nu au început cursurile luni, deoarece copiii sunt plecați în această perioadă cu părinții în transhumanță, ajutându-i la creșterea animalelor, scrie Mediafax
Trei școli vor începe anul la 1 octombrie. Vezi de ce () [Corola-journal/Journalistic/81112_a_82437]
-
deoarece în această perioadă sunt plecați în transhumanță. Șeful adjunct al Inspectoratului Școlar Alba, Marcela Dărămuș, a declarat, luni, că trei școli din comuna Săsciori nu au început cursurile luni, deoarece copiii sunt plecați în această perioadă cu părinții în transhumanță, ajutându-i la creșterea animalelor, scrie Mediafax. Dărămuș a spus că este vorba de școlile cu clasele I-IV din Tonea și Pleși care au 13, respectiv 9 elevi și Școala cu clasele I-VIII din Loman, unde învață 100
Trei școli vor începe anul la 1 octombrie. Vezi de ce () [Corola-journal/Journalistic/81112_a_82437]
-
de elevii din aceste școli, în timpul anului școlar, ei urmând să vină și sâmbăta la cursuri. Totodată, prin dispensă dată de ISJ Alba, aceste școli își încheie cursurile, în vară, mai devreme pentru ca elevii să poată participa alături de părinți la transhumanță. Comuna Săsciori este o localitate de oieri de pe Valea Sebeșului, în care se păstrează încă obiceiul transhumanței. În această comunitate, în timpul fiecărei veri, copiii duc, împreună cu părinții, turmele de oi în zonele muntoase și nu coboară decât la sfârșitul lunii
Trei școli vor începe anul la 1 octombrie. Vezi de ce () [Corola-journal/Journalistic/81112_a_82437]
-
prin dispensă dată de ISJ Alba, aceste școli își încheie cursurile, în vară, mai devreme pentru ca elevii să poată participa alături de părinți la transhumanță. Comuna Săsciori este o localitate de oieri de pe Valea Sebeșului, în care se păstrează încă obiceiul transhumanței. În această comunitate, în timpul fiecărei veri, copiii duc, împreună cu părinții, turmele de oi în zonele muntoase și nu coboară decât la sfârșitul lunii septembrie sau chiar în octombrie.
Trei școli vor începe anul la 1 octombrie. Vezi de ce () [Corola-journal/Journalistic/81112_a_82437]
-
într-o eventuală continuare. La care ați face mai bine să vă așteptați, nu de alta, dar filmul a fost extrem de bine cotat la box-office, și în S.U.A., și aici. Normal, zic eu, ce popor, în afara unuia care a elevat transhumanța la nivel de mit național, ar putea înțelege mai bine periplul de la rece la ceva mai cald al unor animale? Spre deosebire însă de primul Ice Age, ființele umane nu mai sunt de găsit. Competiția pentru perpetuarea speciei sigur i-
Efectul de halo by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10727_a_12052]
-
a Făgărașului, au pornit descălecările care au făcut cu putință Principatul Munteniei. Ce a fost pentru Moldova Maramureșul este pentru Muntenia ținutul acesta binecuvântat de natură și de istorie. Pe aici, mai ales prin Sibii, au continuat descălecările oierilor în transhumanță, care au împânzit și înnobilat cu așezările lor tot versantul de sud al Carpaților; pe aici s-au scurs și au descălicat până în Dobrogea atâtea cuvinte românești, chiar luate de la vecinii noștri din stânga...; pe aici, pe la Rășinari a trecut și
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
poetul extrage din amîndouă esența „melancoliilor” sale „inocente”. Structurale și în egală măsură sîrguincios exersate pe claviatura liricii: „Melancolia se învață în fiecare zi/ dacă nu te-ai născut cu fluturele acesta pe degete/ ascultă zornăitul alunelor/ și recită oda transhumanței/ sau exersează vesel în vis aria vînzătorului de păsări/ dar nu ironiza niciodată înalta catedră/ de la care vobește cu patos/ capra cu ochelari dacă totuși/ mai crezi în mecanismele vîntului/ seara/ cînd trec soldații cîntînd” (Dacă totuși). Se vede de la
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]