1,894 matches
-
ales ca personaj, care devii de îndată ce pătrunzi în lumea satului. Te cuceresc locurile, apoi oamenii, care se mișcă în ritmul natural și țin de rânduială. În cronologia romanelor se observă cum scriitorul fotografiază peisaje și scene de viață din satul transilvănean din perioada interbelică și până azi, cu opriri dese asupra perioadei comuniste. Totul ți se pare firesc, viu. Viața parcă e în derulare naturală. Așa cum curge un râu. Mai liniștit ori mai învolburat. Romanele sunt curgătoare și te cuceresc pentru că
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
Conviețuirea frățească a tuturor fiilor țării. La a 50-a Conferință teologică interconfesională, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul de la Hristos 1988”, anul 136, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1988, pp. XXII-XXV. 73. Circulația scrierilor patristice în teritoriile intracarpatice și specificul spiritualității transilvănene, în vol. „Mitropolia Ardealului. Contribuții transilvănene la teologia ortodoxă”, Sibiu, 1988, pp. 118-142, reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 305-341
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
La a 50-a Conferință teologică interconfesională, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul de la Hristos 1988”, anul 136, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1988, pp. XXII-XXV. 73. Circulația scrierilor patristice în teritoriile intracarpatice și specificul spiritualității transilvănene, în vol. „Mitropolia Ardealului. Contribuții transilvănene la teologia ortodoxă”, Sibiu, 1988, pp. 118-142, reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 305-341. 74. Raporturi istorice, etnice și demografice
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
informat despre această întrunire [sursa era, după toate indiciile, chiar Titu Maiorescu] . . . S-a stabilit că lupta împotriva Austro-Ungariei să fie continuată... S-a recomandat membrilor cea mai mare prudență. Eminescu, redactor principal la Timpul, a făcut propunerea ca studenții transilvăneni de naționalitate română, care frecventează instituțiile de învățământ din România pentru a se instrui, să fie puși să acționeze în timpul vacanței în locurile natale pentru a orienta opinia publică în direcția unei Dacii Mari. În afara agenților marilor puteri europene, o
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
pelegrinaj când vor să se închine ... IX. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - COȘMAR ÎN BALCANI, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016. Note pe marginea cărții „Coșmar în Balcani”, de Anna M. Wittmann, după relatările sasului transilvănean Friedrich (Fred) Umbrich. Carte apărută în traducerea din limba engleză a Doamnei Tatiana Dragomir la editura Cartier, Chișinău 2015 „Coșmar în Balcani” este cartea pe care am ezitat s-o deschid, pentru că titlul îmi sugera din start trauma personajului principal
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
am trăit. În final, după ce am terminat cu cititul, este cartea care nu-mi dă pace, împiedicându-mă să mă apuc de altceva. Citește mai mult Note pe marginea cărții „Coșmar în Balcani”, de Anna M. Wittmann, după relatările sasului transilvănean Friedrich (Fred) Umbrich. Carte apărută în traducerea din limba engleză a Doamnei Tatiana Dragomir la editura Cartier, Chișinău 2015„Coșmar în Balcani” este cartea pe care am ezitat s-o deschid, pentru că titlul îmi sugera din start trauma personajului principal
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
ales ca personaj, care devii de îndată ce pătrunzi în lumea satului. Te cuceresc locurile, apoi oamenii, care se mișcă în ritmul natural și țin de rânduială. În cronologia romanelor se observă cum scriitorul fotografiază peisaje și scene de viață din satul transilvănean din perioada interbelică și până azi, cu opriri dese asupra perioadei comuniste. Totul ți se pare firesc, viu. Viața parcă e în derulare naturală. Așa cum curge un râu. Mai liniștit ori mai învolburat. Romanele sunt curgătoare și te cuceresc pentru că
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
ales ca personaj, care devii de îndată ce pătrunzi în lumea satului. Te cuceresc locurile, apoi oamenii, care se mișcă în ritmul natural și țin de rânduială. În cronologia romanelor se observă cum scriitorul fotografiază peisaje și scene de viață din satul transilvănean din perioada interbelică și până azi, cu opriri dese asupra perioadei comuniste. Totul ți se pare firesc, viu. Viața parcă e în derulare naturală. Așa cum curge un râu. Mai liniștit ori mai învolburat. Romanele sunt curgătoare și te cuceresc pentru că
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
de taxiuri aflată vizavi de Teatrul Național. De la definitivarea construcțiilor din Piața Avram Iancu - deci de pe la începutul secolului XX - stația de taxiuri a rămas în același loc, chiar dacă sensurile traficului rutier au fost modificate și chiar dacă piața - în zbuciumata istorie transilvăneană - și-a schimbat, de mai multe ori, numele și stăpânii. După Marea Unire din 1918, piața teatrului a primit numele de Piața Cuza Vodă. Evoluția tehnicii a impus automobilul în peisajul urban, înlocuind treptat arhaicele mijloace de locomoție trase de
STAŢIA DE TAXI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371911_a_373240]
-
și sensul de circulație a fost modificat. Catedrala a rămas neschimbată, simbol al spiritualității românești, în acele vremuri tulburi. A rămas și stația de taxiuri, a rămas și piațeta. Doar în centrul ei a apărut un catarg cu steagul autorităților transilvănene din acele timpuri. După război, piața a fost redenumită, devenind Piața Malinovski. Stația a rămas tot acolo, iar ocupantele sale au fost aceleași vechi taxiuri din vremea marii conflagrații mondiale. Un amalgam de automobile, învăluite în fum cu miros înecăcios
STAŢIA DE TAXI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371911_a_373240]
-
și acum avea o familie greu de întreținut. Ars de soarele zilelor de lucru, cu ochi albaștri și păr cârlionțat, Nicu era un om căruia uneori îi plăcea să filosofeze în timp ce muncea; vorba îi era rară, urmaș fiind al emigranților transilvăneni veniți pe aceste meleaguri. Avea umor, sesiza rapid slăbiciunile oamenilor. Era puternic și isteț. Foarte curând ne-am împrietenit. Nicu ne ajuta la toate și punea mult suflet; suferea dacă aveam greutăți și ne scotea din orice impas. Ne construiam
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
punct de vedere al materialului și tehnicii de realizare, dar și al categoriei de obiecte legate de practicarea cultului de către credincioși-pomelnicele închinate bisericilor. NOTE 1.Varvară Magdaleana Măneanu, Colecția dr.C.I.Istrati -Valorificarea ei în cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier: Ceramică transilvăneana.(‘’Revista Muzeelor‘’,XXX,1993,nr.1.,p.49-50); O institutie culturalănaționalădin trecutul Severinului: Muzeul ‘’Dr.C.I.Istrati’’.(‘’Porțile deFier’’an.I.,nr.1.1996.p.6-7.) ; Interferente culturale româno-franceze în Colecția ‘’Dr.C.I.Istrati ‘’(‘’Porțile de Fier‘’,an.II,nr.2.1996
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
anul 1989, parcul cunoscut în mediul clujean drept „Parcului mare”, dobândește un nume nou și anume Parcul Central „Simion Barnutiu”. Cu toate acestea, Simion Bărnuțiu - cunoscutul om politic român, istoricul, filozoful și profesorul universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluției transilvănene de la 1848 - nu-și are statuia în parcul căruia i-a împrumutat numele. Îmi place să cred ca edilii orașului își vor repara greșeala și îl vor așeza la loc de cinste, în parcul său, pe autorul „Proclamației din 24-25
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
duc cu ei dincolo, în veșnicie, pentru că, potrivit marelui duhovnic al Transilvaniei, Părintele Teofil Părăianu, “persoana care reușește să pătrundă în sufletul tău, nu o mai poți scoate de acolo, ci mergi cu ea în veșnicie”. În memoria eroilor aviatori transilvăneni, dar nu numai, a tuturor piloților care au trecut la cele veșnice, la Cluj-Napoca, în incinta Aeroportului Internațional, urmează a se ridica un Monument „Escadrila din Ceruri”. Această inițiativă aparține Asociației Române pentru Propagandă și Istoria Aeronauticii, Filiala Cluj prin
ESCADRILA DIN CERURI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347312_a_348641]
-
Puterile Centrale. Numeroși ostași români din fosta armată austro-ungară, căzuți prizonieri în Rusia, s-au înrolat în detașamentele de voluntari care susțineau lupta pentru unitate natională. La 27 mai/8 iunie 1917 a sosit la Iași primul detașament de voluntari transilvăneni și bucovineni. Situația românilor din Bucovina s-a înrăutățit în toamna anului 1918 când Austro-Ungaria, practic, se prăbușise. Se vehicula teza anexării de către habsburgi, ca o ultimă soluție de salvare, a Bucovinei la Galiția, în timp ce Ucraina ridica pretenții de stăpânire
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
sol la Babi Yar, în Ucraina; că la Buchemvald erau uciși în fiecare zi 10.000 de evrei, și el era totdeauna printre ultima sută la poarta morții, dar întotdeauna era cruțat din nu se știe ce motive. Că evreii transilvăneni, Elie Wiesel și tatăl său, au căzut sub ocupația maghiară în urma Dictatului de la Viena din 1940 și, deportați de către autoritățile maghiare (pe care el, cu rea-credință le numește autorități române ) au ajuns la Buchemvald..."(Traian Golea). Prin comparație cu minciuna
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
care ambasadorul austriac la București, baronul Mayer, l-a transmis superiorilor săi: "S-a stabilit că lupta împotriva Austro-Ungariei să fie continuată. S-a recomandat membrilor cea mai mare prudență. Eminescu, redactor principal la Timpul, a făcut propunerea ca studenții transilvăneni de naționalitate română, care frecventează instituțiile de învățământ din România pentru a se instrui, să fie puși să acționeze în timpul vacanței în locurile natale pentru a orienta opinia publică în direcția unei Dacii Mari". O misterioasă boală atribuită lui Eminescu
15 IUNIE 2017, 128 DE ANI DE LA MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376865_a_378194]
-
sud atribuind drepturi asupra Țării Loviștei, ținut ce urma a fi inclus. În 1223, regele ungar Andrei al II-lea menționa mănăstirea Kerch (Cârța) și hotarul posesiunilor acesteia pe Olt. În 1240 călugărilor cistercienși le erau dăruite biserici în părțile transilvănene, pe când ban de Zeureno era Oslu. Tot de la regele Bela al IV-lea se păstrează un document din 1243 prin care, cu ocazia acordării de către acesta a unor noi privilegii pentru credincioșii catolici, se menționează și banul Severinului Ștefan (Stephanus
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > CRISTIAN PETRU BĂLAN - REMEMBER: RÂU DE MORI Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători de țară”, într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și
REMEMBER: RÂU DE MORI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375187_a_376516]
-
care circulăm prin trupul statuii precum globulele ... IX. CRISTIAN PETRU BĂLAN - REMEMBER: RÂU DE MORI, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători de țară”, într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam ... Citește mai mult Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători de țară”, într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape.La Râu de Mori toți oamenii și
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
fi slujită în acele zile, pentru a asigura mersul înainte al poporului. A început constituirea Statului Român Modern Unitar. Unirea s-a realizat prin puterile morale, prin armele spirituale. Aflat în București, George Barițiu încheia astfel corespondența către un ziar transilvănean: „Faptul este atât de mare, bucuria atât de mare, încât pana tremură în mâna mea și o lăs”. Călătoria lui Cuza - Vodă, de la Iași spre București și sosirea în Capitală, la începutul lui februarie, într-o zi de duminică, au
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
Profesorul Ioan Străjan este, în viziunea mea, nu numai un istoric și publicist competent, cu viziune pluridisciplinară, ci și un patriot învederat. Autorul abordează subiecte de mare semnificație, mai puțin cercetate în literatura contemporană, cu privire la istoria zbuciumată, impresionantă a românilor transilvăneni, făcând apel la o documentare excepțională. Subiectul lucrării de față vine să restabilească un mare adevăr istoric și anume faptul că deznaționalizarea românilor din Ardeal nu s-a făcut numai pe cale administrativă, ci și prin Biserică și Școală, mai ales
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
au fost închise și au rămas zăvorâte timp de patru zile, pentru a face imposibilă orice ingerință exterioară și, mai cu seamă, pentru a împiedica răspândirea oricăror informații referitoare la evoluția lucrărilor Dietei Transilvaniei”. Baba Novac a fost oferit nobililor Transilvăneni, de către generalul Basta, cu scopul de a recâștiga bunăvoința acestora și a-i determina să-și păstreze credința față de Împăratul Rudolf al II-lea. Se pare că, în cursul unei întrevederi cu Basta, Mihai ar fi exclamat: “Cine dracu sunt
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
Basta s-a instalat la Cluj, într-o casă situată în actuala Piață a Muzeului, cunoscută, ulterior, sub numele de “Casa Basta”. La 7 februarie 1601, la ora 10.00 dimineața, generalul Basta a părăsit orașul, fiind condus de către consilierii Transilvăneni, până la Poarta Ungurească (situată pe actualul Bulevard 21 Decembrie 1989, în apropierea Palatului Prefecturii). În august 1601, Mihai Viteazul și Basta au intrat, împreună, în Cluj prin poarta Podului (situată pe actuala stradă, Regele Ferdinand, în apropierea sediului Poștei). În
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]