556 matches
-
Franța și având pe jumătate „sânge francez“, Carol s-a dovedit un german desăvârșit, corespunzător Întocmai „tipului ideal“ al germanului. Era disciplinat, metodic și perseverent; avea În cel mai Înalt grad simțul datoriei. Așa ceva românii nu mai cunoscuseră. Poate doar transilvănenii. Prin calitățile, ca și prin Îngustimile lui, Carol I se asemăna cu Împăratul Austriei (apoi al Austro-Ungariei) Franz Joseph. Nu este de mirare că soția lui, Elisabeta (cunoscută și sub pseudonimul literar Carmen Sylva), a Încercat să evadeze — ca și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
germanii 4%. Și structura confesională a Transilvaniei s-a modificat. Între cele două războaie, ortodocșii nu reprezentau decât o treime a locuitorilor provinciei, o parte dintre români fiind greco-catolici. Astăzi, ca urmare a modificărilor etnice și religioase, trei sferturi dintre transilvăneni sunt ortodocși. România este astăzi mai Închegată și mai unitară decât Înainte de comunism. Colecția de provincii, propunând fiecare propria-i sinteză, s-a contopit Într-o sinteză de ansamblu. Câștig sau pierdere? Depinde de ce ne place mai mult: un colorit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ajuns minoritari și În orașe. Ungaria Mare Încercase să-i includă pe românii din Transilvania În națiunea ungară. Românii au rămas Însă români și au preferat Bucureștiul Budapestei. Acum, lucrurile se prezintă asemănător cu ungurii; cărei națiuni Îi aparțin maghiarii transilvăneni: națiunii române, sau națiunii maghiare? Oficial, națiunii române, dar din punctul lor de vedere națiunii maghiare; Întocmai românilor care priveau cândva spre București, privesc și ei spre Budapesta (deosebirea constând totuși În faptul că românii erau majoritari, iar ei sunt
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tratată de Keith Hitchins Într-o sinteză foarte bine informată și cu judecăți echilibrate: Rumania 1866-1947, Oxford, 1994; ediție românească: România 1866-1947, București, 1996 și 1998. 16. Tot Keith Hitchins este autorul celei mai complete sinteze privitoare la situația românilor transilvăneni și la mișcarea lor națională În jumătatea de secol care a precedat Primul Război Mondial: A Nation Affirmed: The Romanian National Movement in Transylvania, 1860-1914, București, 1999. Lucrarea continuă contribuțiile anterioare ale autorului, care se constituie Într-o vastă frescă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ești un om de inimă și un adevărat bărbat de stat”. Deși hotărârea Consiliului era contrară convingerilor sale, Regele a acceptat-o, conștient că nu putea duce un război Împotriva căruia se pronunța Întregul popor, mai ales datorită situației românilor transilvăneni. Fiind un rege constituțional, Carol I a declarat În finalul ședinței „mă supun votului d-voastră, mi-e frică Însă că prestigiul țării va ieși micșorat din ședința de azi și mă tem că ați luat o hotărâre de care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
poporul român, atât o persoană/un ipostas divin, cât o energie din care cei sfinți se împărtășesc și pe care o pot transmite, o pot purta cu ei, o pot folosi în caz de nevoie ș.a.). Într-un text popular transilvănean cu patină gnostică, Maica Domnului pleacă însoțită de Arhanghelul Mihail să-și caute fiul; această întovărășire la drum arată că este vorba de o călătorie "dincolo", în lumea morților, pe unde umblă de obicei arhanghelul, conducând sufletele spre rai sau
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
până la adunarea de la Blaj din 15 iunie 1747); „Seminarul de la Socola”; „Jurnalistica din Moldova” - cu trimitere la Albina românească, Buletinul oficial, Alăuta românească, Foaia sătească, Dacia literară, Icoana lumei, Arhiva românească, Arhiva albinei românești, Jurnalul Dunărea”, „Faptele belice ale românilor transilvăneni în anul 1849”; „Epistola pastorală a episcopului Andrei Șaguna”; „Despre deregotariatul din timpul de față”; „Neatârnarea limbii române în dezvoltarea sa și în modul de a o scrie” cu: 1. Endreptarul cel mai nalt în vorbire, scrierea și formarea limbei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o patronează Carol, de unde am cumpărat o colecție de cărți noi, germane"215. În anul următor, un jurnal ardelean deplângea insuficienta participare a întregii țări la aniversarea zilei de 1 decembrie și sublinia necesitatea decretării sale ca "sărbătoare națională"216. Transilvănenii încercaseră să impună acest lucru încă din 1919, printr-o hotărâre a Consiliului Dirigent 217, dar legislația Regatului nu avea să confirme opțiunea lor. Din pricina conjuncturii politice, primul deceniu postbelic a fost, în ciuda unui debut promițător, mai curând nefavorabil impunerii
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care trecuseră Dunărea. Ele fură primite cu o neîntrecută căldură, cu urale nesfârșite, cu lacrimi în ochi"293. Povestea războiului, compactă până în acest punct, era deturnată de un alt fir narativ, cel al unirii: "curând după aceea, o delegație de Transilvăneni și una de Bucovineni aduseră regelui Ferdinand I hotărârea acestor două țări de a se uni cu regatul României. Basarabia făcuse și ea, cu puțin mai înainte, acest act prin Sfatul ei (s.n. C.M.)"294. Ordinea în care se invocau
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aceea a lui C. Stere; existau anumite simpatii socialiste, dar și o puternică acțiune naționalistă, susținută mai ales de refugiați și de foști prizonieri români din armata Imperiului Austro-Ungar. Un rol important în activarea românismului în Basarabia l-a avut transilvăneanul Onisifor Ghibu. 104 Defecțiunile care transpar în jurnalul lui Mârzescu erau reclamate și de generalul Șcerbacev (încă reprezentant al forței armate țariste pe frontul din Moldova), în conversațiile sale cu generalul Berthelot. Cu toată cenzura, informații în acest sens apăreau
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să lucreze în favoarea Rusiei, nu a guvernului. În cadrul oficiului din Berlin s-a format și o secție românească, care îi cuprindea pe: Ivu Armeneanu, consilierul lui Koop pentru problemele românești; Heinrich Kaplan, originar din Moldova, dezertor, secretarul secției; Lupu Moscovici, transilvănean, doctor în drept, redactor de ziar și broșuri clandestine tipărite în limba română; M. Kornstein, din Odobești, curier între secția din Berlin și cea din Praga. Guvernul de la Berlin a favorizat și „tolerează” manifestările sovietice, mai ales acțiunile informative îndreptate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înființează, împreună cu Ioan Russu-Șirianu (fiul surorii sale Maria), I. S. Nenițescu ș.a., Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. Activitatea politică desfășurată de scriitor a avut un rol important în pregătirea mișcării Memorandumului. Tot în vederea sprijinirii eliberării naționale a românilor transilvăneni, S. întemeiază ziarul „Corespondența română” (1893-1894), iar împreună cu I. L. Caragiale și G. Coșbuc revista „Vatra” (1894-1896). În 1894 este numit director de studii la Institutul „Ion Oteteleșanu” de la Măgurele, pe care îl conduce împreună cu cea de-a doua soție a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Treptat, nașterea mentalităților moderne va face ca adulația acestora să nu mai fie Îndreptată către unsul lui Dumnezeu, ci către o vedetă. Debutul acestui proces, care se va Încheia, desigur, mult mai târziu, poate fi surprins și În rândurile românilor transilvăneni din epoca Școlii Ardelene. Primele sale semne sunt spectaculoase. Împăratul, dornic să-și cunoască supușii nu numai din rapoartele oficiale, ci și În intimitatea lor, coboară printre dânșii. Câștigul pe care Îl va dobândi În urma acestei inițiative va depăși Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
propune În continuare un model metodologic de altă factură, bazat pe punerea Într-o ecuație de logică istorică a acestei necunoscute. Datele problemei de rezolvat ar fi următoarele: cunoscând mesajul ideologic inițial, la emițător (1), modalitățile sale de difuzare către transilvăneni, cu eventualele distorsionări suferite pe parcurs (2), marja ideologică și sensibilitățile politice ale receptorilor, gradul lor de permeabilitate la astfel de influențe (3), putem aproxima conținutul mesajului la receptor (4), măsura În care acesta e acceptat sau respins. În prelungirea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
profesor de filosofie, teologie și limba română, prefect de studii, director al gimnaziului și inspector al școlilor orașului (1854-1875), conducător al tipografiei Seminarului. A militat, alături de G. Barițiu, S. Bărnuțiu, I. Maiorescu ș.a., pentru drepturile naționale și sociale ale românilor transilvăneni, fie prin articole politice, fie prin activitatea sa din timpul revoluției de la 1848. C. este una dintre cele mai pregnante personalități ale culturii românești de la jumătatea secolului al XIX-lea. Își formase încă din adolescență o excepțională pregătire enciclopedică. Poliglotismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
lucrarea constantă, la o vârstă fragedă, a rugăciunii lui Iisus - iar aceasta nu fără dificultăți - par să fi pregătit terenul pentru intrarea în mănăstire. Sunt deosebit de mișcătoare paginile de amintiri din copilărie, care evocă profunzimea credinței religioase în viața românilor transilvăneni înainte de al doilea război mondial. Străbunica părintelui „își făcea rugăciunile, fiind bolnavă în pat, pe vergile de la strai, de la țol. Își făcea atâtea rugăciuni câte vergi vedea acolo” (p. 55). Părintele Teofil ne mai povestește despre convingerea, întipărită de mic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Goga, Ioan Lupaș, Ion Agârbiceanu, Onisifor Ghibu, Gh. Popp, V.C. Osvadă, Vasile Lucaci, I. Suciu. P.r. a avut suplimentele „Cucu”, „Gura satului”, „Foaie ilustrată”. Deși cu un caracter preponderent informativ, difuzând știri și comentând evenimente legate de viața românilor transilvăneni, publicația acordă oarecare atenție și literaturii. În rubrici precum „Partea literară”, „Pentru ceasurile de odihnă” și mai ales „Foișoara”, apar adesea versuri populare sau în stil popular, snoave, articole pe teme culturale. Tot aici pot fi întâlnite numele unor colaboratori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288960_a_290289]
-
Mărășești, Mărăști și Oituz în compunerea armatei române. Sângele ardelenilor s-a vărsat pe toate teatrele de operațiuni militare din Europa și Extremul Orient rusesc. Ne vom limita în această lucrare doar la voluntarii provenind din prizonierii luați de ruși, transilvăneni și bănățeni care vor încadra Corpul I al Voluntarilor Ardeleni Ca urmare a declarării de către România a războiului în august 1916, monarhiei austro ungare, românii aflați sub arme în armata imperială, s-au considerat dezlegați de jurământul militar față de imperiu
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
și I. Scurtu, în postura de autor de versuri. Nuvele și schițe semnează V. Ranta-Buticescu, Margareta Moldovan, Emilia Lungu, iar Ieronim G. Barițiu este autorul unor Reminiscențe, dedicate lui Mihai Eminescu. În R. s-a publicat multă poezie, aparținând fie transilvănenilor Andrei Bârseanu, Aurel Ciato, George Simu, Lucreția Suciu-Rudow, V.B. Muntenescu, Petrea de la Cluj (P. Conda), O. Bocea, Viora Magdu, Elena din Ardeal și Emilia Sabo, fie unor autori mai cunoscuți de peste munți, printre care M. Gregoriady de Bonacchi, Gh. Becescu-Silvan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289131_a_290460]
-
izbutește să-și reediteze o parte din tălmăcirile anterioare și să dea câteva noi, din Ovidiu (Scrisori din exil, 1957), Lucrețiu (Poemul naturii, 1965), Catul (Poezii, 1969) și o versiune parțială a Eneidei (1979). A mai iscălit traducerea Elegiei nobilului transilvănean Gheorghe Șincai, a unor fragmente din opera lui Dio Cassius (în tratatul Istoria României, 1960), a lucrărilor Supplex Libellus Valachorum (1967) și Memoriul clerului unit din 1791 (1968). Ideile structurante din Despre utilitatea studiilor clasice, Clasicismul și cultura națională și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
duel petrecut la Paris între George Bibescu și fostul soț al Valentinei, care s-a soldat cu rănirea celui din urmă (Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, I, ed. cit., p. 116). August Treboniu Laurian (1810-1881), publicist, profesor, filolog și istoric, transilvănean de origine, cu studii la Sibiu, Cluj, Viena și Hanovra (unde și-a luat doctoratul). Din 1840 a ocupat diferite slujbe didactice și în administrația învățământului la Iași și București. A fost primul decan al Facultății de Litere a Universității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a unui grup de șase nihiliști ruși, care își găsiseră refugiu la Iași (vezi și însemnarea lui Carol I din 4/16 aprilie 1881). Legea convenea, de asemenea, Austro-Ungariei, care spera ca efectele ei să se îndrepte și împotriva românilor transilvăneni refugiați în România, care desfășurau aici activități împotriva Austro-Ungariei. (Gheorghe Nicolae Căzan, Șerban Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță 1878-1914, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, pp. 57-58. Baroana Witzleben era însoțitoarea reginei Elisabeta. Robert Scheffer, care a cunoscut-o în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
nu se putea altfel, cu „inegalabilul” olandez Erasmus Desiderius. Pentru Olahus, ca și pentru toți acești renumiți oameni de cultură, scrisorile sunt o sigură chezășie a sufletului, păstrate între lucrurile cele mai dragi. Dar să-l lăsăm pe însuși umanistul transilvănean să ne spună cum înțelegea acest gen de relații, de comunicare de la distanță: Administratorul comunității noastre mi-a îmânat, preaânvățatule Levinus, scrisoarea ta, mărturie a prieteniei noastre de curând începute și a iubirii noastre frățești. Scrisoarea mi-a plăcut foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Sud-Est, prin intermediul fragmentelor traduse mai întâi în foile lui George Barițiu, mai apoi și în alte periodice, prin ediția în limba franceză (a lui Quinet) care circula în Principate; în fine, prin contactul cu mediul cultural german sau austriac - cazul transilvănenilor și bănățenilor Al. Papiu-Ilarian, Aaron Florian, Timotei Cipariu, Simion Bărnuțiu, George Barițiu, Vasile Maniu - sau prin legătura cu mediul spiritual francez - cazul lui Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, C.A. Rosetti. Intelectualitatea română, la fel ca aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
laice a evreilor”. Traducerea lui Mendelssohn oglindește spiritul muzei orientale, dar și simțul estetic al unui cunoscător de excepție al limbii ebraice care avea să găsească notele corespunzătoare ale adevărurilor rostite de vechii evrei. Între cărțile de valoare scrise de transilvăneni în epoca Reformei, unele apar în suita valorilor bibliofile ale Batthyăneum-ului. Să menționăm aici pe acelea ale lui Olahus, Honterus, Schesäus, Pelbartus. Olahus este prezent cu două scrieri, ambele favorizând, fie prin locul editării, fie prin însemnări, așezarea lor între
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]