679 matches
-
că membrul obișnuit al organizației militare - soldatul, subofițerul - se poate confrunta cu activități cotidiene extrem de rutiniere și la care valorile amintite nu pot fi invocate. Tocmai de aceea considerăm că în organizația militară este necesar un amestec subtil de conducere tranzacțională și motivare superioară a subordonaților, consecința metodologică fiind alegerea tipului de variabile cu care am operat în cercetarea noastră. Astfel, pe lângă variabilele care indică un nou mod de raportare la subordonați (considerație, CON; grijă față de subordonați, CR1), cu valențe de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
variabilelor legate de motivarea subordonaților ne permite să afirmăm că aceasta este o componentă esențială a competenței psihosociale a liderului militar. Arătam, într-un paragraf anterior, că în domeniul militar se exercită o conducere ce conține un amestec subtil de tranzacțional și de motivare superioare. Ceea ce poate oferi un lider militar în tranzacția sa cu nivelul executiv este, totuși, destul de puțin în comparație cu managerul organizației economice. Resursa de bază rămâne motivarea superioară. Considerăm că, prin identificarea celor opt factori generați de 41
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
integrându-le În masa producțiilor consumabile. Pozițiile recalcitrante sunt tratate cu „influențare pozitivă” din partea angajaților Securității sau cu profesionalismul conspirativ al redactorilor de carte (Georgeta Dimisianu, Elena Negreanu) și al funcționarilor din CCES (Elena Docsănescu, Vasile Nicolescu, Aurel Martin). Spiritul tranzacțional oficializat de Întâlnirile lui Ceaușescu cu scriitorii creează un fel de animație socială subterană care le dă intelectualilor iluzia participării la un act politic contestatar. Neacceptarea regulilor jocului devine sinonimă cu expulzarea din perimetrul lui fizic, așa cum se va Întâmpla
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
concepe comunicarea ca un proces continuu de adaptare situațională reciprocă a interlocutorilor, prin adoptarea unor strategii sociolingvistice și atitudinale care să le permită obținerea unor rezultate eficiente. Adaptarea apare ca o formă de armonizare a vocilor comunicative. Conform teoriei comunicării tranzacționale (Eric Berne, 1964), indivizii interacționează adoptând una dintre cele trei ego-stări posibile: adult, părinte, copil. În starea de adult, individul se poartă, simte, gândește răspunzând adaptat stării curente, în urma evaluării obiective și eficiente a situației, ca urmare a experienței acumulate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sânge și cea spirituală, înrudirea prin experiențe și sentimente se completează cu înrudirea prin proximitate spațială: vecinii se au bine unul cu altul, „zici că sunt neamuri”. Relația de bună vecinătate se bazează pe interese imediate, adică pe același spirit tranzacțional, ca între rude: vecinii își împrumută unul altuia obiecte casnice, se ajută unul pe altul la treburile gospodăriei (pomana porcului, claca), își sar în ajutor unul altuia. Pe scurt, „cu vecinii trebuie să te ai bine, că nu se știe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
financiare sunt generate în mod automat, pentru a actualiza fișele conturilor. Aceasta oferă trasabilitate, mergând p e fir de la totalul din fișa contului la documentele-sursă, asigură informații financiare corecte și actuale și permite urmărirea cheltuielilor reale față de cele bugetate. Activitatea tranzacțională detaliată poate fi, de asemenea, ușor îmbunătățită pentru a răspunde cerințelor contabile. Procedurile contabile obișnuite și cele de închidere sunt realizate în minute sau ore, nu în zile sau săptămâni. Aceasta determină reducerea muncii contabile și a timpului destinat rapoartelor
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
sistem și a posibilelor surse de preluare, stabilirea metodei de import; clasificarea datelor în statice (nomenclatoarele de toate tipurile) și dinamice (datele din tranzacții) și planificarea p reluării în funcție de aceasta (dacă datele din nomenclatoare se pot prelua în timp, cele tranzacționale trebuie transferate după ce se încheie utilizarea vechiulu i sistem); planificarea resurselor și a timpului pentru desfă șurarea importului; stabilirea unei metode de validare a datelor preluate, pentru a proba corectitudinea lor. Această activitate este practic realizată de speci aliștii furnizorului
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
a internetului, ev aluarea rezultatelor a devenit și mai dificilă. Una dintre teoriile care stau la baza revoluției marketingului este cea a orientării spre client, susținută la începutul anilor ’90 de însuși Kotler - ea a contribuit la trecerea de la marketingul tranzacțional, orientat pe termen scurt, la marketingul relațional, de creare, dezvoltare și menținere a relațiilor cu toți stakeholderii organizației (clienți, furnizori, distribuitori, angajați, alte organizații interesate). Totodată, trecerea la marketingul relațional aduce în centrul preocupărilor reținerea celor mai profitabili clienți. Calcule
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
de guvernare tradiționale, participarea unei multitudini de personaje interdependente generează, prin natura relațiilor și interacțiunilor existente, modele deosebit de complexe. Funcțiile rețelei de guvernare diferă de cele ale altor tipuri de rețele. În rețelele create de companii, funcțiile dominante sunt cele tranzacționale și de cooperare. Procesele de elaborare a politicilor proprii acestor rețele susțin procesele de schimb și cooperare la nivel operațional. În aceste cazuri, accentul pe interdependența orizontală este mai puternic decât în viziunea administrativă. Rețelele politice sunt, în contrast cu situația prezentată
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
în care o structură are efecte asupra comportamentului personajelor individuale, conținutului deciziilor și eforturilor de implementare a politicilor publice. Funcțiile rețelei de guvernare diferă de cele ale altor tipuri de rețele. În rețelele create de companii, funcțiile dominante sunt cele tranzacționale și cooperaționale. În rețelele de politici, semnificative sunt funcțiile de coordonare și reglementare, iar interdependența orizontală are o importanță cu mult mai mare decât cea verticală, cum se întâmplă în viziunea birocratică. Din punct de vedere pragmatic, realizarea unei astfel
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
a satisface nevoi în baza unor specificații tehnice definite de alții, obiectivul lor principal, doar pe termen scurt, fiind plata celui mai mic preț ce se putea obține. Această perspectivă de abordare a achizițiilor este cunoscută sub denumirea de „abordare tranzacțională” și are la bază concepția potrivit căreia achizițiile se referă, în principal, la schimburile simple, în care cei doi care doresc să realizeze un schimb bunuri și servicii - bani se află și interacționează pe principii ostile, oarecum opuse. În acest
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
află și interacționează pe principii ostile, oarecum opuse. În acest „montaj” destul de simplu, interesul fundamental al cumpărătorului este să achiziționeze cât se poate de mult, o cantitate cât mai mare de bunuri și servicii, plătind cât mai puțini bani. Abordarea „tranzacțională” este perfect potrivită pentru achizițiile de zi cu zi, de rutină, și continuă să fie o modalitate potrivită pentru abordarea procesului de achiziționare a articolelor cu cost redus, pentru care există pe piață o mulțime de furnizori concurenți, context în
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
resurselor materiale necesare desfășurării activității organizațiilor trebuie să răspundă noilor sisteme de valori și criterii de evaluare bazate pe concurență, competiție și abilitatea de identificare și fructificare a oportunităților. Deci, deși mai este încă la modă în cadrul anumitor organizații, abordarea tranzacțională a achizițiilor ar trebui înlocuită cu o abordare a acestora de natură strategică. În acest context menționăm relațiile de „reciprocitate” dintre furnizori și achizitori, relații cărora li se acordă o atenție sporită în ultima perioadă și care ar trebui create
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
libertatea individuală, precum și stimulentele productive și antreprenoriale, ea ar trebui redusă doar la aspectele ce țin de realizarea ordinii, impunerea drepturilor de proprietate, producerea bunurilor publice (infrastructură rutieră, feroviară, sistem standardizat de măsurători etc.); aceste tipuri de intervenție diminuează costurile tranzacționale, oferind oportunități de tranzacții economice reciproc avantajoase și fiind astfel singurul tip de intervenție legitimă agreată deopotrivă de neoliberali. În acest context, statul dezirabil trebuia să se retragă cât mai mult din economie, rolul său fiind doar de a crea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
factori de natură economică, factorii legislativi și cei instituționali. Astfel cum În alte abordări nu se definește factorul instituțional, considerăm evidențierea importanței acestuia asupra atractivității investiționale a țării. Instituțiile crează mediul favorabil al modificărilor, care alături de tehnologiile implimentate determină cheltuelile tranzacționale și cheltuielile de transformare, că nstituțiile au un rol decisiv În structura cheltuielilor de producere, deoarece transformarea investițiilor În resurse, muncă și capital În bunuri și servicii reprezintă funcția nu doar a tehnologiilor de producere, ci și a instituțiilor. Respectiv
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
producere, deoarece transformarea investițiilor În resurse, muncă și capital În bunuri și servicii reprezintă funcția nu doar a tehnologiilor de producere, ci și a instituțiilor. Respectiv, mediul instituțional influențează și asupra cheltuielilor de transformare prin intermediul tehnologiei utilizate și asupra cheltuielilor tranzacționale. Factorii determinanți de atragere a investițiilor În economie Astfel, cu cît este mai eficient sistemul instituțional cu atît este mai mic nivelul cheltuielilor tranzacționale și cheltuielilor de transformare În economie. Oportunitățile investiționale existente sunt determinate de influența factorilor de contribuție
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
instituțiilor. Respectiv, mediul instituțional influențează și asupra cheltuielilor de transformare prin intermediul tehnologiei utilizate și asupra cheltuielilor tranzacționale. Factorii determinanți de atragere a investițiilor În economie Astfel, cu cît este mai eficient sistemul instituțional cu atît este mai mic nivelul cheltuielilor tranzacționale și cheltuielilor de transformare În economie. Oportunitățile investiționale existente sunt determinate de influența factorilor de contribuție de natură economică, tehnică, tehnologică, juridică și financiară. În cazul În care investitorii potențiali iau decizia de plasare a capitalurilor sale În cadrul economiei unei
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
circulației devizelor și a ca pit alului reprezintă un alt uriaș pas înainte, în vederea formării unor piețe fin anc iare globale. Astfel, a crescut posibilitatea obținerii de capital, în special, pentru firmele multinaționale, înregistrându-se, totodată, o reducere a costurilor tranzacționale (de exemplu, transferul veniturilor în străinătate, dezvoltarea unor relații de existența de relații conflictuale î ; apariția structurilor regionale; întărirea naționalismului; iscului războaie extinderea la scară internațională a terorismul ui și a r lor civile; posibilitatea unei recesiuni economice mondiale et c
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nu mai exista. Întrucât cursul fluctuant putea să susț ină dezvoltarea pieței, controa lele puteau fi ridicate. Acest lucru a fost înc ura jator pentru fluxul de capital din toate țările. În țările periferice, reforme le economice au redus costurile tranzacționale și riscurile investițiilor străi ne, iar fluxul de capital a crescut și acolo - cel puțin până ce crizele de la sfârșitul anil or 1990 le-au amintit in vestitorilor de fragilitatea regimurilor cu rat ă f ixă de schimb. Globalizarea piețelor de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
acestea au semnalat continuarea pierderilor în 2008. AIG ș i C redit Suisse au anunțat pierderi preliminare în ultimul trimestru, pe care le au revizuit, în mod repetat, lăsând impresia că ar fi scăpat de sub co ntrol bilanțurile. Un fiasco tranzacțional, în valoare de 7,2 miliarde dolar i l a Société Générale, anun țat pe 25 ianuarie 2008, a coincis cu punctul c ulm inant al vânzărilor de pe bursa de valori și cu reducerea extraordinară c u 7 5 de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
2.3. Managementul riscului pe piețele de capital 57 2.3.1. Modelul lui Markowitz de selectare a unui portofoliu optim 58 2.3.2. Modelul diagonal de selecție a portofoliului 69 CAP. III. BURSA DE VALORI: FUNCȚII, ORGANIZARE, TEHNICI TRANZACȚIONALE 77 3.1. Structura organizatorică a bursei de valori 77 3.2. Tranzacții bursiere tipologie și mecanisme generale 84 3.2.1. Tipologia tranzacțiilor 84 3.2.2. Tranzacții la vedere 86 3.2.3. Tranzacții în marjă 90 3
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
unor piețe echilibrate. Prin informație economică disponibilă se înțeleg toți factorii micro și macroeconomici care conturează perspectivele de risc și perspectivele de venit ale activelor financiare. Principalele trăsături ale pieței eficiente (corespondentul pieței cu concurență pură și perfectă) sunt20: * costurile tranzacționale nule; * toți investitorii au acces gratuit și instantaneu la informațiile disponibile; * toți participanții sunt agenți raționali care fac estimări omogene asupra evoluțiilor viitoare. Aceste trăsături teoretice, pur idealiste, se regăsesc în practică, pe o piață eficientă, sub o formă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
sunt: Ecuația matricială este: Se calculează A-1 și se exprimă soluțiile parametrice: Se dau valori parametrului r*, procedura fiind identică cu cea expusă la problema frontierei eficiente (2.3.1.b). CAP. III. BURSA DE VALORI: FUNCȚII, ORGANIZARE, TEHNICI TRANZACȚIONALE 3.1. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A BURSEI DE VALORI Cuvinte cheie: * membru asociat * curtaj * membru afiliat * suplinitor Bursa este o instituție specifică economiei de piață, fiind ea însăși o piață special organizată pe care se tranzacționează valori mobiliare. Negocierile au loc
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
S.E. și sunt administrate de o persoană juridică de drept public, fără scop lucrativ. În alte cazuri, autoritatea publică delegă un reprezentant în conducerea bursei (de exemplu Franța). Obiectul negocierilor efectuate în cadrul bursei, modul de stabilire a cotațiilor și tehnicile tranzacționale sunt prevăzute, alături de multe altele, în Statutul bursei. Pentru multe burse contemporane funcționează principiul autoreglementării, pe baza căruia bursele își stabilesc în limitele legale, statutul și regulamentul de funcționare. Membrii bursei a) Membrii plini ai burselor pot fi: băncile reprezentate
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
compact, cumpărat la o anumită dată și menținut până la expirare.8 " 4. Nu are piață secundară 5. Este lichidat la scadență în natură. Se predă activul (delivery) și se încasează contravaloarea. CONTRACT FUTURES 1. Se încheie în cadrul bursei prin mecanismul tranzacțional specific. 2. Este întotdeauna standardizat (*). 3. Are o valoare variabilă în timp, fiind zilnic marcat la piață (marked to market). Actualizarea zilnică este egală cu diferența între prețul de închidere al zilei curente (settlement price) și prețul de închidere al
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]