378 matches
-
alta, exterioară, a „obiectului” în care își are „originea” starea, descrisă de conținutul semantic al unui substantiv (pronume etc.) în acuzativ prepozițional: „Tu știi că mie-ntotdeauna mi-a fost milă de voi...” (G.M. Zamfirescu, 175) Dacă verbul are dublă tranzitivitate (directă și indirectă), realizarea concomitentă a ambelor complemente (direct și indirect), expresie sintactică a celor două limite exterioare, este obligatorie. Se înscriu în această categorie, verbe precum a da, a dărui, a oferi etc.: „Unii dau sânge altora-n dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
omenirii, ca să-l poți cere?” (G.M. Zamfirescu, 523) Nerealizarea unuia sau a ambelor complemente determină rămânerea acțiunii acestor verbe în sfera generalului: „El a dat totdeauna fără să ceară nimic.”, la fel cum rămâne în sfera generalului acțiunea verbelor cu tranzitivitate indirectă întrebuințate fără complement indirect: „Măria-sa Vasilie-Vodă și-a deșertat cupa și a părut că se gândește îndelung.” (M. Sadoveanu, 301) În absența complementului indirect extern, starea exprimată prin expresii impersonale este considerată în sine numai din perspectiva „subiectului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin conținutul lor (lexical sau gramatical sunt întrebuințate la singular, complementul lor semantic se realizează sintactic prin complementul sociativ: Mihai a stat de vorbă/s-a înțeles cu prietenul său. Complementul de reciprocitate determină: • verbe (locuțiuni verbale, forme verbal-nominale) cu tranzitivitate directă mai ales: „... Așa-s oamenii săraci: își cred unul altuia mai repede.” (E. Barbu, 10), „Doi oameni, cunoscuți unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum.” (I. Creangă, p. 110), dar și cu tranzitivitate indirectă: „Trebuie să avem
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbale, forme verbal-nominale) cu tranzitivitate directă mai ales: „... Așa-s oamenii săraci: își cred unul altuia mai repede.” (E. Barbu, 10), „Doi oameni, cunoscuți unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum.” (I. Creangă, p. 110), dar și cu tranzitivitate indirectă: „Trebuie să avem încredere deplină unii în alții.” (Z.Stancu, Șatra, 192) • sau adjective: „Și de dragi unul altuia/ Ei din ochi se prăpădesc.” (M. Eminescu, I, 95) Verbul regent se află cel mai adesea la diateza reciprocă; complementul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi, numai o picătură în raport cu nemărginirea?” (M. Eminescu, P.L., 25), „Față cu ceea ce s-a petrecut în dimineața aceea de vineri, toate celelalte «ântâmplări» pălesc definitiv.” COMPLEMENTUL DE AGENTTC "COMPLEMENTUL DE AGENT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu tranzitivitate directă), la diateza pasivă: „«Geniu pustiu» a fost tipărit în ediția Minerva a „autorilor clasici” ca roman „inedit” de către d. I. Scurtu.” (G. Ibrăileanu, 141) „Își luaseră pâine cu ei și pălincă Și niște slană de anul trecut Învelită-n
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un prim nivel, al categoriilor gramaticale de gradul I (verb, adjectiv, substantiv etc.), și complementul, și circumstanțialul se grupează cu același tip de regent (verb, interjecție, adjectiv), dar la cel de-al doilea nivel (al sensurilor lexico-gramaticale de gradul II: tranzitivitate etc.) și la nivelul al treilea (al sensurilor gramaticale: diateză, intensitate etc.) aceste funcții reacționează (și sunt generate) în mod diferit. Funcția de complement este cerută (impusă) de regent, ca o complinire absolut necesară. Verbele tranzitive cer complement direct: Am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicatului analitic, din structura căruia acesta face parte ca regent: „Și în loc de a fi așa de ucigași și plini de păcate (...) nu puteau ei să fie nevinovați și blajini...?” (C. Hogaș) COMPLEMENTUL SOCIATIVTC "COMPLEMENTUL SOCIATIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale), cu tranzitivitate directă, dacă rolul de mediator în dezvoltarea relației sintactice îl are un complement direct: Culege o poală de somnoroasă, pe care o fierbe la un loc cu o vadră de apă dulce și cu una de miere...” (I. Creangă, 210
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la altul, fără a suferi transformări. Altfel spus, modelul fluxului de resurse (network flow model) reprezintă fundamentul TRS. Al doilea strat, intermediar, reprezintă un ansamblu de teoreme derivate din modelul fluxului de resurse. În acest strat se regăsesc teoreme precum tranzitivitatea, centralitatea, densitatea rețelelor personale, brokerajul, echivalența structurală etc. Al treilea strat, de suprafață, constituie zona în care TRS dobândește diverse personalizări. Aceste personalizări reprezintă de fapt ceea ce la nivelul domeniului poartă denumirea de „teorii”. Borgatti și Lopez Kidwell (2012) consideră
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de x, i va avea tendința să manifeste, la rândul său, o atitudine pozitivă față de x, ceea ce conduce la o stare de echilibru. Ulterior, x a fost considerat o a treia persoană. În acest context, accentul a fost pus pe tranzitivitatea triadelor (dacă actorul i îl place pe actorul j, iar actorul j îl place pe actorul x, atunci actorul i, de asemenea, îl va plăcea pe actorul x) și pe starea de echilibru a acestora (dacă i și j se
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
tip binar, simetrică, a legăturilor de vecinătate dintre membrii unui grup de muncă 2.2. Proprietăți structurale ale rețelelor În cadrul acestei secțiuni, voi discuta despre câteva dintre proprietățile structurale ale rețelelor sociale. Astfel, voi defini și voi ilustra ideile de tranzitivitate, reciprocitate, densitate și număr mediu de legături. Apoi, voi prezenta trei modalități de măsurare a centralității în cadrul rețelelor: degree (numărul de legături ale unui nod), closeness (distanța la care se află un nod față de celelalte noduri ale unei rețele) și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
16 legături între cele trei noduri (în triadă) (Snijders și Stokman, 1987; vezi tabelul 2.6): relații ierarhice, relații de egalitate, relații care implică excluderea (doi actori se conectează pentru a-l exclude pe al treilea) etc. Evaluarea gradului de tranzitivitate a unei rețele implică, de fapt, un recensământ al triadelor (triad census). În funcție de tipurile de triade dominante, adică de ponderea unui anumit tip de triadă în totalul triadelor observate, se pot face caracterizări ale rețelei în termeni de configurații structurale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
vârsta modernă a romanului, în care arta se îmbină cu psihologia, psihanaliza cu filosofia. Scrisul tinde să devină act de cunoaștere, iar romancierul renunță la modelele și idealurile epocii, cultivând subiectivitatea și autenticitatea sau, în termenii lui Tudor Vianu, diminuează tranzitivitatea în favoarea reflexivității creației lor, a autoreferențialității și a autocontemplației. Astfel, autenticitatea, ca și concept estetic și soluție narativă, derivată din literatura de tip memorialistic și eseistic, ajunge să cuprindă întreg romanul din primele decenii ale veacului al XX-lea. În
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
parțial bazată pe criterii literare și mult mai mult pe cele geografice. Poeții Cercului aparțin aceleiași generații a războiului și diferențele de modele culturale, de estetică nu sunt atât de pregnante încât să justifice o altă părere. Opoziția reflexivitate vs. tranzitivitate 42, care ar corespunde opoziției Cerc literar/albatrosiști este și ea parțială, în cazul ambelor grupări regăsim o permanentă oscilare între un univers oniric, spiritual, redat prin structuri simbolice sau metaforice și invazia cotidianului, a concretului în spațiul poetic. Generația
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
generației amintite, dar reprezentanții ei o fac programatic, textele lor au tendința de a se transforma în arte poetice, autoreferențialitatea devenind și ea o trăsătură a unei poezii care reflectă o criză a umanității. Există totuși o ezitare constantă între tranzitivitatea și reflexivitatea acestor texte, ezitare pe care a remarcat-o și critica literară, jocul verbal axându-se pe luciditatea creatorului care nu poate uita și nu se poate iluziona că ceea ce face este altceva decât literatură, adică lume secundă, construită
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
banale, scandaloase, provocatoare sau, chiar, absurde) și ezitarea în conturarea unui univers care, deși pare arhicunoscut, se fluidizează și devine tot mai greu de delimitat, undeva la granița dintre real și imaginar, dintre cotidian și oniric. O permanentă trecere de la tranzitivitate spre reflexivitate în cazul acestor texte, așa cum, de alftel, s-a mai remarcat. Tocmai oscilarea aceasta constituie și punctul de convergență dintre poeții albastrosiști și cei ai Cercului literar de la Sibiu, dar reprezintă și o trăsătură a liricii ulterioare. Percepția
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
2013) D'Angelo, Frank J. - The Rhetoric of Ekphrasis, în JAC. A Journal of Rhetoric, Culture & Politics, vol. 18.3, http://www.jaconlinejournal.com/archives/vol18.3/dangelo-rhetoric.pdf (data consultării: 12 aprilie 2014) Funieru, Alexandru, "Generația războiului" și dilemele tranzitivității (I), în Agero, revista pe internet a Asociației Germano-Române, http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Generatia%20razboiului%20si%20dilemele%20tranzitivitatii%20de%20Alexandru%20Funieru.htm (data consultării : 22 aprilie 2014) Mitchell, W. J. T. - Ekphrasis and the Other in Picture Theory
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
suportă vicisitudinile istoriei. De aici până la ideea provizoratului estetic, a talentului încremenit în proiect, a unei traiectorii literare subminate de însăși (sic) condițiile în care-și face apariția, nu mai este decât un pas.", Alexandru Funieru, ""Generația războiului" și dilemele tranzitivității (I)", în Agero, revista pe internet a Asociației Germano-Române. 41 "Nici cercetătorii postdecembriști, puși pe sinteze și monografii, nu au acordat importanță adevărului estetic al momentului, în unele cazuri pur și simplu existenței acestei literaturi, preferând fie s-o ignore
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sau o pasiune, și niciodată o cugetare exclusiv intelectuală...” Din nefericire, nu Întotdeauna literatura a fost Înțeleasă așa, cum a crezut și a demonstrat autorul acestui important studiu critic, la Începuturile afirmării universale a literaturii moderne. Dubla funcție a limbajului, tranzitivitatea și reflexivitatea au iscat mereu discuții contradictorii, de cele mai multe ori, ignorându-se ceea ce era mai important pentru Înțelegerea mesajului unei creații literare. Mulți cred că literatura este o „realitate” Întâlnită de autorul creației aflată În centrul atenției, imortalizată prin intermediul cuvântului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
volumele anterioare unde poetul notează o senzație nemijlocită, ingenuă și dureroasă. Din lumea bacoviană nu se poate fugi, este o lume Închisă, fără iluzia unei transcendențe salvatoare, sensul existenței este vidul, nimicul. Traseul discursului liric bacovian, de la simbolismul manierist, la tranzitivitate, este chiar drumul poeziei. PLUMB: Una din cele mai frumoase și profunde poezii bacoviene este „Plumb”, definitorie pentru Întreaga creație a poetului. Cu această poezie se deschide volumul din 1916, cu același titlu. Opera poetică a lui G. Bacovia s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
formă de scriitură bine adaptată dispozitivului pornografic; în schimb, ea este preferată pentru a reprezenta erotismul și obscenitățile, cum vom vedea în continuare. Prin natura ei, poezia pune, într-adevăr, în prim-plan materialitatea semnificantului verbal, în timp ce scriitura pornografică privilegiază tranzitivitatea limbajului, presupus a-și pierde din importanță în fața spectacolelor pe care le lasă să se întrevadă. Desigur, această tensiune este variabilă în funcție de genurile și curentele de poezie (epopeea este funciar narativă, dar nu și sonetele simboliste), dar, la modul general
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ucis ursul". Multe limbi au trăsături atît de tip acuzativ, cît și de tip ergativ. În sintaxa, termenul ergativ este folosit pentru a descrie o structură actanțială, spre deosebire de acuzativ. "Ergativitatea este o structură în care pacientul (actant secund) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care furnizează (prin intermediul absolutivului, caz nemarcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor acuzative care rezervă această funcție agentului, adică primului dintre cei doi actanți ai construcției tranzitive. Ergativitatea rezidă deci în marcajul primului actant al construcțiilor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
doi actanți ai construcției tranzitive. Ergativitatea rezidă deci în marcajul primului actant al construcțiilor tranzitive."181 În schimb, "termenul acuzativ descrie în sintaxa o structură actanțială, spre deosebire de ergativ. Acuzativitatea este, astfel, o structură în care agentul (primul actant) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care ofera (prin intermediul nominativului, caz non-marcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor ergative care rezervă această funcție pacientului, adică celui de-al doilea din cei doi actanți ai construcției tranzitive. Acuzativitatea rezidă deci în marcajul celui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
astfel încât fracțiile următoare să fie echiunitare: a) b) 15. Fracții echivalente. Amplificarea și simplificarea fracțiilor. 15.1 Fracții echivalente. DE REȚINUT: * Două fracții și sunt echivalente, ceea ce se scrie , dacă . * Oricare ar fi fracțiile și , dacă , atunci și . * (Proprietatea de tranzitivitate a fracțiilor): Dacă și , atunci , oricare ar fi fracțiile și . Exerciții și probleme 1. Stabiliți care din propozițiile următoare sunt adevărate: a) ; b) ; c) ; 2. Care dintre fracțiile , sunt echivalente cu . 3. Găsiți toate fracțiile echivalente cu fracția care au
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
preferat un mediu mai formal?); în sfârșit, decidem locul pe care vrem să-l avem în rețea (ești sufletul petrecerii, conversând cu toată lumea în mijlocul came rei, sau stai pe margine?). Unul dintre cele mai importante aspecte într-o rețea este tranzitivitatea. Dacă îl știi pe X, iar X îl știe pe Y, iar Y te știe pe tine, avem de-a face cu o relație tranzitivă - cei trei oameni implicați formează un triunghi. Unii fac parte din multiple relații tranzitive, alții
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
a face cu o relație tranzitivă - cei trei oameni implicați formează un triunghi. Unii fac parte din multiple relații tranzitive, alții au prieteni care nu se cunosc între ei, iar potrivit studiilor lui Christakis și Fowler cei din urmă (cu tranzitivitate scăzută) sunt mai de folos pentru circulația ideilor și informațiilor în societate. Aceștia tind să fie în contact cu oameni din mai multe grupuri diferite, deci au conductivitate mare. În schimb, cei cu relații cu un grad mare de tranzitivitate
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]