894 matches
-
perisabilă, supusă degradării - a lăsat urme vizibile pe chipu-i învăluit în lumină...altădată. Expresive, impresionabile și de mare rafinament sunt versurile: Am cerut apă / din izvorul grădinii tale / întro după-amiază / cu arșiță cumplită. Aveam gura însetată de dor, / mâinile tremurânde / și ochii strălucind / a speranță.”... (Muguri noi) Dincolo de obstacole, înfrângeri, zbucium, poeta își pune nădejdea în poezie, în cuvântul fragil și gingaș considerat un „far” într-o lume a tenebrelor! De admirat este dorința poetei de a nu rămâne prizonieră
INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359300_a_360629]
-
rar, Arabesc visat pe apă, sunet surd de insectar, Exfolia grimoarul moale, Din pirită -aur greu, Piatra fermecată are Legături cu Dumnezeu. P2. Trec valea Trec valea răcoroasă, Iar valul este sus, Se bulucesc și norii, Răcnind către apus, Așteaptă tremurândă Doar iarba juvenilă, Frumoasa mea aleasă, Alb-roză, prea fragilă, Iar ochiul este unghiul Care cuprinde totul, Se clatină toți sfinții, Cu zgomot Behemothul Pătrunde din legendă În plin oraș modern. Iubito, lasă-ți mâna și să ne refugiem. Acolo vom
CREAŢIA POEMULUI EPIC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360272_a_361601]
-
ghemul realului tremur În huma născută dintr-un cutremur, În carnea atomilor din praful stelar, Lumină celestă din spectrul solar, Lovită de țărmul durerii din minte Să miște o undă a aducerii aminte, Să miște vibrații de înalte senzații, Iubiri tremurânde din constelații, Fioruri venite cu dorul din versuri Cu gânduri slăvite din universuri, Ce adună în colbul luminii terestre Întregi rezonanțe de valuri celeste, Vibrații din visul aluatului cuantic Înscrise în durerea dorului antic, Închise în mintea materiei haină, Păstrate
VIBRAŢII ... de DAN BORBEI în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360303_a_361632]
-
CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Manuscris > Povestiri > KARON,CAP 14 Autor: Violeta Catincu Publicat în: Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cu mâinile tremurânde,Karon lasă jurnalul să-i scape jos.Inca nu-i venea să creadă ce citise.Acum,în mintea ei se legau idei și povești care păreau ireale. Dacă mă gândesc mai bine,isi spuse,cred că totul se leaga”.Lua
KARON,CAP 14 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360366_a_361695]
-
de vorbe, de lacrimi și șoapte, de rugi înălțate mult prea departe. și curge din cer, adânc cu uitare, în bălti efemere, ascunse de soare, calcate-n picioare, în beznă, târziu, cu-atata revoltă de-un suflet pustiu! cu mâini tremurânde găsesc ferecate, uși după uși ce se cer descuiate. te doare lumină, dar ochii ți-o vor cu sete de viață, cu teamă și dor! și frica te mâna pe-un drum nesfârșit, ai vrea sa te-ntorci și să
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
de vorbe, de lacrimi și șoapte,de rugi înălțate mult prea departe.si curge din cer, adânc cu uitare,în bălti efemere, ascunse de soare,calcate-n picioare, în beznă, târziu,cu-atata revoltă de-un suflet pustiu!cu mâini tremurânde găsesc ferecate,uși după uși ce se cer descuiate.te doare lumină, dar ochii ți-o vorcu sete de viață, cu teamă și dor!și frica te mâna pe-un drum nesfârșit,ai vrea sa te-ntorci și să știi
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
așezi în palme, cu nepăsare, ca pe un lucru firesc? Oare cum știi să-mi spui, fără cuvinte, tot ceea ce îmi doresc eu să aud? Aș vrea să le prind, acele nerostiri, să le ascund în mare taină, egoistă și tremurânda, pentru a le putea strivi între degete în nopți de agonie. O,da! Sunt bolnavă de aducere aminte, de trezire la viață, de cunoaștere! Sunt din nou Acasă! Citește mai mult Iubesc liniștea pe care mi-o aduce nebunia ta
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
așezi în palme, cu nepăsare, ca pe un lucru firesc? Oare cum știi să-mi spui, fără cuvinte, tot ceea ce îmi doresc eu să aud?Aș vrea să le prind, acele nerostiri, să le ascund în mare taină, egoistă și tremurânda, pentru a le putea strivi între degete în nopți de agonie.O,da! Sunt bolnavă de aducere aminte, de trezire la viață, de cunoaștere!Sunt din nou Acasă!... XXXI. BĂRBATUL ÎN PALTON DE STOFĂ VS OAMENII MANGUSTA, de Clarissa Emanuela
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
sprințar. Rezemat-n palma dreaptă, Cuibărită-n iarba- n floare, Cu privirea înțeleaptă, Strâng în gene stropi de soare. Ciripit de păsărele, Zumzete prin flori de raze... Sus, în crângul de nuiele, Pitpalacul cântă-n faze. De pe-o creangă tremurândă A zburat ciocănitoarea, Din suflarea ei arzândă S-a oprit sfioasă zarea. Stă albastră, nemișcată, Pieptănând prin crengi vibrânde Raza blondă, alintată, Tivind frunze sângerânde. Și pădurea toată geme Sub potopul ce se-abate : Vântul strigă că se teme Să
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
să continue:"Dar cu mai mulți ani în urma.Cand am știut că ,probabil nu am să te mai întâlnesc niciodata.Cand am făcut cea mai mare greșeală din viața mea" Dar ea îi mângâie buzele cu vârfurile degetelor.Calde și tremurânde... Îi acoperi din nou buzele cu buzele lui dar nu-și adânci sarutul.Vroia să fie absolut sigur că își dorește continuarea.O musca ușor ...gura lui îi alinta gâtul ...o vena se zbătea incontrolabil sub buzele lui... Îi tachina
POVESTE DE DRAGOSTE (4) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360726_a_362055]
-
ochilor mei avizi de-o plăcere pe nepusă masa, că mi-a aprins scânteia amorului fulgerător într-o fracțiune de secundă, și m-am așezat ca o pisică blândă lângă ea, am sărutat-o pe obraji și cu o mână tremurândă i-am atins pielea piciorului aproape de închietură. Probabil că-l visa pe iubitul ei, că mi-a cuprins ceafa cu mâinile, și fără să-și deschidă ochii m-a sărutat cu așa căldură că mai-mai să iau foc, apoi a
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
de vorbe, de lacrimi și șoapte, de rugi înălțate mult prea departe. și curge din cer, adânc cu uitare, în bălti efemere, ascunse de soare, calcate-n picioare, în beznă, târziu, cu-atata revoltă de-un suflet pustiu! cu mâini tremurânde găsesc ferecate, uși după uși ce se cer descuiate. te doare lumină, dar ochii ți-o vor cu sete de viață, cu teamă și dor! și frica te mâna pe-un drum nesfârșit, ai vrea sa te-ntorci și să
NOAPTE NEBUNA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360161_a_361490]
-
și-a dat ultima suflare și a căzut la pamant.Mi-am dat seama ce făcusem însă nu simțeam regret,ci doar o dulce mulțumire că în felul acela l-am răzbunat pe Pablo.Lasand trupul rece jos,cu mâinile tremurânde,am sărit fereastră și am alergat că un nebun până la port. M-am urcat în el,ascunzandu-ma în cutiile pentru marfă. În timp ce vaporul se îndepărta privind în depărtare lăsăm nu numai singurul meu prieten,ci și urma de copilărie
KARON ,CAP 13 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360153_a_361482]
-
tale. miezul nopții adie peste noi și îngeri ne presară praful aducerii aminte. suntem aici și acolo, în clipa ce-și închide pleoapele zâmbind eternității. iubirea se umple de noi și se aruncă ofranda cerului când mâinile noastre se împletesc tremurânde,a ruga și dorința strângând între ele vorbe prea greu de rostit. numele tău țâșnește din adâncul ființei mele spre înalturi și gândurile își strigă fericirea printre nori... las universul să mă mai respire o dată și să mă umple de
CU TINE de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359781_a_361110]
-
Scrieri > O ALTĂ NOAPTE Autor: Clarissa Emanuela Publicat în: Ediția nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului O altă noapte ce ma respira și mă ispitește pe același drum.Aceleasi cuvinte.Prea puține...prea mult de spus.Pierduta,tremurânda,cu palmele fluturi și ochii închiși de teamă,deși e mereu același drum. Mă știe noaptea,mă știe viața ce-mi fuge cu disperare prin vene,cum am fugit și eu prin ea de-atatea ori,timpul oprit o clipă
O ALTA NOAPTE de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359782_a_361111]
-
așezi în palme, cu nepăsare, ca pe un lucru firesc? Oare cum știi să-mi spui, fără cuvinte, tot ceea ce îmi doresc eu să aud? Aș vrea să le prind, acele nerostiri, să le ascund în mare taină, egoistă și tremurânda, pentru a le putea strivi între degete în nopți de agonie. O,da! Sunt bolnavă de aducere aminte, de trezire la viață, de cunoaștere! Sunt din nou Acasă! Referință Bibliografica: Gânduri, ție / Clarissa Emanuela : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GÂNDURI, ŢIE de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359875_a_361204]
-
plecare anotimpul. Dar ochii tăi sunt și-astăzi flăcări vii, La fel de dulce ți-este mamă vorba, Iar de povești de viață, tot plină-ți este tolba, Căci anii ce s-au scurs n-au fost deloc pustii. Cu mâna-ți tremurândă tu îți păstrezi avântul Și ziulica toată nu ai o clipă stare, De firavi zori te bucuri ca și-o floare Și teamă n-ai că te-o-nghiți pământul Că-n viață ai știut mereu atât de bine În
RECUNOŞTINŢĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359603_a_360932]
-
ușa, ursul stătea cu laba întinsă, jelindu-se în flul lui și pădurarul a înțeles că i-a dat un mărăcine și a venit să i-l scoată dușmanul lui, omul. Și-a luat inima-n dinți și cu mâinile tremurânde, a reușit să-i scoată mărăcinele, spunând apoi că ursul a plecat mormăind a mulțumire. În timpul liber umblam prin lada de zestre a mamei în care erau grămădite multe amintiri, printre care și moțul meu de copil de la botez, legat
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
asta, mă descurc. -Insist să te însoțesc. Olga, îmi ești dragă, nu pot trăi fără tine, de mult am vrut, să-ți spun. Petre a prins-o de mână, apoi a privit-o în adâncul ochilor ei negrii, cu mâinile tremurânde i-a prins capul și a sărutat-o pe frunte. -Nu este momentul acum, Olga îi prinse mână și o strânse cu putere. Dacă vrei, vino cu mine, Petruș fericit, nu a observat bucuria femeii. Ajunși la spital, au luat
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340497_a_341826]
-
ochi, mi-a mulțumit și apoi și-a anunțat soția că cineva găsise banii. „Tocmai am vorbit cu șefu’ și mi-a zis să fac inventaru’ ca să știe câți bani să-mi oprească din salariu”, mi-a spus cu vocea tremurândă. Nu mai era nevoie. „Aveam și banii mei acolo ...” Am revenit în „secția de poliție de sub scări” și ne-am așezat din nou la masă. Bărbatul a scos două doze de energizant din căruciorul cu care transporta marfa și mi
„Cum o fi, dom’ne, să găsești o geantă plină cu bani?” () [Corola-blog/BlogPost/338273_a_339602]
-
mai mari izbînzi din toată istoria sa. Un baiat are o pancartă uriașă pe care scrie: „Mihai I: 76 de ani de domnie. Mulțumim, Sire!”. În altă parte a pieței, chiar sub statuia lui Carol, o batrană ține cu mâinile tremurânde o fotografie mărita cu Regele și liderii lumii, din ultimele decenii. Multe steaguri tricolore cu stema regală. Deși sunt cateva zeci de mii de suflete, e o tăcere nefirească. Lumea e cuminte și se roagă. E multă, multă liniște și
Regele Mihai împlinește azi 95 de ani. Ce-ar fi fost dacă...? () [Corola-blog/BlogPost/338461_a_339790]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > GHIOCEL Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1157 din 02 martie 2014 Toate Articolele Autorului G H I O C E L... Ghiocel, floare plăpândă Ce răsari de sub zăpadă, Tu faci creanga tremurândă Să tresară... în livadă! Ai în chipul tău firav Nestemată gingășie, In parfumuri ceva grav, O mireasmă mereu vie... Ai venit și-a ta prezență Ne vestește primăvara Care sveltă-n consistență V-a înmiresma iar țara. Ghiocel floare plăpândă Ce
GHIOCEL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341292_a_342621]
-
Ștefan ne-a ieșit în prag ca și cum ne aștepta. Ne-a poftit înăuntru. Ne-am așezat pe banca de lemn peste care era așezat un țol țesut în casă. Ina i-a întins pachetul, el l-a luat cu mâna tremurândă, a scos bucata de pâine și a mușcat din ea după ce o clipă și-a lăsat simțurile să se desfete în mirosul ei. - Au fost faine Crăciunuri în casa aia, a șoptit încet după un timp. - În care casă? am
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
rupea inima lui Năică blegul, care lăsă arma să-i cadă pe tocul ferestrei și-i privea aproape cu milă. - Dă-mi haina, Didina, că ăsta ne omoară pe-amândoi... Scoate de grabă portmoneul din buzunarul hainei, și cu degetele tremurânde ia două hârtii de cinci mii și i le întinde „pușcașului” nătăfleț, care i-a luat bucuros. Aducându-și aminte că mai are ceva să-i spună conașului, fiindcă tot primea ghionturi pe sub coaste de la Bâzdoagă, prinse cu strășnicie arma
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
Manuscris > Scriitori > CE ESTE FEMEIA? Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 433 din 08 martie 2012 Toate Articolele Autorului Ce este femeia? Oare e un vis senin de primăvară? O dulce iluzie ce tainic ne cheamă? cu voce tremurândă spune bărbatul. Un înger căzut din cerul iubirii? Ce s-a răzvrătit, ajungând pe pământul firii? Cunoscând durerea, aleanul și chinul. Oare e un demon cu surâs de tainice flori? cuprinzând în palmele-i moi și albe, sufletul unui bărbat
CE ESTE FEMEIA? de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342142_a_343471]