52,672 matches
-
foarte rar, mai trece prin gara unde ai fi vrut să iei alt tren și atunci sau nu oprește sau oprește doar pentru 5 minute, să bei o cafea . Și atât. De multe ori ne urcăm mai mulți În același tren, dar unii coboară mai devreme, unii sunt dați jos, alții, cel mai rău, sunt aruncați din tren. Dar cei mai mulți coboară În gara de la cap de linie și schimbă trenul. Alți colegi de călătorie, altă destinație, alt Început și mereu aceeași
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
nu oprește sau oprește doar pentru 5 minute, să bei o cafea . Și atât. De multe ori ne urcăm mai mulți În același tren, dar unii coboară mai devreme, unii sunt dați jos, alții, cel mai rău, sunt aruncați din tren. Dar cei mai mulți coboară În gara de la cap de linie și schimbă trenul. Alți colegi de călătorie, altă destinație, alt Început și mereu aceeași Întrebare “Oare ăsta e trenul În care trebuia să urc? Trebuia să mai aștept? Trebuia să plec
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
Și atât. De multe ori ne urcăm mai mulți În același tren, dar unii coboară mai devreme, unii sunt dați jos, alții, cel mai rău, sunt aruncați din tren. Dar cei mai mulți coboară În gara de la cap de linie și schimbă trenul. Alți colegi de călătorie, altă destinație, alt Început și mereu aceeași Întrebare “Oare ăsta e trenul În care trebuia să urc? Trebuia să mai aștept? Trebuia să plec mai devreme?”. Răspunsul Îl afli mult mai târziu, când oricum este prea
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
devreme, unii sunt dați jos, alții, cel mai rău, sunt aruncați din tren. Dar cei mai mulți coboară În gara de la cap de linie și schimbă trenul. Alți colegi de călătorie, altă destinație, alt Început și mereu aceeași Întrebare “Oare ăsta e trenul În care trebuia să urc? Trebuia să mai aștept? Trebuia să plec mai devreme?”. Răspunsul Îl afli mult mai târziu, când oricum este prea târziu să mai faci ceva. Examenul de treapta a II-a a fost o gară unde
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
Doina, Cristi, Sorin, Marinela, Tic, Floarea, Geogeta, Dragoș, Costel, Flavia, Fane, Dana și ceilalți (În cer scuze față de cei pe care nu i-am amintit dar și ei au fost acolo, asta e! timpul Își spune cuvântul). Eu am luat trenul care trebuie. Și sper că aproape toți au făcut la fel. Acum, după 25 de ani, când trenurile noastre se Întâlnesc și opresc să verifice frânele, coborâm pentru cinci minute În aceeași gară de unde am plecat, să bem o cafea
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
cei pe care nu i-am amintit dar și ei au fost acolo, asta e! timpul Își spune cuvântul). Eu am luat trenul care trebuie. Și sper că aproape toți au făcut la fel. Acum, după 25 de ani, când trenurile noastre se Întâlnesc și opresc să verifice frânele, coborâm pentru cinci minute În aceeași gară de unde am plecat, să bem o cafea și să ne Întâlnim cu prietenul Mircea, care anul acesta a sărbătorit 70 de ani. Apoi, ne vom
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
gară de unde am plecat, să bem o cafea și să ne Întâlnim cu prietenul Mircea, care anul acesta a sărbătorit 70 de ani. Apoi, ne vom urca, fiecare pe locul lui, la geam sau mai În interior și așteptăm ca trenul să ajungă În următoarea stație. LA MULȚI ANI ȘI MULȚUMIM, prietene! P.S. LA MULȚI ANI și MULȚUMIM și celorlalți profesori pentru că ne-au ajutat să ajungem unde suntem acum.
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
primei ediții a Premiului Național de Compoziție „George Enescu”. O mărturisire privind primul contact cu publicul lugojean ne este oferită de Enescu cu prilejul prezenței sale concertistice la Arad, în 1922, într-un interviu acordat periodicului local „Solidaritatea”: „Astăzi, cu trenul de Timișoara, a sosit maestrul Enescu pentru prima oară în orașul nostru. La gară a fost întâmpinat de d. primar și câțiva admiratori ai D.[omniei] Sale. La ora 5, împreună cu d. director al Palatului Cultural, am făcut o vizită
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
regulă, bine și-așa, te băgăm noi la apă. Până la fund”. Întâmplări banale și obiecte comune provoacă rememorarea dureroasă a unor aspecte legate de torturile suferite. Herta Müller oferă cel mai bun exemplu folosindu-se de imaginea unei reclame din trenurile germane, Inge Wenzel În drum spre Rimini. Detaliul cămășii ei albe de noapte Îi amintește de trei alte astfel de cămăși, toate devenite simboluri ale unor experiențe care nu i se vor șterge niciodată din minte. Alegerea emblemei generale (cămașa
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
din minte. Alegerea emblemei generale (cămașa de noapte) dovedește detaliul aparent nesemnificativ, dincolo de care, pentru o ființă omenească, se ascund conotații profunde, se ghicesc sensuri de o Înfricoșătoare complexitate, de neșters. Cele trei cămăși pe care le evocă abțibildul din trenurile germane sunt: prima, cea cusută de bunica ei când părăsește satul pentru a face Întâiul contact cu etanșul covor de asfalt de sub care moartea o va pândi de atâtea ori; a doua, cea purtată de o călătoare alături de care Herta
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
ei când părăsește satul pentru a face Întâiul contact cu etanșul covor de asfalt de sub care moartea o va pândi de atâtea ori; a doua, cea purtată de o călătoare alături de care Herta Müller și-a petrecut noaptea Într-un tren românesc, după ce, cu câteva minute Înainte de plecarea trenului, fusese amenințată de către Securitate, situația ei fiind cu atât mai compromițătoare, cu cât avea asupra ei niște scrisori primejdioase. Noaptea alături de străină s-a transformat Într-una de coșmar, fiindcă scriitoarea o
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
contact cu etanșul covor de asfalt de sub care moartea o va pândi de atâtea ori; a doua, cea purtată de o călătoare alături de care Herta Müller și-a petrecut noaptea Într-un tren românesc, după ce, cu câteva minute Înainte de plecarea trenului, fusese amenințată de către Securitate, situația ei fiind cu atât mai compromițătoare, cu cât avea asupra ei niște scrisori primejdioase. Noaptea alături de străină s-a transformat Într-una de coșmar, fiindcă scriitoarea o bănuia de spionaj, de complicitate cu cei doi
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
unui cadou primit de la un maistru blănar după ce autoarea fusese concediată de la fabrica de sârme. Iar obiectele devin relicve ale trecutului și-l „Împing la paroxism pe temeiul prezentului”. Fuga din cercul lor este imposibilă. „O piesă vestimentară Întâlnită În tren decide asupra stațiilor din capul meu.” Urmările vieții pe care a dus-o mai bine de treizeci de ani În România i se citesc În priviri: este Privirea Străină, pe care germanii o atribuie sosirii Într-un mediul nou, nefamiliar
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
care nu crede pe deplin și se intercalează cu reminiscențele candide ale copilăriei petrecute alături de prietenul său Ștefan. Fuga din Timișoara la vârsta de 15 ani În ajunul eliberării orașului de către trupele sovietice, separarea de bunică și ulterior călătoria cu trenul punctează traseul protagonistului pentru care alegerea devine stigmat, odată prin decizia de a părăsi țara pentru a ajunge „Înapoi În Reich” și ulterior prin execitarea refuzului de a pleca alături de soldații SS ce a culminat prin abandonarea celui mai bun
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
celor șaizeci de ani care mă despart de clipele acelea. Nici nu trecuseră bine câteva luni și, cu privirea ațintită la dalele albe sau galbene ale unui spital improvizat, deja nu mai știam de ce nu mă urcasem cu el În trenul acela.” Finalul cărții suprinde eliberarea de trecut/ Împăcarea cu sine a protagonistului protagonistului prin reluarea legăturii cu prietenul pierdut, o Îndreptare a trecutului prin prezent care dizolvă apăsarea vinei și asigură Împăcarea istoriei mici cu cea mare prin actul rememorării
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
Nabucco și la Otello<footnote Budden, Julian - Puccini, Oxford,2002, p. 70. footnote>. G. Puccini s-a aflat în sală la premiera din 9 februarie 1893 a operei Falstaff de G. Verdi. S-a deplasat de la Torino la Milano cu trenul tocmai pentru a putea asculta ultima lucrare verdiană.<footnote Idem, Budden, Julian - Puccini, Oxford,2002, p.100 footnote> Pentru a-l promova pe G. Puccini, Riccordi încearcă chiar să lege opera Manon Lescaut de Falstaff, impunând teatrelor europene să monteze
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Am coborât din tren cu un rucsac în spate și o tigară în mână. Deja se înserase și începea să plouă cu stropi mărunți. În câteva secunde nu mai reușeam să văd nimic prin ochelarii mei, și așa murdari. Am intrat grăbit în gară
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
Teregova este un indicator, spre Rusca ( 3km ) după care se mai parcurg, numai pe șosea astfaltată, pe un drum șerpuitor, de munte, în urcare, aproximativ 7 km, din care aproape 4 km pe malul lacului. În cazul alegerii deplasării cu trenul, se alege traseul respectiv, cu sosirea în gara comunei Teregova, de unde, conform programării, o mașină de la Cabană va efectua transportul, gratuit, până la destinație ( 12 km ). Excursii, drumeții în aerul proaspăt de munte, în natura miraculoasă, vizionare programe TV în sala
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93835_a_95127]
-
la Coșereni, în care au pierit cei doi soți dragi inimii mele, cele două privighetori ale sufletului românesc, pe care eu îi căutam zadarnic prin Chișinău... Atunci am înțeles de ce o rusoaică m-a atenționat înainte să mă urc în trenul cu care plecam din gara Chișinău:” Caut-o pe Doina la Bu-cu-rești, la Păunescu și spune-i să nu plece cu Ion la ceas de seară spre Chișinău să li se va întâmpla ceva rău”... De unde știa, ce știa acea
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
de verificat dacă opera lui Mark Twain a circulat în țara noastră, în vremea lui Eminescu, și sub forma unor traduceri în limba franceză. Totodată, pentru comparație cu varianta în limba engleză, prezentăm mai jos versurile lui Eminescu: „Când începe trenul zborul Vine-ndată conductorul Și, scoțând perforatorul, Face-o gaură în bilet. Pentru cursa care costă Zece bani biletu-i alb. Pentru cursa care costă Douăzeci biletu-i verde. Pentru cursa care costă Treizeci e biletul vânăt. Clanț ! făcând perforatorul, Face gaură
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
dat ordinul ca toți sașii să fie pregătiți de plecare, în 48 de ore. Rușii înaintau spre Germania și, dacă i-ar fi prins, i-ar fi omorât ori i-ar fi trimis în Siberia. Cu căruțe, pe jos, cu trenul, care cum a putut, sașii din nordul Transilvaniei s-au retras înspre vest, până în Austria ori Germania, unde au crezut că sunt la adăpost pentru o vreme. „În noaptea de 25 spre 26 septembrie, am dormit pentru ultima oară în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
s-a întristat: «Știe numai bunul Dumnezeu ce se va în-tâmpla cu noi», a zis, adunând de prin casă câte ceva pentru drum”. Cu doar câteva haine și lucrurile puse într-un sac, Johann s-a urcat, împreună cu părinții lui, în trenul refugiaților. Erau câteva mii de oameni înghesuiți în vagoane pentru vite. Au pus pe jos paie, și fiecare a dormit pe sacul cu lucruri luate doar pentru trei săptămâni, cât li s-a spus că vor sta departe de casă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
au ajuns cei care s-au întors imediat după război. Cu portretul soției Dar să revin la drum, care a fost foarte greu. Am mâncat ce ne-am adus cu noi, dar am avut norocul că în primul vagon al trenului era evacuat și restaurantul «Bret» din Bistrița, acolo se pregătea mân-care și am putut cumpăra, cât am avut bani. Au fost femei care au născut în tren, au fost bă-trâni care au murit de supărare, mulți s-au îmbolnăvit. Pentru că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
am adus cu noi, dar am avut norocul că în primul vagon al trenului era evacuat și restaurantul «Bret» din Bistrița, acolo se pregătea mân-care și am putut cumpăra, cât am avut bani. Au fost femei care au născut în tren, au fost bă-trâni care au murit de supărare, mulți s-au îmbolnăvit. Pentru că era revoluție în Ungaria, atunci l-au dat jos pe Horty Miklos, trenul a fost deviat prin Cehia, și așa, drumul a ocolit mult, dar până la urmă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
am putut cumpăra, cât am avut bani. Au fost femei care au născut în tren, au fost bă-trâni care au murit de supărare, mulți s-au îmbolnăvit. Pentru că era revoluție în Ungaria, atunci l-au dat jos pe Horty Miklos, trenul a fost deviat prin Cehia, și așa, drumul a ocolit mult, dar până la urmă am ajuns într-un lagăr la Dresda, după două săptămâni de stat în tren. Eram fericiți că aveam pat, mâncare și că eram departe de război
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]