2,886 matches
-
miliție să întreb de cetățeanul respectiv, în scurt timp am avut legătura cu el, omul recunoscându-mă de rubedenie, după ce i-am expus un amănunțit istoric al originii înrudirii noastre dinspre mamă. De la el făceam rost de niște bețe din trestie și de restul necesar pentru a merge la pescuit. De fiecare dată, după partida de pescuit, nu uitam să înapoiez uneltele și peștele prins, ca să nu mi le confiște pedagogul și să-mi ia prada pescuită pe canal, mai ales
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
avea grijă de fata mea, să-mi pot duce crucea!” Timpul s-a scurs, ireversibil. Injecțiile cu insulină nu au dispărut din viața Dianei. Copila de zece anișori a crescut, devenind o domnișoară potrivit de înaltă și mlădie ca o trestie. Doar ochii, de culoarea mării, trădează, prin tristețea lor, suferința cronicizată a fetei. Suferințele, atât cele sufletești cât și cele fizice, dau chipului o anumită tentă de noblețe. Noblețea cere durere și sacrificii ... Și-a facut din Diana cea mai
O CRUCE PE DRUMUL GOLGOTEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366885_a_368214]
-
să hrănească, să îmbogățească și să ridice case spaniolilor ce-i schingiuiesc, îi violează, îi vând și le incendiază satele. Credeți că răutatea creștinilor plecați să facă evanghelizare se oprește aici? Păi, daca nu sunt mine de aur, putem cultiva trestie de zahăr, cacao, cafea. Și cum muncă este grea, un om inteligent găsește o soluție: se aduc sclavi din Africa. Timp de peste 300 de ani, albii americani vor justifica cu Biblia în mână instituția sclaviei! Ei, de data aceasta, familia
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
iar apoi un uriaș musculos ridică tot felul de obiecte chiar și oameni, însă astea nu erau nimic pe lângă cea avea să urmeze fiindcă cel mai mult îi înfierbântă simțurile Salomeea, fiica Irodiadei și a lui Filip, cea mlădioasă ca trestia, care își îmbrăca trupul cu voaluri transparente și își se înfrumuseța cu măgăritare, aur și mătăsuri aduse din China ori diamanate din India. Aceasta dansă atât de grațios încât lui Irod, cu simțurile încordate la maxim i se tăiase pur
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
Dinspre adâncul din mine înspre moarte Plină ca un munte de cântecul ciocârliilor vara Care pe noi sfâșietor ne desparte Sufletul tău este atât de dens în văzduhul care mă înconjoară încât mă strivește îmi vine să țip ca o trestie pe un deal singură disperată amară Cosmosul cel atât de plin de tine parcă este fructul unei caise imense înmiresmat adânc și frust umplut cu miere de albine, luminoasă și dulce iar eu sunt sâmburele lui care-l gust, când
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
a mereCând e noapteStrăbătută de mângâierile vântuluiDinspre adâncul din mine înspre moartePlină ca un munte de cântecul ciocârliilor varaCare pe noi sfâșietor ne desparte Sufletul tău este atât de densîn văzduhul care mă înconjoarăîncât mă striveșteîmi vine să țipca o trestie pe un deal singură disperată amarăCosmosul cel atât de plin de tineparcă este fructul unei caise imense înmiresmat adânc și frustumplut cu miere de albine,luminoasă și dulceiar eu sunt sâmburele luicare-l gust,când îmi mișc mâna prin aerte mângâipe
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
artă literară erudită. Inferențele lecturii iscoditoare conduc, așadar, spre subtile surjectivități ale trecerii autoarei spre Sine ca simplă devenire și mai apoi spre identitate și diferențiere în chip cartesian, cu accente sau prelungiri în emoțional din perspectiva multor cauzări înalte; trestia cugetătoare a lui Blaise Pascal cu raționalismul său de mai apoi. Totul sub un firesc care nu trădează, dar care susține prin simțiri verosimile naturalul, contextualizările, receptarea, intuițiile. Într-un cuvânt, autoarea nu fragmentează lumea prin experiențialul ei, ci o
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
și simțirea inimii fiecărui privitor. Energia, pasiunea, talentul, exercițiul laborios sunt întreaga forță a acestei necrezute propulsări a iubirii de la artist la public...! Înălțime artistică, sublimitate, mirare, suspans, feerie, limbaj gestic trupesc, mai oratoric decât toate graiurile lumii, înmlădiere de trestie triumfă în execuțiile de artă desăvârșită a circului prin Loren. Ea dă frâu liber fanteziei, iubiri, perfecționismului, comuniunii trupului cu mintea...! Despre ea și de sora ei Alexia, bobocel azi, lumea fascinată de splendorile circului află zi cu zi povestiri
LOREN CRISTEA, SENZAŢIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368704_a_370033]
-
Dunărea, Eminescu-i țara mea! Elena Valeria Ciura - Liniștea lacului O pânză sinilie acoperă mister- Cerul aruncă mesaje cu fiori, De grija nuferilor, gerul Pictează-n ape alte dalbe flori. Și bărca-și face lin culoar pe lac, Domol cutreieră prin trestiile mute, Netulburat, un fluierar se-oprește Pe lancea-ngălbenită, cu sunete acute. Cusute gânduri pe-altițe argintate Maluri ascund comori de primăvară- Imperturbabil, frigul, fără grijă, Va șlefui culoarea milenară. Sclipici de-argint adună ramurile joase, Împrăștiind culori de vis pe
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
august 2016 Toate Articolele Autorului DELTA băut-am rouă din potir de nufăr în timp ce bărcile răneau albastru trupul -ei serile de iulie înotau spre mal țânțari purtau pe brațe și solzi de știucă somn luna își cumpărase o seceră pentru trestie -combustibil de foc- și cârlige noi tu nu prăjeai bibani nu curățai pește nu spălai tacâmuri vase nu făceai mămăligă ciorbă salată de ceapă nu storceai lămâi în apă nu puneai mentă în ceai mă priveai doar intens trimițând flacăra
PESCAR HOINAR (POEME) de DACINA DAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350283_a_351612]
-
viața ți-e osândă Și cînd inima te doare, Nu intra în disperare, Domnul stă mereu la pândă. Plângi la margine de lună, Și la margini de cuvânt, Suntem lan bătut de vânt, Care vrea să ne răpună. Plângi tu trestie căzută, Când furtuna te -a învins Și când soarele apune, Retezându-ți orice vis. Plângi ființă trecătoare, Ce în zare se înclină, Fii doar cuget și lumină, Viața trece ca o boare. Plânsul încă ți-e izvorul Dorului de absolut
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349213_a_350542]
-
care ducea la căminele studențești. Andrada care îl aștepta, auzind claxonul coborî imediat. La ieșirea din holul de acces în cămin, Cris, cu ușa din dreapta larg deschisă, întâmpină o brunetă cu ochii negri ca tăciunele, subțire și grațioasă ca o trestie tânără aflată în îmbrățișarea caldă a adierii molcome a vântului din diminețile de vară, cu umerii firavi, înaltă, trecută de un metru șaptezeci. Fata avea sprâncenele și genele negre ca și părul, nasul mic și un pic cârn, o gură
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Mama mare fabrica din el un magiun foarte gustos. Avea o presă specială folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean în spațiile sub formă de cercuri în care se ridica măreț găuleanul
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
de acrobații, iar apoi un uriaș musculos ridică tot felul de obiecte grele, chiar oameni, însă acestea păliseră pe lângă ceea ce avea să urmeze fiindcă cel mai mult îi înfierbântă simțurile Salomeea, fiica Irodiadei și a lui Filip, cea mlădioasă ca trestia, care își îmbrăca trupul cu voaluri transparente și se înfrumuseța cu măgăritare, aur și mătăsuri aduse din China ori diamante din India. Salomeea dansă atât de grațios încât lui Irod, cu simțurile încordate la maxim i se tăiase pur și
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
în: Ediția nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului iubirea îi e ochi de curcubeu desprinsă din mângâierea părinților deasupra unui leagăn cu povești citea pe o scară de lemn la cinci ani despre lebede ce mergeau printre trestii la culcare pe lac punea bărcuțe pe pârâu și odată l-a întrebat o fetiță unde îi e tatăl i-a răspuns că e după gratii lângă al lui și lângă bunicu-său i-a fost de ajuns copil fiind să
IUBIREA ÎI E DOJANĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347528_a_348857]
-
crud, mai rău, Ăști nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi, Țin a tale zile-n mână, ș-a ta cinste sub călcâi. Și călări pe tine, țară, se cred zei aceste bestii, Cum se cred ades copiii împărați călări pe trestii. Ei sunt mari și tari, și nu au nici rușine, nici sfială Că-ntr-o zi, poate, urmașii le vor cere socoteală De-a lor fapte. Ce le pasă? Lopătari, la cârma țării Sunt stăpâni pe vas, pe vânturi, și
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > IUBIREA UNUI LUCEAFĂR Autor: Anton Viorel Publicat în: Ediția nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Asculta lacul care nu mai doarme și trestia din somn ce s-a trezit, luceafărul plutește printre rame și barcă lin se duce spre zenit. Călin iubește-n file de poveste când tu visezi în somnul liniștit, și luna sus în stele te vestește că tu îi ești
IUBIREA UNUI LUCEAFAR de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347576_a_348905]
-
care ducea la căminele studențești. Andrada care îl aștepta, auzind claxonul coborî imediat. La ieșirea din holul de acces în cămin, Cris, cu ușa din dreapta larg deschisă, întâmpină o brunetă cu ochii negri ca tăciunele, subțire și grațioasă ca o trestie tânără aflată în îmbrățișarea caldă a adierii molcome a vântului din diminețile de vară, cu umerii firavi, înaltă, trecută de un metru șaptezeci. Fata avea sprâncenele și genele negre ca și părul, nasul mic și un pic cârn, o gură
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
în cetatecând îngerii te vor iubi.Și-atunci săgeata crunt loveșteși Iuda va cădea lovit,când Domnu-ți spune că iubeștesufletul tău ce la ... VIII. IUBIREA UNUI LUCEAFAR, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1108 din 12 ianuarie 2014. și trestia din somn ce s-a trezit, luceafărul plutește printre rame și barca lin se duce spre zenit. Călin iubește-n file de poveste când tu visezi în somnul liniștit, și luna sus în stele te vestește că tu îi ești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
când plângi și să ne cânți iubirile în șoapte. E ziua ta când noaptea ți se-nchină și cerul plin de stele s-a aprins, tu îți aștepți mireasa pe lumină ... Citește mai mult Ascultă lacul care nu mai doarmeși trestia din somn ce s-a trezit,luceafărul plutește printre rameși barca lin se duce spre zenit.Călin iubește-n file de povestecând tu visezi în somnul liniștit,și luna sus în stele te vesteștecă tu îi ești luceafărul iubit.Te
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
o cărare apăsată în ocolul ei, Ce merge în vânt sau pe ninsoare, De-i ceață neîncercată ca o boare! Acel companiament mi-a fost nevralgic, Că n-am trait un moment așa romantic, Lacul să mă acompanieze prin valuri, Trestia să ne cânte de pe maluri... Dar și ea mi-a spus: “De când te-am văzut mi-ai plăcut, Cum te-am observat și recunoscut, Ce mult bine în lume tu ai făcut Ce altă viață în lume ai mai avut
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]
-
Poeme > Pitoresc > PROHODUL TOAMNEI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului cerșesc omături câmpuri goale scoase-n noiembrie la mezat reci vânturi suflă prin ocoale a sărăcie peste sat pe baltă trestii prohoade îi cântă toamnei ce-a trecut stoluri de ciori parcă-s iscoade prin plumburiul cer tăcut ici-colo fumuri peste case se-nnoadă șerpuind alene o perină de nor descoase fulgii ce cad mânați de lene smolita liotă croncănește cutreieră
PROHODUL TOAMNEI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350130_a_351459]
-
Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos.[ ... ] Iată lacul. Luna plină,/ Poleindu-l, îl străbate;/ El, aprins de-a ei lumină,/ Simte-a lui singurătate./ Tremurând cu unde-n spume,/ Între trestie le farmă/ Și visând o-ntreagă lume/ Tot nu poate să adoarmă./ De-al tău chip el se pătrunde,/ Ca oglinda îl alege -/ Ce privești zâmbind în unde?/ Ești frumoasă, se-nțelege./ Înălțimile albastre/ Pleacă zarea lor pe dealuri,/ Arătând
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
găsiseră și ei de lucru, iar primele două surori, în ordinea vârstei, se mutaseră la bărbații lor. În aceste condiții, s-a hotărât ca ea să meargă la școală. La absolvirea clasei a patra, înăltuță, subțirică și mlădioasă ca o trestie în vânt, fetița ieșea în evidență prin culoarea măslinie a tenului, frumos încadrat de un păr negru ca abanosul, ce curgea în onduleuri mari pe umerii delicați. Spre deosebire de o bună parte a fetelor de aceeași vârstă, purta deja sutien, cel
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
miliție să întreb de cetățeanul respectiv, în scurt timp am avut legătura cu el, omul recunoscându-mă de rubedenie, după ce i-am expus un amănunțit istoric al originii înrudirii noastre dinspre mamă. De la el făceam rost de niște bețe din trestie și de restul necesar pentru a merge la pescuit. De fiecare dată, după partida de pescuit, nu uitam să înapoiez uneltele și peștele prins, ca să nu mi le confiște pedagogul și să-mi ia prada pescuită pe canal, mai ales
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]