387 matches
-
de caracterul memorialistic al scrierii lui îîn realitate, nu e vorba doar despre niște „amintiri din copilărie”, cartea are și capitole la fel de bine finalizate ce redau întîmplări din timpul liceului, al stagiului militar, ba chiar e adusă la zi, redînd tribulațiile sale de candidat în alegerile parlamentare!), Sorin Cotlarciuc radiografiază întreaga perioadă comunistă, „epoca de aur” care i-a distrus copilăria, i-a întemnițat tatăl pentru 16 ani înoroc de pocăința lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care - simțindu-și sfîrșitul aproape și dorind
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
deci la problema silogismului creației, recunosc că nu l-am obținut. Gândurile mele nu fac serie în ele însele, nu sânt o construcție. Dar, după cum ați văzut, nu asta mă preocupă. Mă preocupă ca ele să reflecte corect problema mea, tribulațiile mele, să fie deci expresia treptei pe care mă aflu. Pentru că nu există doar neantul gândului care nu se construiește pe sine. Există și neantul construcției care nu-și exprimă constructorul, ba care îl exprimă chiar în chip fals. Problema
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Noica să vadă expoziția: erau acolo și Alecu Paleologu și Andrei, și toți am fost dezamăgiți să constatăm că Noica a trecut prin ea ca și cum s-ar fi aflat într-o hală de pește. Îi relatez toate acestea, precum și micile tribulații legate de articolul privind expoziția, pe care încercasem să-l public la "Romînia literară". Este "filozofie caldă - mi-a spus G.I. - care exorcizează cititorul. Trebuie să mă înțelegi, "Romînia" e mereu vizată, după articolul din "Scînteia" cu rezerve la expoziție
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru a face din acest interes obiectul constant (și public) al preocupărilor mele. Căci, îmi spuneam, cine, în afara mea, ar fi putut împărtăși acest interes și ar fi fost dispus să pătrundă, fără să fie cuprins de plictis, pe tărâmul tribulațiilor mele? Nu atinsesem acel grad esențial de libertate care să mă scoată din paranteza în care singur mă pusesem, dintr-o deliberată și prost înțeleasă pudoare. Cum aș fi putut atunci să capăt încrederea că abia vorbind despre mine voi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de cercetare; întâlnirea cu Shlomo Pines; doctorand la Ierusalim, masterand la Haifa; asistent universitar; din nou pe front; în căutarea unui îndrumător: de la Scholem la Pines și înapoi; doctoratul: tărăgănat, apoi terminat în timp record; iar în armată; naveta Haifa-Ierusalim; tribulații imobiliare. Ieșirea în lume Începe cariera universitară; dincolo de studiile iudaice: câmpul se lărgește; Centennial Scholar; începutul consacrării; Autorenseminar pentru un autor fără cărți; „eu nu scriu cărți, eu scriu articole”; profesor invitat la Harvard și Yale; o reorientare: dinspre America
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
e ca un fel de jignire. Dincolo de stânga și dreapta, avem de-a face cu o problemă morală. Momigliano XE "Momigliano, Arnoldo" fuge deci din Italia, el este mai curând german, din punct de vedere intelectual, și de dreapta. Toate tribulațiile lui Momigliano XE "Momigliano, Arnoldo" sunt încă neexplorate. Am scris și eu pe tema asta, cred că el e ceva foarte special... S.A.: ...ân tot acest „dosar Eliade XE "Eliade, Mircea" ”. M.I.: Da. În tot dosarul ăsta, reacțiile lui Momigliano
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Unitatea începuturilor. Întâlnirea dintre elementele lumii create, inclusiv iubirea dintre bărbat și femeie, se întâmplă sub semnul refacerii idealului mitic al ființei perfecte (în acest caz - androginul), ideal ascuns în „umbra dulcilor dorinți”. Iubirea apare ca o fericire „suprafirească”, opusă tribulațiilor biografice la care face trimitere autorul Scrisorii I: „... toate relele ce sânt / Într-un mod fatal legate de o mână de pământ”. Încercînd să ne imaginăm fericirile geniului, s-ar putea să devenim și noi înșine un pic mai fericiți
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Unitatea începuturilor. Întâlnirea dintre elementele lumii create, inclusiv iubirea dintre bărbat și femeie, se întâmplă sub semnul refacerii idealului mitic al ființei perfecte (în acest caz - androginul), ideal ascuns în „umbra dulcilor dorinți”. Iubirea apare ca o fericire „suprafirească”, opusă tribulațiilor biografice la care face trimitere autorul Scrisorii I: „... toate relele ce sânt / Într-un mod fatal legate de o mână de pământ”. Încercînd să ne imaginăm fericirile geniului, s-ar putea să devenim și noi înșine un pic mai fericiți
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Buddha, Trezitul. Nirvana, căci despre aceasta este vorba, reprezintă nu numai scopul vieții unui individ, ci esența însăși a vieții. În acest punct, ajungem la cel pe care vroiam să vi-l prezint ca pe un eventual pandant comportamental la tribulațiile spiritualiste ale tinerilor punk din România și de aiurea. Este profilul unui vagabond care, rămas orfan în copilărie, va găsi răspunsul la complicata chestiune a raportului dintre individ și societate și, mai ales, la aparent insolubila problemă a vieții și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
narat toate acestea ca să vă fac martori privilegiați ai perspectivei unui agent al cuceririi. Pentru a vă arăta însă cât de mult a decăzut metoda în ultimele două secole, în cele ce urmează, în contrapunct, vă voi face părtași la tribulațiile mult mai puțin titrate ale unui pacient al seducției. Vă voi povesti două întâmplări exemplare de pe două continente, al căror erou și victimă le-am fost. Evident, iubita mea ar fi fost, poate, mult mai în măsură să vă înfățișeze
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Nu mi-ar fi displăcut deloc să fiu afiliat unui grup sau unei generații literare, numai că nu a fost să fie. Sunt născut în 1962 și, cumva, am căzut între generații. Apoi, a mai fost ceva ce ține de tribulațiile mele existențiale. Am deambulat prin țară după terminarea liceului și am făcut facultatea târziu. A fost și nu o pierdere. A fost, pentru că m-aș fi integrat mai ușor în lume; așa a trebuit să mă descurc mereu singur. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care îl asigură că i se va face dreptate. I se face, dar, o dată prins, eroul este condamnat să i se taie capul pentru delictul de revoltă împotriva ierarhiei. Kleist însuși, după ani de zbateri tragice, se sinucide... Desigur, dacă tribulațiile bietului Ioanide ar fi fost descrise realist de către creatorul lui, n-ași fi fost atât de rău impresionat de acest roman (Scrinul negru). În carte, lui Ioanide i se deschid toate ușile, fără să i se ceară altceva decât declarații
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cedează chiar și marele creator, deși o analiză a momentului respectiv ne dovedește că adesea nu erau de pierdut decât oarecari poziții sociale de favoare, dorite cu patimă și care patimă trebuia ferm suprimată. Iată ceea ce nu se vede în tribulațiile bietului Ioanide. A murit Hemingway, autorul crâncenului Și soarele răsare și al unor mici dar splendide povestiri, dintre care una (Bătrînul si marea) i-a adus Premiul Nobel. Despre el Gorki zicea că e un "divers" ("Joyce, Proust, sau diverși
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
luat vederi și privind obsesiv un nud feminin sculptat în piatră. Acest Seec Nolty este protagonistul romanului Cocoșatul din muzeu de Petre Bucinschi (Transilvania Expres, 2006). Spre deosebire de personajul lui Victor Hugo el nu are nimic măreț. Totuși, autorul îi descrie tribulațiile filozofico-sexuale cu minuție și pietate, ca și cum ar fi vorba de un erou. Mai mult decât atât, Petre Bucinschi se fâstâcește ori de câte ori face considerații asupra lui Seec Nolty. Limbajul său devine nefiresc, se încarcă de neologisme, se împotmolește în prețiozități. Iar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
murdărie“. Apoi, rătăcite prin carnete și carnețele, prin agende cu rugăciuni zilnice, scrise migălos, cu pastă, mai găsesc însemnări cărora, uneori, le-am și pierdut semnificația reală. Obișnuiam, mai ales, să-mi însemn, într-un stil de reportaj neutru, internările, tribulațiile cam feroce prin spitale și rezerve de groază... așteptarea cu sufletul la gură a unor analize nasoale etc. etc. În rest, nenumărate caiete cu fantasmări à la Sade, plecate de la câte un fleac aievea... În treburi de felul ăsta sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
plajele din Pacific, în jungla din Birmania, în deșert ori în întinderile frontului european, istoriile lui Ernie Pike reconstituie parcursul delicat al omenescului. Povești despre răz boi, moarte, păcat și redempțiune, poveștile lui Ernie Pike sunt povești despre om și tribulațiile sale. Tropicul Capricornului Africa și Caraibele sunt pentru Hugo Pratt placenta din care se nasc visele sale. Corto Maltese și Koinski, doi dintre argonauții ce cutreieră mările de uscat și de ape ale lui Pratt, sunt atrași magnetic de acest spațiu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
său corespondent îi oferea datele și planurile evadării sale. „S” deținea resurse inepuizabile, iar puterea sa invizibilă îi dădea lui Olrik încredere în posibilitatea de a scăpa, încă o dată, din temnițele în care omenirea îl fereca invariabil. Punctul culminant al tribulațiilor sale se apropia. În cel din urmă mesaj, „S” îl anunța că ora eliberării sale a sosit, trimițând, alături de misiva sa, și masca miniaturală de gaze pe care Olrik era chemat să o folosească atunci când momentul o cerea. Ziarele au
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
problema lui? De parcă le vînduse Întrupate, persoană, nu microscopice, un fel de bacterii ce parazitau apoi o femeie, hrănindu-se, luni de zile, din trupul, din carnea ei. Culmea ar fi fost să se simtă și de asta vinovat, de tribulațiile viitoarei mame, de moartea ei, dacă ar fi avut o naștere nefericită! Unde putea să te ducă mintea, dacă te lăsai după ea! De acolo pornea răul! Nici din trup nu venea binele: carnea doar cerea, avea și dureri, trebuia
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
înseși). Pe acest tipar își construiește și Unamuno micul roman confesiv, prin care împărtășește de fapt, s-a mai spus, nu o rețetă de roman, ci cum se fac un romancier și un cititor deopotrivă, cu roluri interschimbabile, și anume tribulațiile lui U. Jugo de la Raza (nume sub care, potrivit chiar explicațiilor lui Unamuno, se ascunde însuși autorul): acesta, rătăcind prin fața șirului de tarabe ale buchiniștilor de pe cheiurile Senei, găsește o carte care, de la început, îi oferă un avertisment fatidic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
celebru motiv cervantin, ivită în amplul proces de intertextualizare care-i leagă romanul de vaste secțiuni istorice din literatura spaniolă, în cazul de față Colocviul câinilor, ultima din cele douăsprezece Nuvele exemplare ale lui Cervantes; martor și confesor tăcut al tribulațiilor lui Augusto, Orfeu, confirmându-și încărcătura simbolică de animal psihopomp, e și autorul discursului funebru în chip de epilog care încheie romanul și-i imprimă cea mai puternică marcă de transcendență, în directă legătură cu Despre sentimentul tragic al vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
voi pierde și nu vreau s-o arunc goală pe nisip. Chiar Înlăuntrul fricii de moarte vreau să găsesc puterea de a iubi cu patimă ceea ce e În jurul meu. Ca orice iubire și aceasta e crudă. Și mă gîndesc la tribulațiile Cassandrei numai pentru a Înțelege și mai bine cît de necesară Îmi e această foame a inimii... (...SÎnt Înlănțuită de viitor ca de o stîncă, Îl Întrevăd fără să-l pot Înrîuri În nici un fel. Și, În acest timp, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
chiar a aspirat (inutil, căci soțul ei nu era de acord) să treacă la catolicism. Spre deosebire, Nae Ionescu afirmă categoric chiar în acea prelegere: „Eu n-am absolut nimic în comun cu punctul de vedere magic și cu toate tribulațiile francmasoneriei, teozofiei etc., n-am nici o legătură de simpatie cu acest punct de vedere.“ Exagerările cu privire la împrumuturile din cartea autoarei engleze ating culmea atunci când Marta Petreu discută prelegerea a XVII-a, Mistica, fapt de viață. Ea susține, nici mai mult
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
critici la adresa politicii proantantiste a guvernului Brătianu, membrii cercului se vor regăsi, după 1918, pe aliniamente ideologice diferite. Istoricul de artă Theodor Enescu a început, la finele anilor ’80, o micromonografie minuțioasă și documentată despre colecționarul Bogdan-Pitești, despre colecție și tribulațiile donației către stat din 1925 (Primul muzeu de artă românească modernă: colecția Alexandru Bogdan-Pitești). Din păcate, lucrarea a rămas neterminată, fiind inclusă - postum - în volumul II de Scrieri despre artă al autorului, apărut la Editura Meridiane, în 2003, sub îngrijirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tradiția clasică, marcată prin relația cu modelul fabulelor lui La Fontaine („marea admirație și abdicarea totală, în cele din urmă, la picioarele unui prestigiu inegalat”); 3) „ideea de mare subtilitate” a unui Don Quijote evadat de pe soclu și întors după comice tribulații, cu „împlinirea spiritului de ordine”: „Un ușor proces de purificare, o amabilă retușare și Don Quijotte ar fi putut figura printre modelele românești ale acestei literaturi de contrapagină, care dela Aristofan pînă la Bernard Shaw s-a înscris împotriva istoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cel care Îl numea, transferam asupra altora răspunderea pentru existența lui. Strategie infantilă, de acord, dar numai dacă o privești din afară sau cu detașarea pe care o Împrumută trecerea timpului. Eveline nu părea deloc dispusă să bage În seamă tribulațiile mele interioare. Era, pur și simplu, iritată că trebuie să enunțe explicit ceva ce ținea de evidența cea mai elementară. - Zoran vrea să fie stăpânul lumii, asta-i tot, a spus ea cu dispreț câtuși de puțin mascat. Controlul istoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]