810 matches
-
care se numea Chimene și care era locuită de urmașii țiganilor aduși cândva de un boier pe care soarta Îl răsfățase, până la urmă, oferindu-i o moarte liniștită În Îndepărtatele țări ale Apusului. De cum dădea frigul, țiganii nu-și mai trimeteau odraslele la școală, iar Directorul organiza un fel de potere - Înainte de a transmite Miliției, așa cum prevedea legea, situația cu abandonuri școlare, pentru ca părinții să primească amenzi pe care nu le-ar fi putut niciodată plăti - spre a-i convinge să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe la conuʹ Mihai, pe la casa cu căței, de pe strada Eminescu din Iași, pe la marele nostru sonetist Mihai Codreanu. ‐ Măi băiete, îmi zicea, fără să mă vadă, cunoscându‐mă de multe ori numai după călcat. « șe‐ ai zâși dacî te‐aș trimete până la Coana Otilica șâ‐ i șitești seva? ‐ Cum să nu, maestre?! Acu mă duc, că tot am ole acă de vreme. Îmi și plăcea să mă duc, acolo în Zlataust, la acea blândă și bună femeie încărunțită, acea domnișoară Gavrilescu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
chirie... m-au apucat cu judecată ca ori să plătesc... ori să ies din dughene afară” --Și unde-i pricina de cârteală? --Păi spune bietul om: “Am deșărtat dughenile și cerând eu judecată ca să mi să prețuiască dughenile ș-au trimes în doo rânduri vornici de poartă... și neputându-ne învoi din prețul dughenilor în trii rânduri am ieșit la giudecata Divanului”. --Până aici nu văd pricină care să te facă cârtitor. Nu are decât să aștepte judecata Divanului. --Ia ascultă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dovadă, ascultă ce spune el la 8 septembrie 1777: „Pre înălțate doamne, jeluiesc mării tale pentru o mare împresurare ce are locul casălor și a dugenelor mele despre locul dughenei ficiorilor lui Fote lipscanul; și din poronca mării tale au trimes dumnealor veliții boieri vornici de poartă de au cercetat și n-au putut îndrepta;...Milostivește-te măriia ta ca din poronca mării tale să să ostenească dumnelor veliții boieri să facă cercetare...la fața locului ca să-mi aflu dreptate; și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cusătoresele. Tocmai la o cusătoreasă mă gândeam și eu, fiule. La „Stana țiganca cusătoare”, care la 27 ianuarie 1762 (7270) mărturisește: „văzînd eu că n-am nădejde de viiața mea am chemat pe Dumitru, pitarul mitropolitului Iacov, și l-am trimes la părintele vlădica egumen de la Dancu de i-au făcut știre pentru sfîrșitul mieu, fiindcă am cumpărat o dugheană, dar locul este al sfinții sale. Și văzînd sfîrșitul mieu, l-am dat iarăși la mănăstire la Dancul ca să mă grijască
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Mana noastră-i cătună, nu-i comună, de să aibă premare; ’al doilea, să știți: n-am fost delegat de bunăvoia mea, de nevoie-am fost, m-o’ pus Românii cu de-a sila - că de nu, la ocnă mă trimete, ca bolșăvic!; ’n-al triilea: s’ țăran sărac, n-am altă avere decât căsuța ș-on peticel de jie - că facem ș-on strop de jinișor... - da le predau pe toate la colhoz, cu drag le dăruim! ’n al patrălea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
exemple de civilizație românească, să ne zmulgă din rusism și din analfabetism, ne trimisese „ostrovari” - zicea: «Na, c-amu și România-i țară mare, cu colònii! Are și ea Sibiria ei, ca cum ar veni: Moldova noastră... Aici ni-i trimete pi toț’ tălharii, pi toț’ trântorii, prinșii cu fapte răle acolo, la ei, În Regat. Uită-te la ei, dom’ țător’, numai la ce vedem noi, În sate; cine-s preceptorii? Cine jăndarii? Cine slujbașii mai măricei, cu lefuri mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
trimăși În colònii? Neghina, pleava, drojdia, scursura de la ei din Regat! Care cum face o poznă la ei, pentru care ar trebui să Înfunde pușcăria - pașol na Rumânskii Sibir! În loc să-i vâre la ocnă, la ei, de răi, ni-i trimete nouă, de buni, oameni buni! Da’ ci-i pământu nostru al Moldovei, dom’țători: groapă di gunoi? umblătoare? Da uită-te la ei cum ne vin când ne vin; desculțăi, dezbrăcățăi, cu toată averea-ntr-o coșâlcă - paporniță Îi spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Învățasem, Îi zmulg dobitocului daravela de pe bostan, deschid ușa, i-o azvârl pe coridor... Tata oftează, râde, clatină din cap a Îngrijorare: - Acum, că mă aruncasem În Răut, trebuia să Înot! Dau să-l apucpe tovarăș de guler, să-l trimet după șleapcă... Dar el se ferește, iese singur. Și râde! Ies după el, el Își culege șleapca de pe jos, prinde să și-o bată de genunchi - acum nu mai râdea. «Nu te-ai schimbat de fel, dom’țători’», face, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
anul și la mulți ani!» Pân-la anul, mai va. Trebuie să vină mama, trebuie să vină parașutele pentru azi. Nu se află să nu vină și azi. Stau În calidor și mă gândesc eu În gândul meu: Dacă, azi, ar trimete Rușii În parașută Încă o fată de-a lor... Eu pe dată aș Învăța rusește - de la Moș Iacob - și aș sta de vorbă cu ea și i-aș spune... Ia să văd ce i-aș spune... I-aș zice așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
al U.R.S.S. A. Gorkin Moscova, Kremlin 4 noiembrie 1940 Pactul Ribbentrop-Molotov..., p. 107-110. Raportul lui Grigore Gafencu, din 1 august 1941, către Mihai Antonescu, Ministrul Afacerilor Străine, București Domnule Ministru, Țin să închei seria rapoartelor pe care le-am trimes din Moscova prin următoarea dare de seamă despre cele ce s-au întâmplat numaidecât înainte și după izbucnirea războiului. V-am informat, prin cele din urmă telegrame ale mele, despre nervozitatea care s-a răspândit în cercurile politice și diplomatice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dus în bibliotecă, s-o aștept pe Maitreyi cu vești. Am stat acolo până ce s-a luminat bine, ascuns după rafturi, dar Maitreyi n-a venit, și nici sora lui Khokha, sau Lilu, prin care ar fi putut să-mi trimeată un bilet scris. La șapte s-a coborât d-na Sen jos să pregătească ceaiul și a trebuit să mă strecor cu multă grijă în odaia mea, ca să nu fiu observat. Așteptam tocmai să mă cheme la ceai, când inginerul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mă uit. Plecarea îmi apărea singura salvare, cel puțin pentru un timp. Mă hotărâsem să plec chiar a doua zi, oriunde. ― Telefonează, te rog, la d-l Sen, South 1144, mă adresai eu d-nei Ribeiro, și spune-i să-mi trimeată lucrurile aici... D-na Ribeiro s-ar fi simțit oricând jicnită să telefoneze unui "negru", dar în acel ceas era atât de fericită, încît am ascultat-o cum vorbea politicos, probabil lui Mantu, și cum mulțumea pentru bunăvoință. ― Mă duc
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
studenți... Apoi tăcuseră toți, brusc. "Trebuie să fiu cu băgare de seamă, își repetă. Nu cumva să mă confunde cu unul din legionarii ascunși, pe care-i caută Siguranța. Și atunci va trebui să le spun cine sunt. O să mă trimeată la Piatra, ca să verifice. Și atunci..." Dar, ca de obicei, izbutea să se smulgă gândului care-l irita. Se trezi recitîndu-și cântul XI din Purgatorio, apoi încercă să-și amintească din Eneida: Agnosco veteris vestigia flammae... - Cu dumneata, cucoane Dominic
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-n ea ! Când auz telejurnalu îi zic la lighioana bătrână : da mai închide-l odată, că-i arzi lămbile și iar vine hoțu ăla și scoți suta ! Pe Ialomițeanu ăsta l-a ținut Margot ascuns la Otopeni ?... Atunci când m-a trimes cu damigenele după vin și habar n-aveam că peste cine-aș putea să dau ? Zici că habar n-avea nici madam Ioaniu ? Și io care-am ținut-o de rău, că putea să mă vâre-n bucluc ! — Nu, Muti
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
privit pe geam doar. Îi goarza de la primărie, Toadere! Da’ ce vrea de la mine? Făncialul l-am plătit și alte dări n-am - bodogănea Toaibă, pornind spre poartă. Ce-i, măi Cotârlă? Ce treabă ai cu mine? Apoi m-o trimes că te cheamă la primărie. E-te-te! Da’ ce am făcut de mă cheamă la primărie? Eu nu știu, da’ așa mi-o zis să-ți spun. Cine ți-o zis? Îi venit cineva de la... târg și așa mi-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mari de registru iar registrul era în trei exemplare, solicitantul primind o copie pentru care iar se scria dar se luau și bani. Eu scriam iar banii îi lua notarul Gheorghe Carabăț, fost jandarm. Secretarul primăriei, moș Zamfir Rusu mai trimetea câte un om de-i făceam cererea pentru doi-trei lei, bani care intrau în pușculița de tutun calitatea prima, tablă bună de seif. Bravo, spunea moșul cântărind cutia, stai bine cu taxele pentru liceu. Și dacă dom' fost jandar impozita
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
am invitat în școală și după puțin timp am pornit la capelă, eu fiind pe post de dascăl. Slujba-slujbă dar mărită la cererea familiei cu lecturi din evanghelie. Până s-a terminat de citit și pomana de țărână amurgise, vântul trimetea rafale care se rupeau în tremurătura sărmanului preot. Ardea. Unde să mai plece? L-am culcat la mine și toată noaptea l-am frecționat, i-am dat aspirină și chinină uscând la foc mare numeroase schimburi de rufărie. Două săptămâni
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
a trimis cu numeroasa lui familie în pribegie de post, tocmai la Stoicani. Casă grea, condiții de viețuit pe măsură. Nenea Ion, Jan, cel mai vârstnic unchi, era impiegat de mișcare la Ianca, în apropiere de Brăila. De acolo mai trimetea după puteri oarecare ajutor repede pier dut în noianul de nevoi al familiei. Și era iarnă grea peste măsură iar drumurile scurte se lungeau, ca nevoia împinsă la necaz. Zăpadă multă, ger și mai mult. Și din una în alta
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
făcut ce trebuie, moașa, de oboseală și de licoarea lui Bachus a adormit buștean. Dincolo de toate însă eram fericiți că ni se mărise familia cu încă un flăcău. Cornelius. Oamenii din sat erau liniștiți și săraci. Cei mai mulți erau căruțași. Își trimeteau copiii la școală numai la insistențe și nu toți. Școala și primăria erau pe deal, deasupra unui loc viran mare de unde, atunci când ploua tare și veneau șuvoaie, ieșeau din pământ cranii și oase omenești. Toate craniile erau sparte, probabil că
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
calea în inimile oamenilor de bine. Singurul lucru ce am de-a vă preveni e că, dacă vă simțiți în stare de-a contribui materialminte (lucru la care îndealtfel nu vă obligă nimenea), ar fi bine ca colectele să le trimeteți mai curând, pentru a se putea confecționa urna de argint, care va fi cu atât mai prețioasă, cu cât vom recurge mai multe mijloace din diferitele locuri. Din parte-ne vă reasigurăm că nici o piedică nu ni mai stă în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
scădeți acuma, ci în altă lună. La întîi ianuariu fiece om e silit aicea ca să deie bacșișuri de cel puțin cîte-un fiorin - la birt, la cafenea, în fine pretutindenea. De-aceea lasă-te rugat și convinge pe tata ca să-mi trimeată banii cu două-trei zile nainte [2r] de zi întîi. Afară de-aceea, am să mă mut, fiindcă șed foarte departe de Universitate. Roagă pe Harieta să mă ierte dacă nu i-am răspuns la scrisorile ei. Astfel, în ajunul acelei
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
au scumpit așa toate celea aicea că abia pot trăi din ceea ce-mi trimite tata. De-aceea cred că ar fi consult, ca pe semestrul viitor să mă duc la o altă universitate, în provinție. Matei să nu-mi trimeată epistole nefrancate, după cum mă amenință, căci îi cunosc scrisoarea și nu le voi primi. Trebuie să plătesc câte 22 de cruceri pe fiecare. 41 {EminescuOpXVI 42} Iartă că-ți scriu așa de urât - dar nu sânt amic al formalismului. Nici
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
deplină în care trăiesc și încunjurarea societății și a oamenilor. Eu nu cred să fie asta. E drept că nu mă duc decât foarte rar în adunări, însă totuși mă duc câteodată. Vă rog și de asta dată ca să-mi trimeteți banii cam așa ca pe la 25 a lunei să-i capăt, căci, deși vă va fi făcând greutăți, totuși nu știți cât de mult bine îmi faceți cu aceasta. Oriunde locuiesc, e natural ca aceia trebuie să fie oameni săraci
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
împrejurări ca să vă rog pentru ratele pe iuliu și august și o fac aceasta cu inimă cu atât mai grea pentru că nu știu dacă împrejurările în cari vă aflați acuma nu vă fac penibilă realizarea sumei pe care-mi veți trimete-o. Dar în curând vor înceta acestea toate. Întru cât privește taxele de doctorat, voi face tot ce-mi stă în putință ca să vă scutesc de răspunderea lor și am din mai multe părți promisiuni de-o pozitivitate oarecare. Afară de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]