673 matches
-
virtuților creștine; O explicație a Simbolului de credință o face Augustin și în lucrarea De fide et Symbolo (Despre credință și Simbol), scrisă după 393, și în lucrarea De fide et operibus (Despre credință și fapte), scrisă în 413; De Trinitate (Despre Sfânta Treime). Lucrarea cuprinde cincisprezece cărți și a fost scrisă pe parcursul mai multor ani și este cea mai de seamă operă dogmatică a Fericitului Augustin, la care el a lucrat timp de 16 ani, între anii 400-416. În prima
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ceea ce-i unește. N-am nevoie să merg mai departe. O singură certitudine îi este de-ajuns celui ce caută. Important e doar să tragă din ea toate consecințele. Consecința imediată este în același timp o regulă de metodă. Ciudata trinitate scoasă astfel la lumină nu seamănă întru nimic cu cine știe ce Americă dintr-o dată descoperită. Dar ea are în comun cu datele experienței faptul că este infinit de simplă și totodată infinit de complicată. Prima din caracteristicile ei e aceea că
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Calea” și atribuite cu respect puterii „Cerului”, legile universale ale energiei creative constituie codul fundamental al practicii qi gong. Dar, pentru a-l parafraza pe Shakespeare, „Tao, oricum îi spui, este de aceeași măreție”*. Astfel, în tradițiile occidentale monoteiste, aceeași trinitate unită a înțelepciunii, iubirii și puterii este cunoscută sub numele de „Dumnezeu”, în hinduism e „Trimurti”, format din Brahma, Vișnu și Șiva, în budism este reprezentat de vidul, strălucirea și energia lui „Bodhi” sau a „Minții Luminate”, iar în tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
a preveni bolile, precum și de a stopa degenerarea țesuturilor sunt recuperarea și menținerea unui echilibru natural sănătos în toate aspectele și stadiile sistemului energetic uman. Qi gong este modul cel mai direct și mai eficient de atingere a acestui scop. Trinitatea O trinitate fundamentală de forțe și factori se manifestă în întreaga filozofie taoistă, ca și în majoritatea celorlalte tradiții spirituale. În creștinism, există Tatăl, Fiul și Sfântul Duh; în budism, găsim cele trei nestemate ale lui Buddha, Dharma și Sangha
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
bolile, precum și de a stopa degenerarea țesuturilor sunt recuperarea și menținerea unui echilibru natural sănătos în toate aspectele și stadiile sistemului energetic uman. Qi gong este modul cel mai direct și mai eficient de atingere a acestui scop. Trinitatea O trinitate fundamentală de forțe și factori se manifestă în întreaga filozofie taoistă, ca și în majoritatea celorlalte tradiții spirituale. În creștinism, există Tatăl, Fiul și Sfântul Duh; în budism, găsim cele trei nestemate ale lui Buddha, Dharma și Sangha; în hinduism
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
hinduism, există Trimurti, format din Brahma, Vișnu și Șiva. În tradițiile orientale, cele trei calități primordiale ale universului sunt vidul, strălucirea și energia, care, la rândul lor, sunt surse ale virtuților primordiale ale înțelepciunii, iubirii și puterii. În tradiția taoistă, trinitatea se manifestă la nivel macrocosmic în cele Trei Forțe ale Cerului, Pământului și Umanității și la nivel microcosmic, în cadrul sistemului uman, sub forma celor Trei Comori ale esenței (jing), energiei (qi) și spiritului (shen), ca și în aspectele lor postnatale
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și a oboselii? Definiți concepte cheie precum pericol, risc, incident sau accident? Ce înseamnă predispoziția spre accidentare? Care sunt principalele măsuri menite să prevină (reducă) numărul accidentelor de muncă? Capitol 10 TEORII DESPRE ORGANIZAȚII Corina Ilin Darwin, Marx, Freud formează trinitatea deseori citată ca „făuritori ai lumii moderne” Dacă ar exista o oarecare dreptate în lumea asta, Marx ar trebui scos și înlocuit cu Taylor. Peter Drucker, 1993 CUPRINS 1. Teoria organizațiilor ca sisteme închise și raționale 10. 1. 1. Managementul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Tarulli, N. Cipriani). Pentru problema sufletului: G. Menestrina, Tra il Nuovo Testamento e i Padri, Morcelliana, Brescia, 1995, pp. 133-150 și bibliografia citată acolo. Concomitent cu acest important tratat de exegeză, este construită treptat capodopera teologiei occidentale, Despre Treime (De Trinitate). Și această operă i-a luat lui Augustin mult timp, adică perioada dintre 400 și 420, iar compoziția ei, intersectîndu-se cu aceea a altor opere la fel de semnificative, s-a dovedit extrem de laborioasă. în timp ce se hotărîse să mai aștepte, cu intenția
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Occident în privința purcederii Duhului Sfînt au avut ca punct de pornire teologia lui Augustin; chiar teologii orientali, atît de reticenți în privința operelor scriitorilor latini, au făcut o excepție în cazul lui Augustin, considerat de ei o autoritate; în sfîrșit, De Trinitate a fost tradus în greacă la sfîrșitul secolului al XIII-lea de către monahul bizantin Maximus Planude. După clarificările aduse de studiul despre Treime, Augustin a scris în 421 un mic tratat care conține într-o formă sistematică doctrina creștină. L-
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Contra dușmanului Legii și al Profeților (Contra adversarium Legis et Prophetarum), scrisă prin 419-420 pentru combaterea unui eretic necunoscut care afirma că creația n-ar fi fost lucrarea adevăratului Dumnezeu, și nici Legea și profeții - manifestarea acestuia. Bibliografie. Ediții: De Trinitate, CChr.Lat 50, 1969 (W.J. Mountain, F. Glorie); BA 15-16, 1991 (E. Hendrickx, G. Madec); M. Mellet, Th. Camelot, P. Agaesse, J. Moingt); NBA 4, 1973 (intr. A. Trapé, M.F. Sciacca, trad. G. Beschin). Ediția bilingvă a De Trinitate
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Trinitate, CChr.Lat 50, 1969 (W.J. Mountain, F. Glorie); BA 15-16, 1991 (E. Hendrickx, G. Madec); M. Mellet, Th. Camelot, P. Agaesse, J. Moingt); NBA 4, 1973 (intr. A. Trapé, M.F. Sciacca, trad. G. Beschin). Ediția bilingvă a De Trinitate în traducerea lui Planude: Augustinou, Peri Triados, ed. M. Papathomopoulos, I. Tsavari, G. Rigotti, Athenai, 1995. Despre operele antiariene: M.P. Ciccarese, „Il Contra adversarium Legis et Prophetarum di Agostino”, în Atti dell’Accad. Nazionale dei Lincei, Memorie 25, Roma, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
înaintași. în această operă, Augustin își folosește capacitățile exegetice, reluînd probabil doctrinele donatistului Tyconius, cum este cea referitoare la milenarism; propune o proprie teologie a istoriei; folosește mai multe cunoștințe din teologia greacă, așa cum începuse deja să facă o dată cu De Trinitate, care este redactată în acea perioadă și se suprapune cu scrierea primelor cărți din Cetatea lui Dumnezeu. Cetatea lui Dumnezeu a fost o operă fundamentală de-a lungul întregului Ev Mediu, chiar mai mult decît Confesiunile, deși a fost înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Cerurilor. Potrivit lui Ferrando (Epist. 13, 3), această operă a fost scrisă de Fulgențiu în timpul celui de-al doilea exil în Sardinia, între 523 și 532. Mai scurte și de dată incertă sînt: Despre Treime, notarului Felix, într-o carte (De Trinitate ad Felicem notarium liber unus), scrisă la cererea unui arian cu acest nume; Despre credință, sau despre regula adevăratei credințe, lui Petru, într-o carte (De fide seu de regula verae fidei ad Petrum liber unus), o expunere a punctelor
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
unității divine, în timp ce Sfînta Treime poate fi explicată prin relațiile dintre Persoane. în consecință, Boetius trebuie să se întrebe și Dacă Tatăl, Fiul și Sfîntul Duh sînt predicate ale Treimii potrivit cu substanța (Utrum Pater et Filius et Spiritus Sanctus de Trinitate substantialiter praedicentur), mai precis dacă aceste cuvinte exprimă o realitate sau doar o predicație a substanței divine. O operă cu un pronunțat caracter filozofic și la fel de importantă ca bază pentru orice speculație creștină (iar faptul că aceasta era funcția ei
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Lyon, 1945, pp. 159-174; J. Liébaert, La doctrine christologique de S. Cyrille d’Alexandrie avant la querelle nestorienne (Mémoires et travaux publiés par des professeurs des Facultés catholiques de Lille 58), Facultés catholiques, Lille 1951; N. Charlier, Le „Thesaurus de Trinitate” de saint Cyrille d’Alexandrie. Questions de critique littéraire, RHE 45 (1950), pp. 25-81. Opere din timpul controversei nestoriene Cele cinci cărți ale scrierii Contra anatematismelor lui Nestorie, din 430, sînt o confutație a discursurilor rostite de patriarhul de Constantinopol
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
s Exegesis and Theology, New Haven, Conn., 1971; A. Grillmeier, Gesù il Cristo nella fede della Chiesa I (1979), trad. it., I/2, Paideia, Brescia, 1982, pp. 860-875. Despre cultura lui Chiril: R.M. Grant, Greek Literature in the Treatise De Trinitate and Cyril Contra Iulianum: JThSt nr. s. 15 (1964), pp. 265-299. Despre limbă: A. Vaccari, „La grecità din S. Cirillo d’Alessandria”, în Studi dedicati alla memoria di Paolo Ubaldi, Vita e Pensiero, Milano, 1937, pp. 27-39. 3. Nestorie Născut
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Eli, Eli, Lama sabactani! Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?"138. Printre imaginile corespunzătoare răstignirii este inserata și aceea a unui porumbel. Urmează un plan detaliu al mâinii, ecranul se întuneca, sunt luminate doar trei degete (trimitere la Trinitate). Aceeași voce off continuă: "S-a desprins de pământ"139. Ca urmare a replicii verbale, mâna se transformă în porumbel, acelasi că în tabloul lui Magritte, La Grande Famille. Porumbelul vine înspre cameră. În momentul în care conturul porumbelului nu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
conotație cosmică. De aici și atitudinea În fața morții pe care strămoșii noștri o priveau râzând (râsul dacic), prefigurând parcă ceea ce se va regăsi mai târziu În Învierea hristică „cu moartea pre moarte călcând”. Această frumusețe atitudinală va constitui baza genezei trinității poporului român „căci o dată cu credința cea nouă, se naște și limba cea nouă și poporul. Toate trei se ridică spre cer ca o cruce de neînfrânt” (Simion Mehedinți). În „Baladă și eroism” (o frumoasă evocare a ethosului nostru popular) Radu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și chiar mai departe. Această expansiune era facilitată de natura accesibilă a Islamului, combinată cu decadența bisericii creștine și a altor instituții religioase din acea vreme. Islamul nu le cerea adepților să accepte sau să înțeleagă o teologie complexă precum Trinitatea. Nu le cerea decât supunere față de Dumnezeu, care putea fi apelat în mod direct de către orice persoană. Așa cum observa un istoric, "într-o lume a incertitudinilor, a trădărilor și a schismelor intolerabile, [Islamul] garanta pe pământ satisfacția unei frății minunate
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
ani, primele trei simboluri erau reprezentate de cerc, triunghi și pătrat. Cercul era soarele care reprezenta simbolul divinității, la care se închinau strămoșii și era ceea ce azi înseamnă crucea pentru un creștin. Simbolurile dispar, divinitatea însă nu. Triunghiul echilateral reprezenta trinitatea și cerul. Mu avea trei insule separate, totuși indivizibilă ca putere, sacralitatea treimei păstrându-se în diferite variante până azi. Cele patru colțuri ale pământului formează pătratul și el încheie această triplă simbolistică tradițională. Remarcăm că cu cât ne distanțăm
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al Universului a devenit punctul hermeneutic de plecare a relației Tată-Fiu care în creștinism adăugând Logosul formează triada dumnezeiască egalitară, esență a unicului Dumnezeu. Importanța decisivă a acestei doctrine o acordă Sfântul Augustin responsabil de dezvoltarea teologică și metafizică a Trinității, alăturând-o antropologiei și tradiției protoistorice 295. El urmărește urmele divinității în personalitatea umană, mergând de la analiza structurii conștiinței noastre în raport cu contemplația religioasă în care omul se recunoaște ca imagine a lui Dumnezeu. Un al doilea model doctrinar îl realiza
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
personalitatea umană, mergând de la analiza structurii conștiinței noastre în raport cu contemplația religioasă în care omul se recunoaște ca imagine a lui Dumnezeu. Un al doilea model doctrinar îl realiza, suspectat de erezie, Joachim din Fiore care insista asupra mântuirii realizată de Trinitate. Și în final nu putem să nu amintim formularea dogmatică a Crezului Athanasian care se întoarce la formularea lui Tertulian: una substantia tres personae. Și totuși dogma a fost luată ca model de Hegel ducând în sistemul său filosofic spiritul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
poziție privilegiată, în relație specială cu divinul, creat după chipul și asemănarea sa. Sub influența filosofiei lui Platon doctrina creștină restrânge la intelect și percepție imaginea divinului reflectată în om. Și iar ne întoarcem la Sfântul Augustin, care, în De Trinitate, accentuează dualitatea mistică a omului, subliniind reprezentarea în sfera corporealității umane a lui Dumnezeu prin reîncarnare, puterile și principiile creatoare ale întregului univers întregindu-se în triada spirit, suflet, corp. Creația în divin a omului a dus la libertate și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
forme religioase de transmitere a Cuvântului. Noțiunile de înțelepciune care coboară din religiile continentelor lemurian prin atlantic și Egipt sau prin India ating în creștinism nivele filosofice deosebite. Isus, fiul lui Dumnezeu, devine Cristos, Dumnezeu Fiul, a doua Persoană a Trinității și se identifică cu Logosul, pe care eu îl acord informației primordiale, luminii din Spirit, Sfântul Duh. Filosofia a schimbat mult înțelegerea creștinismului 302, mai ales după ce scrierile lui Aristotel au pătruns prin latină și arabă în secolele al XII
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Albe. De-a lungul mileniilor ei au fost gardienii misterelor sacre și realizatorii misiunilor supranaturale ale conștiinței umane. Cu timpul cele mai semnificative și profunde simboluri au fost cunoscute doar de preoțime, ca să dăm doar un exemplu edificator, conceptul de Trinitate în Unitate, cunoscut parțial și iregular, uneori antropomorfic, degradat și materializat pentru înțelegerea exoterică. Așa cum am insistat și în prelegerile anterioare, "step by step", inițiații au pătruns dintotdeauna formele illuminate ale Tradiției, religia arhaică și primordială, pe care, sub diferite
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]