1,172 matches
-
Decizia privind noua dispunere a forțelor armate române a devenit oficială În aprilie 1900, atunci când suveranul român Carol I a comunicat guvernelor aliate de la Viena, Berlin și Roma că, În eventualitatea unor complicații europene (un război cu Rusia și Franța), Tripla Alianță trebuia să conteze doar pe colaborarea a trei corpuri de armată române, pentru că, indiferent de situație, cel de al patrulea era destinat apărării frontierei cu Bulgaria <ref id="25"> 25 35 anni di relazioni italo-romene, 1879-1914. Documenti Diplomatici Italiani
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
În egală măsură, un viciu de fond, prevederea Înscrisă la art. 6 și cu obstinație reluată la fiecare reînnoire făcând practic ca impactul său asupra opiniei publice (În România și În Ungaria) să fie aproape nul. Datorită secretului, parteneriatul cu Tripla Alianță a rămas pentru România reală o experiență superficială, societatea românească, spre deosebire de cea italiană, de exemplu, nefiind condiționată de consecințele derivate din această relație. Caracterul arcan al tratatului și faptul că elita politico-militară a Vechiului Regat era preponderent francofonă și
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
și a celui italian În Istria - toate acestea sunt o poveste ridicolă. Eu nu sunt prea supărat că maghiarii o primesc peste degete; dar cred că acești excelenți italieni caută mai degrabă să-l enerveze pe Crispi și să zguduie Tripla Alianță, și mai puțin să ne fie nouă utili și agreabili. Ori Tripla Alianță garantează securitatea noastră mult mai serios decât nu ar putea să o facă politica lui Imbriani <ref id="33"> 33 Renato Matteo Imbriani (1843-1901), om politic
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
nu sunt prea supărat că maghiarii o primesc peste degete; dar cred că acești excelenți italieni caută mai degrabă să-l enerveze pe Crispi și să zguduie Tripla Alianță, și mai puțin să ne fie nouă utili și agreabili. Ori Tripla Alianță garantează securitatea noastră mult mai serios decât nu ar putea să o facă politica lui Imbriani <ref id="33"> 33 Renato Matteo Imbriani (1843-1901), om politic italian, fondatorul Asociației Italia irredenta (1877), deputat din 1889.</ref> și consorțiul. Înainte de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
de Stat al Ministerului de Externe, Domnului von Bülow de către subsemnatul [Alexandru Beldiman] la 4 mai 1898, după ce, În convorbirile anterioare, se discutase amănunțit conținutul de bază al memoriului și fusese aprobat de Secretarul de Stat). „[...] În relațiile României cu Tripla Alianță, este prioritară cultivarea relațiilor totalmente extraordinare cu Germania. Nu e În interesul nici al germanilor, nici al românilor ca centrul de greutate al relațiilor noastre cu Tripla Alianță să se deplaseze de la Berlin, unde au fost Întemeiate, la Viena
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
memoriului și fusese aprobat de Secretarul de Stat). „[...] În relațiile României cu Tripla Alianță, este prioritară cultivarea relațiilor totalmente extraordinare cu Germania. Nu e În interesul nici al germanilor, nici al românilor ca centrul de greutate al relațiilor noastre cu Tripla Alianță să se deplaseze de la Berlin, unde au fost Întemeiate, la Viena. Nici nu ar fi de dorit, ci ar fi chiar un dezavantaj ca România să fie privită ca aparținând așa numitei sfere de influență a Austro-Ungariei”. </ref>. „A
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
dacă nu și cu Viena), ar fi trebuit să sublinieze, recurent (după vechiul principiu gutta cavat lapidem), că punctul nevralgic al sistemului În care și România era parte Îl reprezenta Ungaria și tot Ungaria era responsabilă de presiunea pe care Tripla Alianță o suporta În Est, riscul potențial fiind acela al prăbușirii Întregului construct<ref id="37">37 Ibidem, S 19(41)/DCCCLIX, Ministrul României la Berlin, Alexandru Beldiman, către Președintele Consiliului și Ministru al Afacerilor Externe, D. A. Sturdza SP, Berlin
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
vol. I, p. 156. </ref>. Motiv pentru care, recompunerea parteneriatului special cu Germania laolaltă cu germanizarea sistematică a elitei militare române - grație accesului În academiile militare prusace - trebuia să fie soluția alternativă a guvernului de la București pentru salvarea legăturii cu Tripla Alianță. Ea urma să compenseze ceea ce nu funcționa În relația cu Austro-Ungaria... și să mențină poziția de „strajă vest-europeană la Dunărea de Jos” pe care România o ocupa de două decenii” . Refacerea parteneriatului cu Germania a Însemnat, de fapt, compunerea
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Johannes Lepsius, Albrecht Mendelssohn-Bartholdy, Friedrich Thimme (ed.), Berlin, 1926, vol. XVIII/2, p. 651-654, nr. 5797. </ref>. Cancelarul german a respins Însă și această solicitare a guvernului român, considerând că stabilirea unei noi forme de raporturi contractuale Între România și Tripla Alianță putea da naștere la dificultăți și discuții inutile ce trebuiau evitate În acel moment, și că, de altfel, forma existentă corespundea foarte bine interesului indirect, „derivat” al Germaniei pentru alianța cu România. „În privința primului punct - se arăta În răspunsul
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
derivat” al Germaniei pentru alianța cu România. „În privința primului punct - se arăta În răspunsul Înaintat ministrului român, Beldiman - guvernul german Înclină spre ideea că ar fi poate de preferat ca În forma de până acum ce stipulează apartenența României la Tripla Alianță să nu survină nici o schimbare. Acest tratat de alianță Între Austro-Ungaria și România la care celelalte două puteri au aderat prin intermediul declarației de accesiune a cauzat câteva greutăți la vremea când s-a realizat aderarea României la Tripla Alianță
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
la Tripla Alianță să nu survină nici o schimbare. Acest tratat de alianță Între Austro-Ungaria și România la care celelalte două puteri au aderat prin intermediul declarației de accesiune a cauzat câteva greutăți la vremea când s-a realizat aderarea României la Tripla Alianță, În 1883. Prin soluția convenită atunci pentru rezolvarea acestor greutăți, România era principial acoperită ca și când ar fi Încheiat un tratat de alianță direct cu Germania și Italia, și ar trebui să rămână așa și În continuare. Stabilirea unei noi
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
convenită atunci pentru rezolvarea acestor greutăți, România era principial acoperită ca și când ar fi Încheiat un tratat de alianță direct cu Germania și Italia, și ar trebui să rămână așa și În continuare. Stabilirea unei noi forme a raporturilor României cu Tripla Alianță ar oferi poate prilej pentru alte greutăți și clauze ce-i mai bine să fie evitate” <ref id="57"57 Ibidem, p. 655-656, nr. 5798. > </ref>. Acest episod, și În particular obiectul celei de a doua cereri formulate de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
februarie 1913, ora 2,50. </ref>. „Dacă nu obținem Silistra - i-a declarat Ionel Brătianu ministrului austro-ungar, În februarie 1913, oferind o mostră din politica de bandwagoning pe care o va practica cu atâta succes după august 1914 - Înseamnă că Tripla Înțelegere e mai puternică decât Tripla Alianță și noi ne vom orienta către cei mai puternici!” <ref id="63"> 63 35 anni, p. 537, nr. 481, Fasciotti către San Giuliano, București, (R 372/102) 22 februarie 1913.</ref> Guvernul român
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Dacă nu obținem Silistra - i-a declarat Ionel Brătianu ministrului austro-ungar, În februarie 1913, oferind o mostră din politica de bandwagoning pe care o va practica cu atâta succes după august 1914 - Înseamnă că Tripla Înțelegere e mai puternică decât Tripla Alianță și noi ne vom orienta către cei mai puternici!” <ref id="63"> 63 35 anni, p. 537, nr. 481, Fasciotti către San Giuliano, București, (R 372/102) 22 februarie 1913.</ref> Guvernul român a cerut aliatului austro-ungar sprijin total
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Bulgariei, ceea ce, desigur, concorda destul de bine cu dorința Rusiei de a amâna pentru câțiva ani o decizie finală pentru Orientul European prin Înghețarea strictă a situației rezultate din războaiele balcanice; Însă nu era nicicum pregătită să se desprindă complet de Tripla Alianță și cu atât mai puțin să schimbe tabăra deplasându-se spre Rusia și Tripla Înțelegere <ref id="68"> 68 Cf. Schroeder, op. cit., p. 47; I. V. Bestuzhev, Russian Foreign Policy, February-June 1914, În Journal of Contemporary History, I, nr.
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
o decizie finală pentru Orientul European prin Înghețarea strictă a situației rezultate din războaiele balcanice; Însă nu era nicicum pregătită să se desprindă complet de Tripla Alianță și cu atât mai puțin să schimbe tabăra deplasându-se spre Rusia și Tripla Înțelegere <ref id="68"> 68 Cf. Schroeder, op. cit., p. 47; I. V. Bestuzhev, Russian Foreign Policy, February-June 1914, În Journal of Contemporary History, I, nr. 3, July 1966, p. 96, 111. </ref>. Regele Carol I, chiar și după mult celebrata
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Austro-Ungaria Își Întărește considerabil poziția În urma perfectării unui Tratat secret de alianță cu Serbia (28 iunie 1881), socotit, datorită prevederilor sale un veritabil „protectorat”. În fine, Italia avea să fie și ea atrasă de partea Puterilor Centrale, constituindu-se, astfel, Tripla Alianță (20 mai 1882), ce a avut, inițial, un caracter defensiv <ref id="155"> 155 Vezi Pierre Renouvin, op. cit., t. VI, p. 75, 106. </ref>. La acestea putem adăuga izolarea completă a Franței și atitudinea sa puțin amicală la adresa României
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
unui tratat bilateral, românoaustro-ungar, cu caracter defensiv, la care să adere și Germania, proiect discutat și amendat În convorbirile directe dintre I. C. Brătianu, Bismarck și Kálnoky din luna septembrie <ref id="158"> 158 Gh. Nicolae Căzan, Șerban Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță, 1878-1914, București, 1979, p. 115-116; vezi și Gh. I. Brătianu, Bismarck și Ion C. Brătianu, extras din Revista Istorică Română, vol. V, 1935, p. 10-17. </ref>. Potrivit Tratatului - semnat, din partea română, de D. A. Sturdza la 30 octombrie 1883 și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
ameliorare a relațiilor cu Rusia, atent supravegheată de diplomația Puterilor Centrale <footnote id="171"> 171 Încă din luna aprilie 1891, ministrul plenipotențiar al Germaniei la București, Bülow, Îl avertizase pe șeful diplomației de la Berlin că politica externă românească oscilează Între Tripla Alianță și Rusia; vezi <ref>T. Pavel, op. cit., doc. XCV, p. 244-247.</ref> </footnote>, devenea perceptibilă odată cu vizita lui Carol I și a moștenitorului Tronului, Ferdinand, la Petersburg (În iulie 1898), ca urmare a invitației lui Nicolae al II-lea
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Cabinetului de la Viena, ce sprijinea Bulgaria În dauna Serbiei, Regele Carol I nu a ezitat să-i declare reprezentantului german la București că, la un moment dat, România „nu va fi În stare să urmeze obligațiile ei de alianță față de Tripla Alianță, dacă, așa cum a fost În ultima vreme, Germania lasă direcția ei În mâinile AustroUngariei” <ref id="175"> 175 Apud V. Cristian, Politica externă..., În loc. cit., p. 288. </ref>. Pentru a mai atenua această stare de nemulțumire, Kronprințul Germaniei Întreprinde
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
1954, în cursul căreia fenomenul începe să capete amploare și consistență, fiind potențiat, în mare parte, de criza economică și de condițiile specifice existente în Romania postbelică; perioada cuprinsă între anii 1983 - 1986, etapa în cursul căreia fenomenul s-a triplat față de perioada anterioară, mulți minori delincvenți reprezentând copii nedoriți, bolnavi sau instituționalizați rezultați din măsurile coercitive din 1966 cu privire la interzicerea avortului și diminuarea drastică a motivelor de divorț familial; perioada de dupa 1989 și până în prezent când, din punct de vedere
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
sunete cu aceleași vibrații alcătuiește unisonul, adică raportul Prin raportul se obține octava. M. Ghyka comentează: „Mai ales pe baza corelației stabilite între acorduri și intervale muzicale, pe de o parte, iar pe de altă parte, raporturi aritmetice derivate din tripla combinație tetraktys șvezi nota 29ț Î pentadă Î decadă, noțiunea de tetraktys, numărul patru capătă semnificația unui adevăr al misteriilor în doctrina și ritualul pitagoreic, axate pe această tetradă care nu este altceva decât forma figurată a decadei concepute ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ele, într-un moment de semitrezie, se poate oricând plonja ireversibil în capcana tenebrelor terifiante, care semnifică în mod palpabil coșmarul comunist. Valahia de mucava (1996), scriere cu statut incert - eseu, jurnal intelectual și confesiune -, are ca punct de sprijin tripla calitate a lui V.: participant la revolta anticomunistă din Timișoara (martor al istoriei), scriitor (creator de lumi fictive) și intelectual năucit de probleme de identitate (și subiectul tezei sale de doctorat este o dovadă). Scriitorul nu scapă nici un prilej să
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
imunosupresiv și complicațiile acestuia. Schemele imunosupresive uzuale presupun două sau - mai frecvent trei - medicamente în diferite asocieri: ciclosporină A (CsA) sau tacrolimus, micofenolat de mofetil (MMF)/sodic sau azathioprină (AZA), prednison și sirolimus sau everolimus. Cele mai eficiente scheme cuprind tripla terapie cu PDN în doză redusă, CsA sau tacrolimus, precum și micofenolat. Sirolimus și everolimus sunt medicamente imuosupresive de rezervă, utilizate de regulă în situații de toxicitate crescută a CsA sau tacrolimusului. La pacienții cu compatibilitate redusă sau cu un grad
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ș.a. A mai semnat cu pseudonimele Agneta Ganea, Ileana Ulmu. P. desfășoară o activitate intensă în presa literară, deținând rubrici permanente în „Steaua”, „Transilvania” (cronica traducerilor) sau în „Apostrof” (cronica literară) și în „Contemporanul - Ideea europeană” („Genosanalize”). În 1989 tipărește tripla monografie aniversară Un veac de nemurire: Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă, iar după această carte scoate aproape în fiecare an câte două sau mai multe volume, rod al unei munci asidue, ambițioase. Revine la subiecte care au preocupat-o
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]