15,306 matches
-
simte în nesiguranță cîtă vreme nu poate controla intimitatea individului. Iar tristețea umană pare un fel de rugină capabilă să atace robustețea unui sistem. Și în Biblie tristețea era suspectă. Iov nu trăia chiar o situație de viață normală în trista lui mizerie. Ceea ce i se întîmpla era considerat doar o stare pasageră, o punere la încercare, o pedeapsă. Cu toată imensa compasiune pe care o afișează, nici creștinismul nu concepe că omul trist e frecventabil. Omul trist este o aberație
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
chiar o situație de viață normală în trista lui mizerie. Ceea ce i se întîmpla era considerat doar o stare pasageră, o punere la încercare, o pedeapsă. Cu toată imensa compasiune pe care o afișează, nici creștinismul nu concepe că omul trist e frecventabil. Omul trist este o aberație și pentru doctorul Freud, cel care cu degete lungi de cuvinte căuta prin măruntaiele sufletului să extragă tumora melancoliei. Ce faci tu acolo singur în camera ta? " iată ce vrea să știe, zi
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
viață normală în trista lui mizerie. Ceea ce i se întîmpla era considerat doar o stare pasageră, o punere la încercare, o pedeapsă. Cu toată imensa compasiune pe care o afișează, nici creștinismul nu concepe că omul trist e frecventabil. Omul trist este o aberație și pentru doctorul Freud, cel care cu degete lungi de cuvinte căuta prin măruntaiele sufletului să extragă tumora melancoliei. Ce faci tu acolo singur în camera ta? " iată ce vrea să știe, zi și noapte, ochiul orwellian
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
Dumitru Hurubă În vremea telespectatoriatului contemporan, poți participa afectiv la întâmplări și situații de neimaginat în urmă cu vreo câțiva ani. Unele pot lua forme triste, altele hilare, iar o altă serie, prin dramatism și chiar tragedie, ne pot marca pentru o vreme... Cum s-a întâmplat zilele trecute tocmai la mine în casă... De regulă prietenul Haralampy e un om moderat, de bun simț, iubitor
Zborșirea domnului senator Păunescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12437_a_13762]
-
mai puțin celebri protestează individual sau își trec numele pe diverse liste comune. Nemulțumirea cetățenilor mocnește, dar Nicolae Ceaușescu pare de neclintit. Perestroika și glasnostul îl lasă rece, la congresul al XIV-lea al PCR se joacă încă o dată piesa tristă și absurdă a "succeselor epocale", a "unității de nezdruncinat a poporului în jurul partidului" și a "încrederii depline în bravul și mult iubitul său conducător". Toată lumea e cu urechea la posturile străine de radio, dar nimeni nu dă semne că ar
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
dense. Există o puritate dorită de noi toți, indiferent de vârsta pe care-o avem, o bunătate intuită demult, dar care parcă nu ni s-a întâmplat până la capăt niciodată. Există cuvinte curate și harul de a povesti al acestei triste doamne. O putere a lucrului simplu și bine făcut, ce te vindecă de frustrare și de starea în tine pe loc în absența călătoriei" l Când în lume nu mai poți pleca nicăieri, cumințenia din povestire te poartă departe și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
care au dat cîndva fiori inimii și trupului. Amintirea freneziei unor zile în care tinerețea era trăită cu incandescență, viața părea o veșnică sărbătoare a iubirii și a creației și totul părea posibil. Peste toate, o privire înțeleaptă, dar, inevitabil, tristă, asupra anilor care au trecut.
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
tău curge în ritmul cărții! Egal și sacadat, departe și totuși aproape, discontinuu și totuși uniform. Am reluat cartea în ziua următoare. Apoi, a treia oară, înainte de a scrie aceste rînduri. Pot oferi acum un rezumat esențial: viața e iremediabil tristă. Tristețe vidă și, totuși, senină. Tristețe compusă lent din gînduri care cuprind, privind înapoi, imagini și chipuri, frămîntări și angoase, exuberanță și exaltare, încredere în destin și resemnare intermitentă în fața ilogicului divin al cotidianului mărunt. Dureri și bucurii, gînduri fugare
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
prilejul să te văd într-o altă lumină. A fost pentru mine o lecție: mi-ai dovedit că dumneata știi într-adevăr ceva, în timp ce eu nu știu nimic! încă o dată te felicit, dar să știi că a fost cea mai tristă zi din viața mea!" Am ezitat până astăzi să redau această scenă patetică, în care fiecare cuvânt rostit de }uculescu e transcris aidoma, cu respectul integral al stilului său de a se exprima. M-am temut să nu comit o
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
ori controlează barmanul paharul de cristal pentru că forma veselei devine conținutul său. Poate ar trebui să mă întorc și să mă așez la măsuța mea și să cotrobăi în pachetul de țigări început, pe care se află imprimat un dromader trist - și el un simbol al Orientului? Simți un fel de greață, ca și cum ai aștepta să primești pomană, și îți ridici capul, de aceea vezi înălțimile bolților. în acest foaier al hotelului, cu vitrine și vaze delfice, poți asculta muzică de
Poeme de Evgheni Borisovici Rein by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/12498_a_13823]
-
bărbatul face un cerc cu cretă albă în jurul lui și se așează în el; iubirile se pot naște la "prima moarte"; mama care moare îi lasă moștenire copilului o cutie cu bătăile inimii ei... Dramele și tragediile, întîmplările vesele și triste se petrec în hoteluri, case, cămine de bătrîni, camere, pivnițe, grădini, săli de așteptare, farmacii, păduri... și în cer. Un cer pe care "copilul & Dumnezeu" trebuie să-l țină curat, să-l deretice, răstimp în care toți locuitorii lui, și
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
apele reci ale lacului Zürich, la început de februarie 2002, - aș compara acest ultim volum de "miniaturi majore" cu acel interval ultim, cînd se spune că muribundului i se desfășoară în fața ochilor minții, în cîteva clipe, filmul întregii sale existențe - tristă și veselă deopotrivă. P.S. Filmul lui Ludwig Metzger Aici cerul i-a adus autorului premiul Literavision, decernat în primăvara acestui an la München. Din păcate, această creație filmică este încă prea puțin cunoscută publicului larg din România deși autorul ei
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
este acela de a ne îndemna să ne complacem în ea. Suferința a reprezentat, pe parcursul scurtei peregrinări pământești a Lui, un rău, un adversar pe care l-a combătut neîntrerupt. I-a întrebat de multe ori pe apostoli: „De ce sunteți triști?” (Lc. 24, 17; Mt. 6, 5; Lc. 24, 28) și le-a lansat ferme exortații la bucurie (Mt. 5, 12; 28, 9-10). El nu a încetat să vindece bolnavii, să învie morții, să deschidă urechile surzilor, să lumineze ochii orbilor
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
McGrath, Suffering ..., p. 73 et passim. 15 Anthony M. Coniaris, Vitamine duhovnicești pentru inimile rănite, în românește de Maria Băncilă, Ed. Sofia, București, 2010, p. 22. 6 sau înseamnă a rupe din timpul nostru liber discutând cu cei singuratici și triști. Făcând oricare dintre acestea, răspundem unei nevoi umane reale, împlinim porunca de a iubi după cum am fost iubiți și bucurăm inima părintească a unui Dumnezeu Care alege să sufere împreună cu cei pe care i-a creat și-i iubește. Bunul
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
disperare ascuțită, cînd luăm de la actorul de tragedie tipicul strigării la cer și, dimpotrivă, în unele zile molcuțe, într-o pasă de calm trăgînd a plictiseală. Nu-s de găsit, în cartea de care vorbesc, nici una, nici alta. Nici messa tristă și gravă, sub un cer fie încordîndu-se de furtună, fie nedrept de sticlos și senin, nici ocheadele dulcege, vrăjite de pîcle fugare. Atunci? Jurnalul de ce se vede (legătura cu Radu Petrescu și cu însemnările lui din aceiași ani, cu Meteorologia
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
poemele de pe ziduri. Apocalipsa educației S-au încheiat examenele de admitere în învățămîntul superior. în revista 22 nr. 804, Cătălin Avramescu și Cristian Preda, care au examinat candidații la Facultatea de Științe Politice din Universitatea București, își comunică observațiile și tristele concluzii. Facultatea la care predau ei e una din cele mai solicitate, majoritatea candidaților rîvnind la o carieră în diplomație. Ceea ce le-a fost însă dat să audă de la tinerii absolvenți de liceu (cu medii bune) creează perplexitate. Cătălin Avramescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
Șt. O. Iosif & D. Anghel, Cu orice trop/ Garafa se deșartă/ Și cade strop cu strop/ O, artă pentru artă! Alte pasaje, care n-au fost scrise numaidecît pentru plăcerea de-a pocni din coada cuvintelor, sînt de-a dreptul triste. De exemplu, aproape tot Cartelul patrioților, mai ales Dedicația ca gen literar, chemînd vag o osîndă din Baudelaire - această carte s-o arunci... (deși sînt pomenite cărți bune și autori onorabili), cu finalul îndulcit, iertător: ,am fost cu toții, după o
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
forțează regulile jocului literar și ale bunei cuviințe sociale, efectuând asupra potențialilor comentatori o presiune constantă, ba chiar alergând să-i placheze, ca la rugby, pe cei ce au trecut indiferenți pe lângă volumele lui. Firește că această ,strategie", atât de tristă pe vectorul ei ofensiv, se întoarce împotriva sa, făcându-i pe critici și pe cititori să ocolească - dar de la o și mai mare distanță - perimetrul scriptural al lui Marin Mincu. Și e realmente păcat că s-a ajuns la această
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
sensuri, amărăciunea mocnește în scrumul ironiei, erudiția spală de păcate inavuabilul, iar jurnalul devine cea mai sigură armătură pentru fabulosul plastic, mereu sub veghe estetică. Delicat și jovial în marginile unei bune-cuviințe de fond, Costache Olăreanu înțelege perfect filosofia Cavalerului Tristei Figuri: sufletele noastre tulburate au nevoie, măcar din cînd în cînd, de ,zăbava unui vis".
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
chiar și după moarte, nea Gică frizerul fiind varianta de cartier a unui Sisif meșteșugar -, prieten necondiționat al tuturor, poet nostalgic al iubirii pentru o fantezie vie aproape palpabilă, avînd spaimele și frustrările lui, nea Gică frizerul este un personaj trist celebrat în frizeria lui precum soldatul necunoscut al imperiului singurătății: ,O femeie merge dimineața,/ fumez./ Numele ei poate să fie oricare./ Numele meu traversează tunsorile clienților/ și coafurile nocturne ale doamnelor lor./ Dacă ea ar întoarce capul spre vitrină și
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
Letiția Branea nu vrea să alunece, bun fără defect, trainic și garantat, de serie. Deși pricepe foarte bine că așa, pînă la urmă, o să se întîmple. ,Zestrea" ei e făcută din experiențe foarte diferite, de la moliciunea de om bun și trist a unchiului Ion, chinuit la școală, ca profesor navetist, sîcîit, ca ei toți, de vecinii scandalagii, la grijile icnite ale mamei, la bravada unchiului Biță, care-și ține firea cu cîte-o sticlă de vin de soi și, în fine, la
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
un același plan realul și imaginarul, dar care, printr-o similară pendulare, se exprimă ,plenar" tocmai în fragment și fragmentarism. Cunoscutele fracturi editoriale (simulacrul de carte Familia Popescu din 1987, volumul drastic cenzurat Cuvânt înainte din 1988) intră cu o tristă ironie în acest relief scriitoricesc accidentat, contextul neprielnic întâlnindu-se cu texte parcă mereu scrise și reluate, continuate și întrerupte, structuri formale și răni ce refuză să se închidă. O dublă disociere: față de autorii sterili, care își mobilizează în van
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
numai cu coatele, ținându-mi mâinile îndoite. Mi-am dat seama brusc, în metrou, că numai așa ai dreptul să te bucuri de joaca cu balonul: numai cu mâinile tăiate de la cot. Mi-am dat seama că numai așa - lucru trist și penibil, dar perfect real - te poți juca de-adevăratelea cu balonul umflat (roșu sau roz, sau verde sau galben) al scrisului și al poeziei: numai cu mâinile amputate." (Zile). ată o mostră de ,salt în golul înalt": una dintre
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
ales, ce educație trebuie să ai ca să te uiți la cei din fața și să stabilești, cu dispreț, judecându-i după cum arată, că sunt bătrâni? Mihai Goțiu are, într-adevăr, o figură de om tânăr. Dar la ce îi folosește? Comedie tristă cu statui Sarcastic, dar nu cinic, preocupat în mod real de evoluția societății românești după 1989, Vasile Dan publică sistematic în ARCA (după cum a publicat cândva și în revista 22, însă doar o scurtă perioadă, spre regretul cititorilor) analize pătrunzătoare
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
2005) al publicației arădene este prezent cu un articol intitulat rocambolesc Războiul pentru statui, dintre statui, împotriva statuilor sau pentru un loc sub soare al altora noi, dacă se poate chiar în fața Primăriei, în care înregistrează, ca pe o comedie tristă, transformarea monumentelor din Arad (începând cu ,Monumentul Libertății" al celor 13 generali maghiari uciși în 1949) în instrumente de propagandă etnică sau politică. Rezultatul? O ceartă fără criterii, generalizată și neproductivă: , S-a ajuns până acolo încât nu există statuie
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]