743 matches
-
poetic studiat; - ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat sem nificative pentru tema și viziunea despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.); - susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat. - Variantele 11-15 Filiera teoretică - Profilul umanist; Filiera vocațională - Profilul pedagogic - VARIANTA 11 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nu se exclud, ci se includ, pentru că orice știință se susține printr-o ideologie (de exemplu, ideile lui Einstein în formarea relativismului pentru cunoașterea secolului XX), iar orice ideologie (relativismul filosofic și cultural contemporan) este și un derivat, sau, un trop -, pentru a rămâne în terminologia lui White al producțiilor științifice dominate. Știința, ideologia și istoria scrisă servesc drept surse de inspirație pentru anumite idei și practici politice. Știința și ideologia nu sunt decât figuri discursive ale unor utilizări politice pentru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
psihanalitică, monitorizându-i copilăria (relațiile cu mama și tatăl analizate conform procedurilor de inspirație freudiană), adolescența și tinerețea, erosul, ieșirile în decor pro-gardiste și pro-legionare, dar mai ales refluxul acestora în cele cinci decenii pariziene de disimulare a derapajelor ideologice sub tropul scepticului de serviciu din "Sfârtecare", "Căderea în timp", "Mărturii și anateme". Mai puțin cunoscută este pasiunea septuagenarului Cioran (Rășinari, 1911 - Paris, 1995) pentru admiratoarea sa, universitara germană Friedgard Schulte-Thoma, care avea pe atunci, pe timpul îndrăgostirii de ea a scepticului de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a textului poetic. Personajele din acest insolit "dicționar al iubăreților" apar în haloul și aura lor istorică, poetul dându-le o solemnitate iconografică, dar și un nou look exegetic plin de noime intraverbale și muzicale. Curățate cu grijă de orice trop al inflamării patetice și însoțite când pe la mijloc, când pe la încheieturi, ca de un prospect sau mod de întrebuințare erudit, poemele se succed conform unui bun-simț ca paradox și demitizare-șoc, în registru semiserios, ludic, personalizat. Atinse de aripile întrunite ale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
lingvistică și culturală (cunoștea la perfecție, pe lângă italiană, franceza și spaniola), ci și ... analitică. Ulterior (din interviul acordat cu prilejul împlinirii a 70 de ani studentului său preferat Cristian Bădiliță) am aflat că pentru a interpreta acel "regim" al expresivității tropilor dantești, colegul nostru recursese în primul rând la un eseu de ... Bergson. Cunoștea din familie limba franceză, așa că a trebuit să aleagă între studiul oficial al pianului și italiană. De ce italiana? Fiindcă fusese incitat de "paradoxul culturii italiene" și anume
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
capul locului că versiunea italiană oferită este inegală, capricioasă, neperformantă tocmai unde ne așteptam mai puțin. Toate acestea nu din cauza necunoașterii limbii române, ci dintr-un impuls sau complex de fidelitate filologică, semantică sau gramaticală, în detrimentul concentrării metaforice, al echivalării tropilor și mai ales al ritmului. A ignora, uneori cu premeditare, ritmul poemelor în favoarea reproducerii mimetice a conținutului, înseamnă a părăsi chiar conceptul de poezie care, în cazul poetului nostru, se prevalează și de magia liniei melodice, consfințită de mult în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
celui mai puțin abstract; 2. utilizarea adjectivelor, a adverbelor, a "epitetelor ornante" (care determină cuvântul, îi limitează gradul de abstracțiune); 3. personificarea "obiectelor nemișcătoare sau prea abstracte" și a calităților și acțiunilor; 4. să se folosească, în special: "comparațiunea, metafora, tropul în genere". b. Condiția ideală a poeziei vizează ideile care constituie obiectul poeziei. "Ideea" sau "obiectul" exprimat prin poezie este "un simțământ sau o pasiune și niciodată o cugetare intelectuală sau care ține de tărâmul științific". Argumente: a. dacă indivizii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
coups baș ", disait Truffaut qui a adapté de nombreuses œuvres au cinéma. " Leș premiers critiques de cinéma au cours des années 1920 ont mis l'accent sur la spécificité de l'art cinématographique et condamné leș œuvres issues d'adaptations trop directes, notamment de pièces de théâtre. Dans l'école des Cahiers du cinéma, après la guerre, on défendit au contraire l'adaptation, comme moyen paradoxal de renforcer la spécificité cinémato graphique (Bazin, 1948); pour cela, l'adaptation doit éviter de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
îl ait mis en exergue des thèmes qui lui șont personnels comme la fuite du temps ou l'obsession d'accomplir son œuvre, son chef d'œuvre dans le temps împărți de la vie, l'accomplir avânt qu'il ne soit trop tard. Par ailleurs ces deux expériences didactiques ont permis aux élèves de se familiariser avec un autre mode d'expression qu'est le cinéma en partant de ce qu'ils connaissaient déjà: la littérature. Gageons qu'ils ne regarderont plus leș
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
avez pu entendre sur New York, oubliez-le. On ne vous fait avaler que des bobards. New York n'est pas Un-Etat-d'Esprit, une Ville-Merveilleuse ou la Grosse-Pomme et toute cette mythologie au rabais qu'on rabâche dans leș chansons pour un public trop crédule. Non, le seul titre que mérite New York est celui de La-Ville-Qui-Ne-Dort-Jamais. New York est semblable au Grand Requin Blanc qui tourne sans cesse autour de șa proie. Cette ville n'est qu'une gigantesque gueule hérissée d'innombrables rangées de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
des Voitures, présenté par Garcia, est en réalité un montage, trois autres pièces courtes d'Arrabal étant insérées dans Le Cimetière des Voitures proprement dit: Oraison, Leș Deux Bourreaux, La Communion Solennelle. La raison de ce montage? Le Cimetière seul était trop court, et chacune des autres pièces présente des personnages et des thèmes qui rejoignent ceux du Cimetière. [...] Mis à part le fait de fragmenter Le Cimetière des Voitures en plusieurs séquences pour y introduire leș trois autres pièces, Garcia n
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
auraient besoin aux personnes qui sont coupables d'avoir causé leurs propres maladies et/ou aux personnes qui sont coupables parce qu'elles ne possèdent pas une assurance médicale. Ainsi, l'égalité des opportunités devient, d'un côté, un idéal trop dur (vu que, de sa perspective, il est même injuste de fournir des services médicaux d'urgence aux personnes coupables d'avoir causé leur maladies et/ou du fait qu'elles ne possèdent pas une assurance-maladie) et, de l'autre
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de pe comodă cu oase din cutii și perii aliniate pentru examenul medicului legist, nevastă-mea liniștindu-se încet așa cum adoarme o caracatiță, înfundându-și tentaculele în nisipul cearșafului". Satira politică, pregnant antitotalitară, atinge culmea sarcasmului și a caricaturii, atât în tropii viciilor și decrepitudinii fizice urmărite pas cu pas, cât și în descrierea mașinii propagandistice a regimului, tip papagalul dresat să repete ca o caterincă: "Cine conduce? Salazar Salazar Salazar". Însăși procesiunea la celebrul loc de pelerinaj și rugăciune Fatima nu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un altul. Oglinda și visul aici În poemă nu sunt altceva decît modificatori energetici care fac posibilă Întîlnirea dintre cei doi protagoniști. La fel „fereastra” se constituie Într-un transformator energetic relațional. Trei operatori care sunt În același timp figuri, tropi dar și Înlesnitori magici. Încă din strofa a treia apare „fereastra” care desparte două lumi, dar care este totodată și un tunel care unește cele două lumi, cea astrală și cea pămînteană. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. “ea pasul și-
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
il faut comprendre 1-utilite psychologique du miroir des eaux : 1-eau sert a naturaliser notre image a rendre un peu 1 innocence et de natural a 1-orgueil de notre intime contemplation... Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Ies miroirs sont des objets trop civilises, trop maniable, trop geometriques; ils sont avec trop d-evidence des outils de reve pour s-adapter d-eauxmemes a la onirique”... Prin “operatori magici” (Culianu) invocarea, chemarea, fata Îl asimilează pe Luceafăr, Îl absoarbe, Îl intelectualizează ... singurele posesii sunt cele vizuale
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
1-eau sert a naturaliser notre image a rendre un peu 1 innocence et de natural a 1-orgueil de notre intime contemplation... Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Ies miroirs sont des objets trop civilises, trop maniable, trop geometriques; ils sont avec trop d-evidence des outils de reve pour s-adapter d-eauxmemes a la onirique”... Prin “operatori magici” (Culianu) invocarea, chemarea, fata Îl asimilează pe Luceafăr, Îl absoarbe, Îl intelectualizează ... singurele posesii sunt cele vizuale, la nivelul privirii, iar erosul se realizează la nivelul
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
de seducere a elementelor periculoase și agresive, masculine și feminine (cum ar fi prudență, șiretenia), duce inevitabil la victorie, ca în cazul contesei de Gulleroy: "Elle était coquette, cependant, d'une coquetterie agressive et prudente qui ne s'avançait jamais trop loin. Leș compliments lui plaisaient, leș désirs éveillés la caressaient, pourvu qu'elle pût paraître leș ignorer; et quand elle s'était sentie tout un soir dans un salon encensé par leș hommages, elle dormait bien, en femme qui a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
affolaient par instants" [Zola, La Сurée, p.161]. Toate aceste influențe eterogene dau naștere singularității Parizienelor. Parizienele lui Zola sunt diferite, unele par să traducă spiritul curiozității științifice a timpului, cum este cazul lui Caroline Hamelin: "Elle, d'une érudition trop vaste, qui avait perdu son temps, autrefois, à brûler de connaître le vaste monde et à prendre părți dans leș querelles des philosophes" [Zola, L'Argent, p.160-161], altele spiritul distracțiilor: "Pour elle, dans ce dévidage du cœur et de la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
decât mijloace, personajele din preajma Parizienei sunt mult mai pale, deseori reduse la simple obiecte. "Leș hommes de son entourage, avocats politiques, financiers ou gens de cercle désœuvrés, l'amusaient un peu comme des acteurs; et elle ne leș prenait pas trop au sérieux, bien qu'elle estimat leurs fonctions, leurs places et leurs titres" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50-51]. Unele personaje se opun Parizienei, altele sunt victimele ei, celelalte spectatori. Spectatorul-femeie cedează dorinței identificării cu personajul, spectatorul bărbat seducerii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
le accepta mai ușor decât alții 242. Ea se înscrie în structura alternării momentelor banale și intense ale existenței, fiind legată de ultimele: "éclose en ce monde médiocre, qui lui paraissait un peu vide et monotone parce qu'elle valait trop pour lui" [Maupassant, Notre cœur, p.83]. Firea Parizienei, căutarea aventurilor și efectul de surpriză scontat scot existența din dimensiunea monotoniei cotidiene și o plasează în cea a imprevizibilului: "Décidément, elle était (...) imprévue" [Maupassant, Notre cœur, p.74]. Viața cotidiană
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
doză de confuzie, prin crearea unor ambiguități, devine comunicare galanta, cu dedesubturi: "Mme Bouchard (...) s'attardait encore devant Rougon, très gracieuse, très douce, lui demandant à quelle heure elle pourrait le voir, rue Marbeuf, tout seul, parce qu'elle était trop bête quand îl y avait du monde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.76]. Sintaxa feminină este eliptica și ambigua, cu inversiuni frecvente ale termenilor da și nu. Oscilarea doamnei Dambreuse între da și nu, între decizii contrare, ia în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
jeune et Risler aîné, p.160]. 116 Eugénie Grandet capătă această libertate doar după moartea tatălui. André d'Egfried scrie despre femeia franceză că are "le goût passionné de l'indépendance personnelle" [p.29]. 117 Doamna Coureur are "la face trop roșe, le front couvert de petits frissons de poupée blonde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30]. "Elle se fit blonde pendant deux mois, au grand étonnement de Risler, tout étonné qu'on lui eût changé să poupée" [Daudet, Fromont
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sourire" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.364]. Farmecul, fiind o impresie de ansamblu, nu dispare nici prin constatarea unor imperfecțiuni: "Îl regardait cependant Mme Dambreuse, et îl la trouvait charmante, malgré să bouche un peu longue et șes narines trop ouvertes" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.189]. 127 Parizianul este influențat mult mai mult de impulsurile afectivității sale decât de raționamente și motive, de sensibilitate mai mult decât de imperative morale. Dar nici această stare de emotivitate nu durează: "Leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Se creează impresia, constată F.Hoffet, că omul parizian poartă o mască, de aici dedublarea tipic pariziana [Hoffet, p.70]. 159 În accepția curentă, cultura francezilor este una superficială: "une culture, plus apparente au demeurant que réelle, parce que réduite trop souvent aux aisances, non pas aux disciplines, d'une rhétorique" [Dupront, p.1450]. În viața lor publică, parizienii cedează aparentelor. S.de Gramont îl caracterizează pe francez astfel: "désireux de plaire, îl aime à paraître" [p.88]. A.Siegfried intitulează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lumii drept comedie. Contesă de Gulleroy percepe astfel chiar și oamenii cei mai serioși: "Leș hommes de son entourage, avocats politiques, financiers ou gens de cercle désoeuvrés, l'amusaient un peu comme des acteurs; et elle ne leș prenait pas trop au sérieux, bien qu'elle estimat leurs fonctions, leurs places et leurs titres" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50-51]. Se impune concluzia că se percepe doar aparentă ființelor și fenomenelor. Intrat în jocul monden parizian, André Mariolle îi înțelege
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]