969 matches
-
Lucia di Lamermour”Donizzetti regia Cr.Mihailescu,Brașov. „Quasi Opera”L.Danceanu.ONB. „Monteqii și Capuletii”Bellini Constantă. „Romeo și Julieta”Bellini regia Cr.Mihailescu ,Brașov. „Normă”Bellini regia Cr.Mihailescu Brașov. „Povestirile lui Hoffman”Offenbach Regia Cr.Mihailescu Brașov. „Trubadurul”Verdi Daegu Coreea de sud. .„Trubadurul”Verdi Regia Al.Hausvater ONB. ”Evghenie Oneghin” R.Ion Cramitru ONB. Turandot-Puccini R. Ștefan Neagrau ONB. SPECTACOLE OPERA COMICĂ PENTRU COPII 1998-2009 „Directorul de teatru”Mozzart. „La serva padrona”Pergolessi. „Pimpinone”Telleman. „Cântată Cafelei”Bach. „Bastiennsi
Viorica Petrovici () [Corola-website/Science/321383_a_322712]
-
regia Cr.Mihailescu,Brașov. „Quasi Opera”L.Danceanu.ONB. „Monteqii și Capuletii”Bellini Constantă. „Romeo și Julieta”Bellini regia Cr.Mihailescu ,Brașov. „Normă”Bellini regia Cr.Mihailescu Brașov. „Povestirile lui Hoffman”Offenbach Regia Cr.Mihailescu Brașov. „Trubadurul”Verdi Daegu Coreea de sud. .„Trubadurul”Verdi Regia Al.Hausvater ONB. ”Evghenie Oneghin” R.Ion Cramitru ONB. Turandot-Puccini R. Ștefan Neagrau ONB. SPECTACOLE OPERA COMICĂ PENTRU COPII 1998-2009 „Directorul de teatru”Mozzart. „La serva padrona”Pergolessi. „Pimpinone”Telleman. „Cântată Cafelei”Bach. „Bastiennsi Bastienne”Mozzart. „Farmacistul”Telleman
Viorica Petrovici () [Corola-website/Science/321383_a_322712]
-
au încercat să planteze din fiecare fel de plantă despre care vorbea poetul și dramaturgul englezîn piesele sale. Vară, în Pré-Catelan, se organizează spectacole (concerte și piese), care au un scenariu deosebit de atrăgător. Denumirea grădinii Pré-Catelan provine de la numele unui trubadur din Provența, asasinat în timpul lui Filip cel Frumos. Grădină este foarte îngrijita și înzestrata cu o cafenea-restaurant de lux. Grădină oferă peluze frumoase și umbrarii plăcute. În centrul grădinii Pré-Catelan se gaseste un fag purpuriu bicentenar, al cărui rămuriș acoperă
Bois de Boulogne () [Corola-website/Science/309628_a_310957]
-
simte la fel de fericit că înainte (D: "Geliebter, sag": Spune-mi, iubite.) La întrebările ei, Tannhäuser îi spune că ar dori să se întoarcă în lumea lui. Zeița încearcă să-l facă să uite aceste idei și-l roagă să cânte. Trubadurul preamărește iubirea carnala, dar îi este dor de ceilalți muritori. (S.: "DieTöne lob (La3)": Cânt spre slavă ta!) Venus încearcă să-l convingă să rămână lângă ea, dar nu reușește. (S.: "Geliebter, komm!": O, vin', iubitule!) Când îl lasă să
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
drumul lor spre Romă. Tannhäuser cade în genunchi în fața lor și cere să se alăture grupului (Cr.: "Zur dir perete ich": Către tine mă duc), cănd dintr-o dată intra un grup de vânători, condus de conte, care îl recunoaște pe trubadur și îl salută. Întrebat, Tannhäuser nu spune de unde vine și continuă cu ideea să de a merge la Romă (Nc.: O", bleib!": Oh, stai'), până în momentul în care Wolfram îi spune că Elizabeth este foarte tristă din momentul plecării sale
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
nu spune de unde vine și continuă cu ideea să de a merge la Romă (Nc.: O", bleib!": Oh, stai'), până în momentul în care Wolfram îi spune că Elizabeth este foarte tristă din momentul plecării sale (S.: "Als du kühnen Sânge"). Trubadurul auzind numele iubitei decide să se întoarcă la Wartburg (Nc.: O" Kehr zurück!": O, întoarce-te cu noi!!!; "Der Himmel": Cerul). "Sala unde se ține concursul, castelul din Wartburg." Elisabeth cântă locul care a văzut atâtea mari competiții și care
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
cu noi!!!; "Der Himmel": Cerul). "Sala unde se ține concursul, castelul din Wartburg." Elisabeth cântă locul care a văzut atâtea mari competiții și care își va recapătă strălucirea odată cu revenirea lui Tannhäuser (A.: Dich teure Halle: Tu, nobilă sală) (Si4). Trubadurul în cele din urmă se întâlnește cu tânără domnită care, plină de discretă bucurie, îi urează bun venit "(D: O Fürstin !: Oh, Prințesa!; Ich preise dieses Wunder: Binecuvântat acest miracol; D: Gepriesen șei die Stunde: Binecuvântate aceste ceasuri). Se apropie
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
serii.) Dintr-o dată, apare un om în zdrențe. Este Tannhäuser, pe care prietenul său nu îl recunoaște. Cand în cele din urmă își dă seama, îl întreabă dacă a dobândit iertarea (D: "Ich hörte Harfenschlag": am auzit sunetul de harpa). Trubadurul, agresiv, îi răspunde că Papă a refuzat spunând că așa cum bătrânul sau toiag nu va înflori niciodată, așa nu va primi el iertare pentru păcatul sau. Tannhauser declama Narațiunea: "Inbrust im Herzem" ('3: Inima în flăcări), declarând că vrea doar
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
de către Mini și Nory, două femei din înalta societate care vizitează toate cele trei familii, transmițând noutățile celorlalte personaje; ambele femei îndeplinesc astfel rolul de personaje-reflector. După ce a plasat-o pe fiica sa, Sia, ca infirmieră a profesorului Rim, Lică Trubadurul (un „crai” de mahala înrudit cu familia Hallipa) o cunoaște pe Ada Razu, care este impresionată de curajul și de siguranța cu care acesta oprește calul speriat ce risca să răstoarne docarul prințului Maxențiu. Ada îl angajează pe Lică pe
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
roman. Autoarea preia descrierea acțiunii, prezentând în paralel mai multe întâmplări ce se desfășoară în diferite familii și care sunt unite între ele atât prin combinațiile mondene generate de concertul din muzică de Bach, cât și prin vizitele personajului Lică Trubadurul. Scrierea succesivă a romanului sub influența reflecțiilor critice ale membrilor cenaclului „Sburătorul” a determinat o lipsă de unitate a textului epic, existând trei acțiuni diferite (concertul din muzică de Bach, relația adulteră a prințesei Ada cu Lică Trubadurul și sfârșitul
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
personajului Lică Trubadurul. Scrierea succesivă a romanului sub influența reflecțiilor critice ale membrilor cenaclului „Sburătorul” a determinat o lipsă de unitate a textului epic, existând trei acțiuni diferite (concertul din muzică de Bach, relația adulteră a prințesei Ada cu Lică Trubadurul și sfârșitul tragic al Siei, victimă a unor părinți denaturați). Raporturile umane dintre personajele romanului sunt marcate de interese și de calcule riguroase, iar un rol important îl dobândește căsnicia. Fără a avea cinismul lui Bel-Ami (personajul lui Guy de
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
de calcule riguroase, iar un rol important îl dobândește căsnicia. Fără a avea cinismul lui Bel-Ami (personajul lui Guy de Maupassant), principalele personaje au înțeles că parvenirea prin femei este mai rapidă și mai puțin costisitoare. Întâlnit din întâmplare, Lică Trubadurul devine tot mai ambițios să urce pe scara socială și acceptă să fie întreținut de prințesa Ada Razu; în lipsa acelei întâlniri providențiale este greu de știut dacă personajul ar fi putut să-și depășească ambițiile mărunte. Prințesa Ada Razu a
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
fără a se ști dacă era într-adevăr urmașul biologic al prințului. Autoarea sugerează subtil că degenerarea actualului prinț Maxențiu s-ar datora moștenirii unei boli venerice de la propria sa mamă. Atunci când apare pentru prima oară în acest roman, Lică Trubadurul îl vede ca pe „un biet coconaș galben ca de ceară, cu gene roșii și cu ochii pătați”. Autoarea își pierde totuși obiectivitatea în anumite momente, atunci când își etichetează personajele caracterizate printr-o trăsătură principală: "„buna Lina”" sau "„proasta de
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
de a se îmbogăți și de a fi puternici. Adevăratul erou reprezentativ al societății noastre e, așadar, Tănase Scatiu”. (Eugen Lovinescu, "Cinquantenarul romanului românesc, Critice", vol. IV, Ed. „Ancora”, București, 1928.) Arivistul este reprezentat în acest roman de personajul Lică Trubadurul, înrudit cu aproape toată lumea, dar rămas sărac. Din acest motiv el este disprețuit de rudele sale bogate care se jenează cu el pentru că le reamintește prin simpla sa prezență de trecutul lor umil. Neplăcându-i să învețe, el nu reușește
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
că romanul "Concert din muzică de Bach" este o scriere deschizătoare de drum care stă la baza afirmării unei noi literaturi române pur urbane, înfățișând „o mare frescă a vieții orășenești, unde toate straturile sociale sunt reprezentate, de la acel Lică Trubadurul, crai de mahala, în care germinează virtualitățile ascensiunilor fulgerătoare, și până la prințul Maxențiu, floarea de seră a unei rase istovite, între care nimic nu-i lăsat la o parte, nici intelectualitatea, nici senzualitatea, nici arta (cu gravele emoții ale concertului
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
obiectivitate, iar autoarea își manifestă pregnant simpatia sau antipatia față de unele personaje, care sunt lipsite astfel de o existență de sine stătătoare. Astfel, autoarea îl privește cu dezgust pe ofticosul prinț Maxențiu și cu toleranță și simpatie pe afemeiatul Lică Trubadurul. Ralea identifică mai multe deficiențe ale romanului: atitudine subiectivă a autoarei, schematism și lipsă de individualitate în conturarea personajelor, credibilitate redusă a unor întâmplări precum întâlnirea neprevăzută între Lică și Ada sau pasiunea acestei femei cerebrale pentru un pierde-vară inferior
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
al III-lea au avut o slăbiciune recunoscută pentru acești câini. În secolele XVIII și XIX era foarte popular în Franța în rândul clasei mijlocii și chiar al păturii sociale sărace, fiind preferat ca protagonist de circ și însoțitor al trubadurilor și flașnetarilor. Este un câine de talie mică, blana conferindu-i un permanent aspect pufos. Ochii, în culori închise, sunt foarte expresivi, curiosi, alerti și plasați astfel încât să privească drept inainte. Pielea din jurul ochilor este puternic pigmentată (dau senzația de
Bichon Frisé () [Corola-website/Science/323009_a_324338]
-
deosebită răspândire și un mare succes la public. Ecouri ale acestei specii le întâlnim la "Infernul" lui Dante (unde în episodul Francescăi da Rimini este amintit cavalerul Lancelot) sau la "Don Quijote" de Cervantes (care satirizează exagerările). Apărută în Franța, poezia trubadurilor se răspândește în toată Europa Occidentală. Subiectul îl constituie dragostea (sub forma de adorare și slujire a femeii nobile) și virtuțile cavalerești (statornicia, fielitatea, buna-cuviință, onoarea). Printre poeții medievali europeni, amintim truverii (cel mai cunoscut fiind Chrétien de Troyes) și
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
femininitate, este așadar vorba de o noțiune absolută, femeia iubită și implicit sentimentele ei fiind entități foarte greu de dobândit. Această concepție a împărțit ideologia beduină, nomadă și cea urbană în: realitate și fantasmă. Iubirea curtenească este asemenea celei aparținând trubadurilor, este bazată pe platonism și interiorizează imaginea, distanța, întrucât regula conduitei arabilor era ca mâna tinerei să nu fie dată cuiva care îi pronunțase numele în poem înainte de a o cere în căsătorie. Poeții beduini savurează distanța și privațiunea. Ei
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
și o lovitură ușoară cu latul spadei, dată de învestitor celui învestit. Seniorul îi înmâna personal cavalerului spada la învestitură, ea devenind astfel personificată. Importanța spadei era așa de mare în evul mediu, încât este uneori personaj principal în cântecele trubadurilor și menestrelilor, atribuindu-i-se și puteri supranaturale. Au rămas în istorie "Excalibur", spada regelui Arthur, "Durendal", spada lui Roland sau "Balmung", spada eroului german Siegfried, pomenit în Cântecul Nibelungilor. Spada care i-a aparținut domnitorului Moldovei, Ștefan cel Mare
Spadă () [Corola-website/Science/316468_a_317797]
-
1. Publică m în continuare patru dintre misivele trimise acestuia din urmă. * Paris, 9 august 1934 64 Rue des Saints-Pères (VIIe) Sărut mâna scumpe părinte, Am expediat astăzi, recomandat, pe adresa sfinției tale, un pachet cu următoarele cărți: 1. Operele trubadurilor francezi, texte în limba originală și tradusă în franceza modernă; 2. Un studiu, cel mai de seamă, asupra operei trubadurilor 2 (Anglade); 3. Jar ptița, nr. 14, [1]926 și 4. Mario Roques - Palia d’Orastie 3. Aceasta însemnează că
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
VIIe) Sărut mâna scumpe părinte, Am expediat astăzi, recomandat, pe adresa sfinției tale, un pachet cu următoarele cărți: 1. Operele trubadurilor francezi, texte în limba originală și tradusă în franceza modernă; 2. Un studiu, cel mai de seamă, asupra operei trubadurilor 2 (Anglade); 3. Jar ptița, nr. 14, [1]926 și 4. Mario Roques - Palia d’Orastie 3. Aceasta însemnează că mă poți însărcina, oricând, cu un lucru, și voi fi fericit să pot să-l îndeplinesc pentru sfinția ta. Am
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
Theater an der Wien). Martin Vogel, critic austriac spunea despre Ion Buzea într-o emisiune televizată că tenorul clujean devenise unul dintre idolii publicului de operă vienez. Repertoriul sau a cuprins roluri din muzică italiană, franceza și germană: Manrico din Trubadurul, Ducele din Rigoletto, Alfredo din Traviata, Don Alvaro din Forța destinului, Riccardo din Bal mascat, Radames din Aida, Don Carlo din opera cu același nume, Ernani, Macduff din Macbeth, Calaf din Turandot, Mario Cavaradossi din Țoșca, Rodolfo din Boema, Turiddu
Ion Buzea () [Corola-website/Science/312599_a_313928]
-
completă. Importanța și influența operei asupra literaturii și a artei în următorii 300 de ani nu poate fi exagerată.. Ca formă, poezia lui Ariosto este orală și directă: el cântă ceea ce are de spus de parcă ar fi interpretat de către un trubadur. Lucrarea sa a fost folosită ca inspirație pentru peste 100 de librete de operă.. Acolo unde se termină poezia lui Boiardo începe poezia lui Ariosto, cu aceleași personaje principale, Orlando și Rindaldo, la fel și năzuința pentru prințesă, dar alte
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
în Italia și în alte părți ale Europei, și cu toate că nu prea există documentație, există indicii că în Evul Mediu târziu se jucau pe scenă "comedia erudita" în seminarii religioase și școli. Aristocrații aveau obiceiul de a-i invita pe trubaduri, scamatori și actori să joace de exemplu la castele. Biserica organiza și ea spectacole înăuntrul bisericilor sau în piețele din fața lor, mai ales cu ocazia festivalelor religioase. În Spania aveau loc aveau loc astfel de spectacole cu ocazia festivalelor Corpus
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]