2,738 matches
-
creație pe care îl iubește atât de mult: poezia. Având irefragabile înclinații spre jongleria cu idei și cuvinte -, Cristina Mariana Bălășoiu poate face saltul necesar, devenind o poetă veritabilă, un talent în plină afirmare. Totul depinde numai și numai de truda sa, de voința de a deveni nu campioană a versificatorilor veleitari, fie ei chiar și de elită, sau ai celor obsedați să publice, în fiecare trimestru ori an, câte o așa-zisă carte, ci autoare de poezii autentice. O poate
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Ignoră-mi umilința, când banul nu-ți ajunge, Surâde-mi printre lacrimi, când vorba te împunge; Cuvintele pe buze, obrajii să-mi roșească, Abia ieșit pe ușă, să-nceapă să-mi lipsească. Tu iartă-mi nepăsarea, când frântă ești de trudă, C-atunci, ingrata-mi fire, dorințele-mi asudă; Veșmintele-ți curate mă-ndeamnă la păcate, În dorul meu satanic le vreau neîmbrăcate. Îngăduie-mi cu pruncul, la sorți să-ți tragem sânii, Când el o să adoarmă să gust aroma pânii
SĂ TE SMEREŞTI, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Sa_te_smeresti_femeie_.html [Corola-blog/BlogPost/348240_a_349569]
-
trec fiori de dorul tău, și iată! Afară ninge parcă dinadins Să nu mai plec acasă niciodată. DREPTURI DE AUTOR Sunt autorul vieții mele O scriu secundă cu secundă Cuvintele ades cad grele Și pana geme furibundă. Și scriu cu trudă si migală Lumină, zâmbet, tulburare Și lacrimă, tristeți, greșeală Cerneala uneori mă doare. Și-aș șterge rătăciri păgâne Aș inventa o radieră Dar ce-am greșit, greșit rămâne Pe coala vieții austeră. Nu-i timp să cântăresc ce vine Nu
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Vali_zavoianu_curriculum_vi_vali_zavoianu_1367652785.html [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
cum se mai întâmplă între oamenii tineri, care nu s-au cunoscut mai bine de la început. Gândurile cu începuturile căsniciei sale, departe de frați, de surori și de părinți, s-au stins odată cu venirea somnului liniștitor, după o zi de trudă prin curtea mare. Nici nu mai simțea loviturile năzdrăvanului, căruia nu-i mai plăcea să stea ascuns în burtica mamei sale. Din zi în zi, Jeni se simțea tot mai obosită, se mișca tot mai greu prin curte, așa că Victor
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa va scapa de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au simțul proprietății mai dezvoltat, știind cu câtă trudă au obținut această avere de seamă pentru un țăran. Dacă nu ai pământul tău, de ce te mai numești țăran? Doar că trăiești la țară? Așa gândea Victor, acum proaspăt tătic, cu noi responsabilități și griji noi. Mangalia decembrie - 2010 Referință
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
la răgaz, umbră oferind, aici la câmpie. Fântână de piatră la răscruce, cu apă rece, pe țăran îl așteaptă, prânzul o bucată de brânză,ceapă și un colț de pâine pe vatră un pic de odihnă după orele lungi de trudă la sapă, seara peste sat coboară,agale vin toți după munca cea dreaptă. Referință Bibliografică: Vara / Gabriela Maria Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2056, Anul VI, 17 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Maria Ionescu : Toate
VARA de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1471458834.html [Corola-blog/BlogPost/340260_a_341589]
-
2011 Toate Articolele Autorului Etapă 71 - 30 III 2009 Locul I- Corneliu Beldiman cartierul vechi - un vals de copaci singuri printre petale Locul I - Corneliu Beldiman Primele frunze - nemișcatele maluri tremură-n ape Locul I - Ioan Marinescu-Puiu O zi de truda - obosite în poala mâinile mamei Locul I - Criști Iordache Fulgii-ntârziați sau zboru-i prea devreme - fluture buimac Locul I - Criști Iordache Călugăr pribeag - lacrima dusă de vânt pe floarea-de-colț Locul ÎI - Ion Rășinaru Țărani la sapă - pe strada mare vântul
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Diminetile_cocorilor_71_80_.html [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
descompus acronimul Rogvaiv și la ce să te aștepți în acest caz? Se simte jarul și arsura lui domină, este trufașă și insistentă și face din dor numai durere. Mă simt certată de cele patru zări, dar zadarnică le este truda. Alerg prin pustiuri de apocalipsă și nu am țintă. Cumplit! S-a năpustit tristețea peste mine și din cercul ei, cum aș putea ieși? Uneori sunt dincolo de cer și este bine, dar ce-i frumos, durează mult? Când plec și-
CÂND CUMPLITUL DEVINE LAIT MOTIV de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1421932425.html [Corola-blog/BlogPost/350137_a_351466]
-
Somnului, spuneți-vă rugăciunile...(”Rugăciunile”pag.51 ). Poezia este o artă. Și ca în orice artă Mihai Duțescu aduce în volumul său ”Poeme decadente” ceea ce spunea Theodore Dreiser: ”nectarul depozitat al sufletului uman adunat pe aripi de suferință și de trudă”. 30 aprilie, 2017 Referință Bibliografică: Elisabeta Iosif ” MUZICA ÎNAINTE DE TOATE” / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2314, Anul VII, 02 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ELISABETA IOSIF ”MUZICA ÎNAINTE DE TOATE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1493732215.html [Corola-blog/BlogPost/380913_a_382242]
-
voi lua în brață. Și-o să veniți la Mine toți, pe rând, și-o să trăiți în veci, nemaiplângând căci vă veți fi iubit sub cruce, pe Pământ sincer, în gând, în faptă și-n cuvânt. Eu o să răsplătesc a voastră trudă. Tu, la ureche, fără ei s-audă, o să îmi mulțumești că ți i-am dat. Deci, vrei să te mai naști? Și-am acceptat. Referință Bibliografică: Scrisoare către prietenii mei / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082
SCRISOARE CĂTRE PRIETENII MEI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1473686678.html [Corola-blog/BlogPost/375864_a_377193]
-
Sinod al Bisericcii Ortodoxe Române din luna iunie anul 2009, Preasfințitului Episcop Ioan al Covasnei și Harghitei i-a fost acordat titlul de arhiepiscop onorific, ca un gest de răsplată, prețuire și profundă recunoștință pentru întreaga sa activitate, plină de trudă, jertfă și sacrificiu, în cei șaisprezece ani de Arhipăstor duhovnicesc al ținutului românesc din centrul țării, al Covasnei și Harghitei. Aceasta s-a petrecut după mari și multe lupte. După decembrie anul 1989, pe fondul frământărilor existente în viața credincioșilor
LUMINITA CORNEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_luminita_cornea_.html [Corola-blog/BlogPost/367336_a_368665]
-
slugi cu sine (având straie de bărbat) La Episcop prin Sfânta Taină, în apă s-a Botezat ! După ce și-a tăiat părul, a purces la un Egumen Și a rămas în Mânăstire, ca "Rasoforul Eugen" Cu mult Post și Rugăciune, trudă, dar și nevoință Ascultare-n sărăcie, a ajuns la Pocăință ! Când Starețul trecu la DOMNUL, nu vru să fie Egumen... Dar Obștea "l-a" dorit în scaun ( ca Stareț), pe "Eugen !" "Îl" căutau atâția oameni (parcă avea un magnetism !) Iar
CUV. MC. EUGENIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1419357910.html [Corola-blog/BlogPost/367814_a_369143]
-
poezie. Astfel îmbină el bucuria creației cu sportul îndrăgit, pescuitul. Poeziile Georgetei Muscă-Oană au o prozodie perfectă, o muzicalitate și cadență care le sporește și farmecul și valoarea. Fără să facă economie de mijloace de expresie, autoarea reușește, fără multă trudă, să alcătuiască un univers mirific dedicat, nu numai copiilor și tineretului, dar și celor care-și aruncă privirile îndărăt, cu nostalgie spre vremea tuturor promisiunilor. Zugrăvind fidel universul fermecat al copilăriei, văzut prin ochii acestui copil minunat Paul Constantin, cu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_a_ascunselea_n_poveste_cronica_la_cezarina_adamescu_1352814169.html [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
la 10 septembrie 1924 în satul Mânăstirea, comuna Dagâța, județul Iași. Parcă și numele satului în care s-a născut apare ca o predestinare pentru viața monahală a copilului Ioan Unciuleac. Părinții Anton și Aneta au crescut copiii cu multă trudă și le-au lăsat drept moștenire o neprețuită avere spirituală. Oameni credincioși, pe Ioan l-au îndrumat de mic spre cele ale credinței. A urmat Școala Generală din sat evidențiindu-se ca un elev sârguincios la învățătură, dintre obiectele de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
incendiar în România. Lăsând la o parte faptul că noi românii ne-am născut poeți și mai avem și arta în sânge, se știe că iubim frumosul, apreciem operele artistice la adevărata lor valoare și nici nu rămânem indiferenți la truda artistului; mă întreb și eu, asemeni oricui muritor: când și cum am ajuns aici? Știrile din România abundă de imaginile celor o sută de tablouri, operele unor renumiți pictori români și universali, mai faimoase acum decât în ziua licitațiilor respective
PRIMARUL SI PICASSO de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1427487743.html [Corola-blog/BlogPost/377119_a_378448]
-
ogale Cu grâu și flori și râurii zuvelcii. Poate-i mai bine, dreaptă în natură Să stai așa de dor de catapeteasmă, Arar să-mi joci în orele de sgură Pe canavaua gândului mireasmă. Prin jurul meu e colb amar și trudă, În creștet nici-un înger nu coboară Cu bozi în păr nu văd o paparudă Și chiar regina vântului e chioară. Căsoaie mari, cu pântece bălțate Sudalme sure bucură peisajul, Poemele sunt frânte, lăbărțate, Pe vârfuri e actor cabotinajul. Și nimeni
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
simt neodihna și neîmplinirea la capătul răbdării? Pășesc cu grijă pe un câmp minat de neîncredere Aș vrea întâi să ar, apoi să semăn iubire în pieptul tău firav Dar mi-e teamă că vine cosașul și-mi cosește toată truda Și iar mă întorc de unde mai ieri am plecat ... Referință Bibliografică: Cu prudență / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 412, Anul II, 16 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CU PRUDENŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cu_prudenta_vasilica_ilie_1329381213.html [Corola-blog/BlogPost/345071_a_346400]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > ALEGE-ȚI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ȘI STÂNCA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 822 din 01 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului „Nu-i trândăvie viața, ci trudă și-alergare.” Serghie Sevici Viețuim, adică existăm. Despre viața noastră, Nicolae Iorga - istoricul care a pășit prin întreaga pădure a istoriei poporului român -, spunea că ea este mărginită în timp, în spațiu, în putința de manifestare, că reprezintă așa de
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_alege_ti_plaja_nisipu_vavila_popovici_1364882327.html [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
nu plânge păunul omul cu sternurile altcuiva pare el să fie lacrimă nu e plâns în sânul retinei durerea vederii este zvârlită prin timpan ierburilor care dorm în sufletul său sinele de om mușcă din furia vulcanilor cu viermi din truda cariilor se plânge el fără să audă e musai să fie noapte în strigătul gol să se rupă crengile unei adunături de copaci ca el să plângă niciodată cu sine despre cât de adânc e crivățul din nevrednica înaripare a
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
care să plângă înlăuntrul ouluiîn pana cu care își acoperă golulnu plânge păunulomulcu sternurile altcuiva pare elsă fie lacrimănu e plâns în sânul retineidurerea vederii estezvârlită prin timpan ierburilor care dormîn sufletul săusinele de ommușcă din furia vulcanilor cu viermidin truda cariilor se plânge elfără să audăe musai să fie noapteîn strigătul golsă se rupă crengile unei adunături de copacica el să plângăniciodată cu sinedespre cât de adânc e crivățuldin nevrednica înaripare a unui alt sufletde om... XXII. DANS DE CUVINTE
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
ați pus-o în limba noastră, pe care o scrieți, invariabil, cu majuscule, ,,aflând în Limba Română un adăpost al ființei.” Grigore Vieru Avem un grai cu ochi umezi de dor și istorie. Un grai cu tâmple îmbrobonate de roua trudei creatoare. Nicăieri dorul nostru de desăvârșire nu s-a arătat mai clar și mai cu tărie ca în cuprinsul limbii. Limba este cea mai mare dreptate pe care poporul și-a făcut-o sieși. Două lucruri am întâlnit pe lumea
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
de Plaiul Tătarului, care mai apoi s-a transmis de la o generație la alta. Cu ce puteau să se ocupe sătenii lui Dumitru Sinu mai bine la poalele munților decât cu agricultura și creșterea animalelor?! Cultivau cu sudoarea frunților și truda mâinilor pământul ce le dăruia cele necesare traiului; majoritatea erau plugari. Creșteau animale cu multă dragoste de ele și meșteșugeau cu îndemânare: satul avea o varniță, unde se făcea varul și o fabrică de cărămidă și țigle, atât de necesare
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
îi primește (Beatrice Vaisman). • Măgarul troian! • Lumea e condusă (relativ) de proști și fotbaliști. • Mai spune-mi o dată, dar mai rar, ca să prind ideia repede! • Fiecare șatra cu eroii ei... • Stridiile fac perle, dar nu se aleg cu nimic din truda lor! (Nicu Călugărița) • Poți să fii plin de mușchi și să ai sufletul obosit... Eu știu franceză din familie, suntem franc-afoni! • Am două vești și-s amândouă proaste. Câinii mor când vor stăpânii... Tâmpiți sunt ăștia... Ce-i al lor
PĂSTREAZĂ-ŢI UMORUL & CU DEGETUL PE RANĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1409567649.html [Corola-blog/BlogPost/376277_a_377606]