2,711 matches
-
în nări aerul de uitat înainte, ținta, de aruncat pe piept fără prea multe frânghii: cu el 4 ani, 3 ani jumate cu el... îi învidiez tinerețea, eșecul meu pare mai grav, deși cu fusta scurtă, duc o luptă inutilă, truda mea e în gol, pietre de moară suite pe deal pe care nu știu ce forță le teleportează la poale în fața privirii mele prostite, nu înțeleg mecanismul, nu înțeleg rațiunea acestor apariții și dispariții, nu înțeleg nimic din fizica neuronilor când ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
consemnată în hrisoavele marilor domnitori, de la Ștefan cel Mare care avea cramă și vie domnească la Huși, și-a mărit faima în decursul vremurilor. Crama este cel mai vechi spațiu pentru depozitarea vinului din Huși. Oamenii locurilor au muncit cu trudă și suflet la realizarea vinului. Din primăvară până în toamnă, dealurile din preajmă: Coțoi, Pleșul, Dric, Dobrina, Voloseni, Recea, toate se întrupează într-o materie verde care cu timpul își tot schimbă nuanțele, spre auriu și ruginiu care-ți dă în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
zise Andrei. Vocea răgușită sublinia, dacă mai era nevoie, dificultatea Întreprinderii, dar și excesul de umilitate. Mai bine te-ai pricepe la femei, răbufni Amalia cu dispreț, chit că În sinea sa era mândră de Învățătura lui Andrei, adunată cu trudă din cărți și dicționare. Să știi atâtea cuvinte și să nu le folosești, ar fi Într-adevăr mare păcat chiar dacă uneori, ca acum de pildă, ai vorbi de unul singur. La femei se pricep toți bărbații, draga mea. Pe când la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sa limbuție. Hotărâse să se pocăiască, să vorbească cât mai rar cu putință și numai cu tâlc, În cuvinte și expresii alese, căci era prea bătrân pentru gargarisme și lozinci de care cam abuzase până atunci, dar, după cum se vedea, truda sa nu era răsplătită cum merita, căci nimeni nu se gândea că tăcerile sale erau și penitență și căutare, și pedeapsă și mântuire. Ca să izbândească pe această cale lua Madopar ori Levodopa de două ori pe zi și spunea Tatăl nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Și nici un eșec. Consecvența, tenacitatea și fidelitatea sunt răsplătite. Flavius-Tiberius nu se Îndoia nici o clipă de adevărul acestei propoziții, chiar dacă În cazul său era vorba mai degrabă de o improvizație, de o pauză sau un divertisment, după câțiva ani de trudă ca traducător la Geton. A renunțat la această slujbă, deși era bine plătit, pentru că nu-și mai putea auzi vocea. Când traducea i se părea că Împrumuta Înfățișarea și glasul Irinei Nistor care Îi legănase adolescența și studenția, asemenea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
anticipat ale acestui clovn de geniu care, spre rușinea lor, le aducea aminte de faptul că dincolo de dans și mâncare mai exista ceva care punea parcă În mișcare matahala asta bine Înțolită și generoasă pe deasupra, dacă se lua În considerare truda chelnerilor aduși pe spezele sale, ceva pur și simplu, În afară de ceea ce permite oricărui ins să trăiască, ceva ce se cheamă pasiune. Când Își termină numărul, Brândușă se opri la doi pași de tablouri, cu spatele la ele și zise: Acești patru pictori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de farmecul casei roșii, la cărămidă, lăsată așa de cînd s-au oprit ai mei din construit, în '39. O intimidează și cărțile multe, și pianul cu placă de bronz, deasupra căruia același Liszt, cam schimonosit în severitate, îmi veghea truda zadarnică. N-am ureche și pace. Cînt prost, numai după note. N-aș vrea să observe Ghiordezul trecut, sofaua trecută, pick-up-ul trecut și el. Îi place vitraliul, mă întreabă cine l-a pictat ("Da? E chiar de Rusalin Pop?") și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Tot din nuc îl urmăream cum pregătește noua bucată, pentru proximul concert. Cu notele în mînă, încruntat, mergînd de colo-colo. Un bărbat masiv, cu gît puternic, gros; cămașa albă, de in răcoros, fără guler, părea că se aprinde de atîta trudă. Ardea pe el. Eram o copilă prea slabă, cu umeri osoși, neîmpliniți. Timidă, nesigură, fără stil. Sprîncenele mi le pensam așa fel ca să fie mult depărtate de rădăcina nasului. Mălăiață, eram o mălăiață. Mă urcam în nuc și-l pîndeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
blocate zile în șir pe linii moarte, transportase, înapoi la Iași, averea Conservatorului și a Filarmonicii. Casa noastră continua să rămînă nereparată și-n toamna anului '46. Era mai important să se zbată pentru un sediu. Localul clădit, cu atîta trudă, pe Lăpușneanu fusese dărîmat de nemți (dărîmaseră sala, ca să sape adăposturi antitanc), iar cele două odăi din strada "Coroi" erau de tot neîncăpătoare pentru Conservator și pentru Filarmonică. Așa s-a făcut că Iordan a ajuns, din Ungaria, înaintea tatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
O bate harnic cu laba. Vîntul (ipocrit) rămîne nemișcat. Îl pîndește cuminte. Nu intervine. Îl îngăduie să-și îngroape nuca meticulos. Dar, după ce l-a lăsat să-și termine treaba, îi sare-n față ca Mișu Negrițoiu și-i spulberă truda. Frunzele zboară cît colo. I-a găsit-o. Tano se saltă iarăși în turbare să-l înhațe, dar nu reușește decît să-și prindă coada-n colți. Chelălăie de ciudă. O clipă, rămîne cu botul în o. Miroase iarăși tufișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
psihanalitic. Rîdeam de bietul Ciușcă, băiatul pus pe alergătură între lynotip și zincărie: "Vreți literă pitit? Mai pitită n-am". "Ăla, poetul, vine cu cărbunele încins în palmă manuscrisul și vouă, redactori, nu vă pasă? ne moraliza Pasăre. Rîdeți de truda lui?" Dă-l în post-meridian!" îl înjura Lucian Foișor. De-acasă îl cheamă Șopîrlă, nu Pasăre. E de la noi, din Dorohoi. S-a preschimbat în sturz și se umflă-n pene de găselnița cu Partidul/Ceaușescu/ România. Nici nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
arătat fisura din tubul scafandrului. Da, îmi idealizez singurătatea. Și da, aș fi cu adevărat aurolacă fără ficțiuni. A scrie e modul meu de-a simți că trăiesc, oricît de zadarnică, de nerecunoscută, de nerăsplătită, de blamată mi-ar fi truda. Borges încerc să contracarez cum și-a plimbat, orb, oglinda de-a lungul unei biblioteci? O bibliotecă numai? Cu mult mai multe. "Borges, auzi! De altceva-i vorba: era inevitabil să pleci, atunci, din Dorobanț? Aș fi putut corecta existența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pusese frână litera G: Olaf cunoștea anormal de mulți oameni al căror patronim începea cu litera G. Tot în halat, mă scufundai în canapeaua din salon. Treaba mă epuizase. Am apreciat momentul: eram soțul care, după o zi obositoare de trudă, așteaptă reîntoarcerea soției. Mă bucuram s-o revăd. Ce făcuse de când a plecat? N-aș avea dreptul s-o întreb. Când am auzit ușa deschizându-se, i-am ieșit în întâmpinare. Sigrid avea brațele încărcate cu pungi purtând numele unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
și până în zilele noastre, sonetul a împodobit cu glorie fruntea unor mari inspirați... [ei] au creat capodopere în această formulă aproape divină...“ Într-un limbaj similar îl ridică în slăvi pe Vasile Mustață, „colegul nostru întru preocupări lirice“, angajat în „truda superioară a poetului slujind cu devoțiune logosului“. Lui Radu Cârneci i se pare că versurile acestuia au uneori o frumusețe eminesciană. Nu au niciodată o asemenea frumusețe. Este vorba doar de utilizarea mecanică a unor substantive, adjective, verbe preferate de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dar mai ales devenire. Căci, prin colosala dinamică energetică a Cosmosului, toate experiențele s au adunat conform unui mecanism astral doar de Dumnezeu știut, dar respectat de toată Ierarhia Cerească fără abatere, spre a concentra bogăția întregii creații spirituale. Această trudă a tuturor spiritelor născute din cea mai pură energie a Creatorului este un flux cu o eternă curgere și îmbogățire, din care se adapă toate Spiritele în funcție de valoarea lor.“ Floarea Necșoiu, având o valoare mai mare, s-a adăpat, fără
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
care o mai și completează cu improvizații hazardate, apropiindu-se alarmant de mult de modul în care coana Chirița simulează folosirea limbii franceze: „Cu aplecare conștientă spre escatologic, Nicolae Pandelaș îl îmbracă în haina verdatră a optimismului susținut de gustul trudei neclamate, sugerându ne (emoționat) că abia apoi vine satisfacția.“ „Prozatorul Ion Gălățeanu mă pune într-o dificultate mai severă. Fiind deja etichetat de niște confrați, mă încearcă o undă de iatrofobie. Ca s-o atenuez, dar și pentru că un bob
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
-i pot umple sacul și să le care pînă la locul lui era prea mare efortul. Le voi culege la întoarcere. Își reia drumul, alunecă de multe ori și înjură pe cel care l-a băgat în mizerie. După multă trudă, ajunge la locul lui secret. Lanul de ciuperci era cules pînă la ultimul exemplar. Într-un loc erau mormane de cozi și rădăcini. Era locul unde "hoțul" și-a pregătit recolta pentru transport. M-au prădat, bandiții! Muncușoara mea! Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mijlocul prin care poți să cucerești puterea este de a fi priceput în aceasta și de a o practica. Francesco Sforza, pentru că a avut armată, a devenit dintr-un om oarecare, duce al Milanului; iar fiii lui, care au ocolit truda armelor, au ajuns să fie oameni oarecare, după ce fuseseră înainte duci. Se întîmplă astfel că pe lîngă celelalte rele pe care ți le pricinuiește faptul de a fi lipsit de armată este și acela de a merita disprețul celorlați; iar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cei care au susținut cuceririle lor, să procedeze astfel, în cazul cînd nu este vorba de o simpatie firească față de el, ci numai de faptul că erau nemulțumiți de guvernarea anterioară, îi va fi foarte greu, și doar cu multă trudă va reuși să păstreze prietenia lor, deoarece îi va fi cu neputință să-i mulțumească. Dacă analizăm, deci, cu atenție cauza acestui fapt, folosind exemplele pe care ni le oferă istoria antică și modernă, vom vedea că-i este mult
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Nu datorau atîta cît pretinseseră portăreii, dar nici cu gospodăria În treagă nu puteau rămîne. Au vîndut caii, vitele și au cerut din nou pașaport. — La ce ne-am Întors noi aci, Florică, la ce? La tină, la baligi, la trudă, la datorii și la judecăți! CÎt am stat la America, lemne am crăpat numa’ la căldarea ta de guiaș, apa ne-o curs pă țavă și ghezu’ pîn paipuri, lampa s-o aprins sîngură, ce ne-o trăbuit? De asudat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mai există. Locul ei e în poveste, ca să ne învețe ce trebuie lăudat și admirat, ce durează și ce e cu adevărat important în viața noastră: iubirea fermă și caldă între toți, munca în folosul tuturor și solidaritatea, care face truda mai ușoară, greutățile suportabile și dă rost existenței fiecăruia. Alb Poveste japoneză Paul Miki și cei 25 de însoțitori sunt primii martiri canonizați ai Extremului Orient. Ei au fost răstigniți și străpunși cu lancea la Nagasaki, la 5 februarie 1597
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
fiecare dată, după voia stăpânului. Stăpânul secretului asta era acum fratele meu. Și cum mă uitam, așa, la crucea bunicului și mă rugam în gând să-l primească Domnul și să-l odihnească bine pe el, care nu cunoscuse decât truda toată viața lui, mi se păru că se stârnește vântul. Mai întâi, așa, ca o adiere ușoară și înmiresmată, apoi ceva mai puternică, s-a jucat o clipă-n pragul casei, în frunzele copacilor, ne-a dat ocol și ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cu sobrietate rece prezentarea lucrării Întocmite În acest scop de Gruia, pentru a putea pune apoi Întrebări... Când Gruia a primit Încuviințarea să-și prezinte lucrarea, a simțit că renaște... Revedea toată țesătura frazelor tipărite din tomul Întocmit cu atâta trudă... A privit În ochii profesorului, unde a Întâlnit lumina Încurajatoare, și a pornit să vorbească... Când a sfârșit, razele soarelui strecurate pe după un colț de perdea arătau deja ora prânzului... Rectorul a propus o pauză de un sfert de ceas
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
altfel, știau prea bine să pună osul la treabă, cot la cot cu toată funcționărimea. Așa, dați-i zor, dați-i zor! le arunca prin ușa întredeschisă câte un funcționar de prin birourile vecine, venit să-i vadă. De altfel, truda lor era atent urmărită de șeful cel mare, Vlădulescu, care îi călca de câteva ori pe zi, foarte preocupat ca cei de la serviciul buget să-și încheie la timp și cu bine toate lucrările. Șeful găsea cuvinte de apreciere pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nație, cu cine are de-a face... Virgil zâmbi aflând toate aceste lucruri și se apucă la rându-i să se fălească, evocându-l pe bunicul său matern, un bărbat de toată isprava, cu chimirul doldora de bani agonisiți cu trudă și chibzuință, negustor mare, nu glumă, om de vază la el în sat, al cărui nume urma să-l poarte acest al doilea fiu al său. Ardeleanul îl ascultă plin de gravitate, fără ca nici măcar să clipească. No, că așa-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]