1,398 matches
-
cules, de clipa sfântă-n care din tinere lăstare țâșnesc spre viață muguri,tot timpul în exces . O dulce primăvară e-n al meu suflet iară și bucuria intră în sufletul meu des, iar a mea mândră stâncă stă cu trufie încă în mijlocul speranței, ce nu-i nici ea un șes, în vreme ce risipa care-mi alintă clipa, că n-am să-mi plec genunchii îmi dă de înțeles ! de Anatol Covali Referință Bibliografică: Din miezul iernii / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN
DIN MIEZUL IERNII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1469642048.html [Corola-blog/BlogPost/368383_a_369712]
-
Cu ea pe facebook mă mândresc Și toți băieții cuceresc. Am și mobil,pe el vorbesc, Și babele, iar mă bârfesc. Dar mie nu îmi pasă,jur! Eu știu că sunt o fată„cool. -Cool pe dracu!,ești tâmpită, De trufie bântuită. Leneșă și mofturoasă Și-ți stă murdăria-n casă. Când maică-ta te ia la „draci,” Tu cânți și unghile îți faci. Nu-ți pasă când o vezi muncind, Doar pentru tine robotind. Eu am crezut că mă iubești
CE SEMENI AZI,MÂINE CULEGI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1474789315.html [Corola-blog/BlogPost/371446_a_372775]
-
mult, cuvântul nefolositor vine din lipsa de minte, căci el nu mai este o expresie a rațiunii umane, cu atât mai puțin a "simțirii" lui Dumnezeu. Tăcând despre Dumnezeu, cuvântul se va transforma într-o "vorbărie", care se opune cu trufie vorbirii înțelepte și "tăcerii la vreme". Și, cum "tăcerea la vreme" e "mama gândurilor preaînțelepte" [30] , este de la sine înțeles că vorbăria nu va putea naște decât "vorbe nebunești" [31] , împrăștiind mintea în mii de gânduri și cuvinte sterile. Cuvântul
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
însă, mintea s-a întunecat cu fumul mândriei, iar dragostea și dorința s-au transformat în mânie și poftă, forțe iraționale care robesc raționalul. Mintea s-a despărțit de inimă, iar rațiunea, separată de puterea cunoscătoare-intuitivă, s-a ridicat cu trufie la cârma minții. Cunoașterea, care până atunci era comuniune în iubire, a devenit o simplă observație, o concentrare de informații, o bucurie intelectuală. S-a transformat într-una nesigură și simplăsimtă" pe Dumnezeu, rațiunea își va crea o imagine falsă
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
însă, mintea s-a întunecat cu fumul mândriei, iar dragostea și dorința s-au transformat în mânie și poftă, forțe iraționale care robesc raționalul. Mintea s-a despărțit de inimă, iar rațiunea, separată de puterea cunoscătoare-intuitivă, s-a ridicat cu trufie la cârma minții. Cunoașterea, care până atunci era comuniune în iubire, a devenit o simplă observație, o concentrare de informații, o bucurie intelectuală. S-a transformat într-una nesigură și simplă [51] , de suprafață, care rămâne în cadrul lucrurilor sensibile, neputând
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
autentic, se confesează cititorului arătându-i acestuia precum legendarul fir al Ariadnei o posibilă cale ce ar putea fi urmată printre vitregiile inerente ale vieții, ale iubirii sau ale incertitudinilor rezultate ca o constantă a interogațiilor solilocviale. Nu este nici o trufie în această atitudine, poeta ne propunea doar cunoașterea unei experiențe de viață, restul urmând a-l decide, dacă vrea, cititorul. O spun din capul locului: nu sunt nici un consumator predilect de poezie și, chiar dacă uneori mai intru cu timiditate în
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_o_printesa_i_mihai_batog_bujenita_1343817636.html [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
PRINTRE SFINȚI Dumnezeu este îndrăgostit. Iubește Lumea ca nimeni altul, De când pe Adam și Eva, După Pământ, pe ei i-a plămădit. Din ei ne-am înmulțit Și loc tot ar mai fi, Dar nu ne înțelegem, Că plini de trufie am încercat Să urcăm pe Turn - Poarta spre Dumnezeu, Iar El, fără violență sau răutate, Pentru amuzament, limbile ni le-a-ncurcat. La naștere ne primește, ne îmbrățișează Înaintea moașei, mamei sau nașei. Doresc, un omagiu, să aduc mamei, Tuturor
MIHAELA- EROINĂ PRINTRE SFINŢI, POEM DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihaela_eroina_printre_sfin_al_florin_tene_1387265571.html [Corola-blog/BlogPost/363467_a_364796]
-
se spune” sau la “ce scriu criticii”, lumea exterioară conta mai mult și eram preocupată de imagine, fără să fiu prea sigură de mine. Nici acum nu sunt sigură, dar am ajuns la o stare de împăcare (fără aroganță sau trufie), în sensul unei înțelegeri acceptate, a unei stări de conviețuire calmă cu reușita și abandonul, cu limitele și neodihna de a le înțelege, măcar, dacă pe unele nu le poți depăși. - Și pentru că tot a venit vorba de oglinzi, să
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_suntem_dependenti_de_miracol_de_vorba_cu_scriitoarea_carmen_firan.html [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
săraci cu duhul), de bolnavi și nefericiți și ne îndeamnă stăruitor să nu ne disprețuim semenii, ci să ne fie milă de bogați și să-i ajutăm să se smerească, doar în acest chip ei având șansa să-și depășească trufia și suficiența. Adică, prin sentimentele de iubire și milă, sentimente care curăță inimile și le leagă în buchetul fraternității, avem privilegiul să înțelegem starea de nefericire a acelora ce-și construiesc fericirea lor șubredă pe adunatul averilor pieritoare. De altminteri
MILA – VALOROS SENTIMENT CREŞTIN SI ATOTUMAN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_mila_valoros_senti_george_petrovai_1354872104.html [Corola-blog/BlogPost/351678_a_353007]
-
este unul dintre cele mai vechi remedii din lume, cuprins în celebre tratate medicale ale Antichității, intens studiat apoi de alchimiștii Evului Mediu, apreciat în medicină populară că leac de căpătai. Toate astea până la începutul veacului al XX-lea, cănd trufia medicamentelor a toate vindecătoare au împins-o în uitare. Cine să creadă astăzi că praful acesta alb, superprocesat, combinat cu antiaglomeranti, numit “sare de masă” are proprietăți vindecătoare??? Nici n-are!!!! Vindecătoare cu adevărat este doar sarea naturală, sub formă
SAREA – DIAMANT ASCUNS de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sarea_diamant_ascuns_georgeta_nedelcu_1327413342.html [Corola-blog/BlogPost/359948_a_361277]
-
propriu creștinului ? Să vegheze în fiecare zi și ceas și să fie gata prin desăvârșirea străduinței de a fi plăcut lui Dumnezeu, știind că în ceasul în care nu gândește, vine Domnul”. [3] Trezvia ne ferește de amăgiri și de trufie. Sfântul Vasile cel Mare recomandă: „Fii treaz, sfătuiește-te, păzește cele prezente, poartă de grijă de cele viitoare! Nu părăsi, din pricina lenei, cele de față și nici nu-ți închipui că ai în mână cele ce nu sunt și poate
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
vină, dar mi-ați desfigurat și viața și ființa-ntotdeauna. Din spinii suferinței mi-ați împletit cununa și pe eșecuri m-ați crucificat. Dar sufletul meu tandru vă-ntinde mâna blând și pentru voi nu simte decât milă când și trufia voastră și nefireasca silă le-mbrățișez în fapte și în gând. Nodul gordian Când zorile se-arată iau calul și mă duc la Zeus ce voios mă cheamă-n templu. De-acolo lumea noastră o vreme o contemplu în timp ce dânsul
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1430044657.html [Corola-blog/BlogPost/353957_a_355286]
-
că trăiește mai mult decât acesta și cei din viitor pot afla mai multe despre neamul cel dispărut citindu-i poeziile, mult mai multe decât buchisind în cărțile de istorie nerozii despre luptele și războaiele unor conducători paranoici, bolnavi de trufie și lăcomie. Ai deci o mare răspundere când scrii, că nu știi pe cine alege destinul să rămână în posteritate, iar pe lângă asta trebuie să mai știi că poezia nu a îmbogățit pe nimeni și nici fericire nu a adus
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
acest du-te vino, singurul vinovat de faptul că nu ne merge așa cum am voi. Un fel de buimăceală generală din care nu mai știe nimeni cum poți să ieși. Te-ai întrebat vreodată cum ajunge omul să sufere de trufie? Dintr-o prea bună părere pe care o are despre el însuși sau din disprețul față de semeni? Oamenii aceștia scriu numele lui Dumnezeu cu literă mică, iar pe al lor, cu majuscule. De parcă universul s-ar învârti înjurul lor și
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
reușesc să se ferească de propria lor necurăție, neajuns care nu se mai întâlnește la nici o altă vietate, pasăre sau insectă, după cunoștința mea. Asta așa ca să-și mai taie din lungul nasului, să nu mai aibă nici un motiv de trufie, pentru că toate celelalte viețuitoare, nu cunosc acest sentiment al trufiei, cu care se împăunează omul adesea. Mai ales atunci când își ridică privirea spre cele înalte. Virtuțile sufletului omenesc: iubirea, mila, generozitatea, altruismul, dreptatea, spiritul de sacrificiu, nu se obțin de la
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
nu se mai întâlnește la nici o altă vietate, pasăre sau insectă, după cunoștința mea. Asta așa ca să-și mai taie din lungul nasului, să nu mai aibă nici un motiv de trufie, pentru că toate celelalte viețuitoare, nu cunosc acest sentiment al trufiei, cu care se împăunează omul adesea. Mai ales atunci când își ridică privirea spre cele înalte. Virtuțile sufletului omenesc: iubirea, mila, generozitatea, altruismul, dreptatea, spiritul de sacrificiu, nu se obțin de la sine, fără efort. Iar cine se străduiește, ajunge să pună
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
cei de lângă noi? Adevăratele caractere își păstrează puterea. Nimeni și nimic nu ar putea zdruncina credința noastră, care nu este negociabilă. Invidia este nimicitoare pentru suflet. După spusele sfinților părinți semnul caracteristic al vanității este prefăcătoria și minciuna, în timp ce semnul trufiei este înfumurarea și invidia. Avva Pimen a sfătuit pe cineva să nu locuiască într-un loc unde există vreunul care îl invidiază, pentru că altminteri nu se va pricopsi: „Să nu locuiești într-un loc unde vezi pe cineva care are
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
astfel Mai departe. Eu voi cădea Pe niște buze moi Să umezesc Sărutul de iubire. Și voi fi Singura-între noi, Ce nu a mers Degeaba la pieire. E dreptul vostru Să v-alegeți Moartea, Le spune-a treia, Plină de trufie. Dar numai eu, Voi dăinuii din toate. Eu voi cădea pe munte, Voi luneca ușor, Și-n timp, Va crește din mine Un izvor. Și mii de ani De aici-înainte O să sting setea Tuturor. Preocupate De mândria lor Și prea
FABULĂ NETERMINATĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_fabula_neterminata.html [Corola-blog/BlogPost/355975_a_357304]
-
Sofocle) Despre violență se spune că este replica omului incult. Unii spun că este o răutate genetică pe care omul nu știe s-o îndepărteze din suflet, atunci când trebuie. De aceea există și legi care pun stavilă violenței. Mânia și trufia determină omul să recurgă la violență, precum și lipsa posibilității de disociere a răului de bine - posibilitate instinctiv sau educațional obținută - , dar și lipsa unui caracter ferm, bine definit. A realiza valoarea Binelui, a-l dori și a acționa în scopul
VAVILA POPOVICI by http://confluente.ro/articole/vavila_popovici/canal [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
Sofocle)Despre violență se spune că este replica omului incult. Unii spun că este o răutate genetică pe care omul nu știe s-o îndepărteze din suflet, atunci când trebuie. De aceea există și legi care pun stavilă violenței. Mânia și trufia determină omul să recurgă la violență, precum și lipsa posibilității de disociere a răului de bine - posibilitate instinctiv sau educațional obținută - , dar și lipsa unui caracter ferm, bine definit. A realiza valoarea Binelui, a-l dori și a acționa în scopul
VAVILA POPOVICI by http://confluente.ro/articole/vavila_popovici/canal [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
reteze brusc destine și să provoace-n multe feluri uimire,groază și suspine Părinți ce-și poartă disperarea ori prieteni buni,trăsniți de șoc. Lacrimi fierbinți udă cărarea ce duce spre un singur loc... De ce n-a ars în foc trufia sau neglijența vinovată ce s-a-mpletit cu șmecheria și avariția spurcată?!!! Coșmarul e definitoriu : Oroare,fum,multe salvări, un caracter de acum notoriu plus un noian de întrebări A fost o întâmplare-n noapte! Crimă multiplă,loc de spaimă... Cine răspunde
MĂ IARTĂ MAMĂ de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1447330887.html [Corola-blog/BlogPost/384689_a_386018]
-
din tot ce cumpăra, însă nu și din grâul, vinul și untdelemnul obținute din noua recoltă, din care ar fi trebuit să dea zeciuială producătorului. Rugăciunea trufașă a fariseului din Evanghelia Sfântului Apostol Luca 18, 11 păstrează linia rugăciunilor talmudice. Trufia se omologhează cu mândria. Spre exemplificare, voi reda textul unei astfel de rugăciuni: „Mulțumescu-Ți Ție, Doamne, Dumnezeul meu, că mi-ai dat partea mea la un loc cu cei ce stau în scaunul învățăturii și nu cu cei ce stau
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455776943.html [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
rugăciune care te închide în propriul egoism. Este rugăciunea omului trufaș, semeț, mândru, care nu caută cu prioritate ceea ce folosește sau ajută sufletul, ci dimpotrivă, îl strică. O astfel de rugăciune nu atrage ajutorul lui Dumnezeu, ci îl respinge. Da, trufia împrăștie tot binele. De remarcat este faptul că, pe măsură ce fariseul își enumera virtuțile, expunându-I-le lui Dumnezeu într-o manieră arogantă și, astfel, sporindu-și trufia și așa fără măsură, nu numai că nu-L sensibiliza pe Dumnezeu, ci
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455776943.html [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
O astfel de rugăciune nu atrage ajutorul lui Dumnezeu, ci îl respinge. Da, trufia împrăștie tot binele. De remarcat este faptul că, pe măsură ce fariseul își enumera virtuțile, expunându-I-le lui Dumnezeu într-o manieră arogantă și, astfel, sporindu-și trufia și așa fără măsură, nu numai că nu-L sensibiliza pe Dumnezeu, ci el însuși se înstrăina de însăși dorința sa de mântuire, izolându-se astfel chiar de propriile sale reușite. Ba mai mult, faptele lui virtuoase îi deveneau exterioare
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455776943.html [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
a întors mai îndreptat la casa sa” (v. 14). Astfel, rugăciunea de psalm a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” ne apare în total contrast cu rugăciunea de autoelogiere a fariseului, față de care Dumnezeu s-a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș «în jos», pe când smerenia, născută
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455776943.html [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]