2,162 matches
-
după o schemă tipic platoniciană. Din această perspectivă, uriașii reprezintă categoria „oamenilor carnali”. Într-adevăr, conform teoriei expuse în De gigantibus (60-61), există trei feluri de oameni: cei care, prin natura lor, aparțin pământului - aceștia „sunt mereu în căutarea plăcerilor trupești” și „caută să se bucure despre ele”; cei care, prin natura lor, aparțin cerului - e vorba despre „artiști, savanți și umaniști” (technitai epistemones kai philomatheis); cei care-i aparțin lui Dumnezeu - preoții și profeții, „care, nevoind să se amestece în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Antichități iudaice I, 67 sq.) 157, se aflăm și mai aproape de discursul avvei Serenus. Flavius Josephus pune în evidență diferența care există încă de la început dintre seminția lui Seth și aceea a lui Cain (el nu vorbește despre nici o unire trupească a îngerilor cu femeile). Urmașii lui Seth, spune el, erau toți oameni de bine, obișnuiți să-și păstreze virtutea. Ei și-au păzit multă vreme această comoară; căderea lor în păcat nu are o cauză precisă, ca în relatarea lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în tot ce mai voiau” (8, 12). Apoi au îmbrăcat și firea omului, „ca să arate că e cu putință a duce o viață sfântă” (8, 13). Din păcate, ei au preluat și slăbiciunile acestei firi, lăsându-se învinși de patimile trupești. S-au amestecat cu femeile, s-au spurcat și și-au pierdut toată puterea îngerească. Atunci când „fiicele oamenilor” au cerut să fie răsplătite, ei au deschis măruntaiele pământului, le-au arătat strălucirea metalelor din mine, aurul, arama, argintul, fierul și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în societatea sfântă (15,22). În opinia lui Augustin, fiii cetății cerești, acceptând dragostea profană a creaturilor, încalcă însăși regula virtuții, definită de el ca ordo amoris. Dar, insistă el, „îngerii, fiind pur și simplu spirite, pot oare întreține legături trupești cu femeile?”. În ceea ce-l privește, el refuză să creadă că îngerii sfinți ai lui Dumnezeu „pot atinge un asemenea grad de decădere”. Nu exclude totuși posibilitatea ca anumite spirite venerate de păgâni, așa cum ar fi silvanii și faunii, să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cathară din aceeași regiune, apoi cu Ordinul Templierilor, ajungând la o concluzie provocatoare: în spatele bine-cunoscutului Ordin se află o asociație secretă, numită Prioratul Sionului, a cărei menire ar fi fost de a conserva Graalul, taina tainelor creștinismului, și anume descendența trupească a lui Isus și a Mariei Magdalena. Dan Brown construiește un roman polițist, o operă de ficțiune, plecând de la această urzeală pseudojurnalistică de senzație. Deși el își arogă și calități de istoric. În ceea ce privește „documentarul” lui Cameron despre presupusul mormânt al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
inclusiv gnostice, iar nu pozitiv, „platonician”, cum forțează nota comentatorii „de șoc”. Iuda este al treisprezecelea daimon, cel mai rătăcit dintre apostoli, tocmai pentru că el Îl va preda pe Isus preoților ca să fie sacrificat. Toate curentele gnostice refuză ideea sacrificiului trupesc al lui Isus și, implicit, ideea Învierii trupești. Pentru gnostici, sacrificiul și martiriul sunt rătăciri ale neinițiaților, ale „oamenilor materiali”, ale falșilor creștini. Ei nu cred decât în sacrificiul spiritual și în învierea sufletească. Așadar, nu numai că Iuda nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nota comentatorii „de șoc”. Iuda este al treisprezecelea daimon, cel mai rătăcit dintre apostoli, tocmai pentru că el Îl va preda pe Isus preoților ca să fie sacrificat. Toate curentele gnostice refuză ideea sacrificiului trupesc al lui Isus și, implicit, ideea Învierii trupești. Pentru gnostici, sacrificiul și martiriul sunt rătăciri ale neinițiaților, ale „oamenilor materiali”, ale falșilor creștini. Ei nu cred decât în sacrificiul spiritual și în învierea sufletească. Așadar, nu numai că Iuda nu poate fi considerat un erou, ci el apare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
creștini. Ei nu cred decât în sacrificiul spiritual și în învierea sufletească. Așadar, nu numai că Iuda nu poate fi considerat un erou, ci el apare ca ultimul apostol pe scara valorică, cel mai pervers, întrucât crede în eficiența sacrificiului trupesc pentru mântuire, participând, în viziune, la o liturghie preoțească, lucru detestat de gnostici. Nu e locul să dezvolt demonstrația cu toată armătura ei tehnică. Ajunge să spun că analiza profesorului Painchaud și a grupului său de colaboratori, între care și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
palton și cu căciula bine trasă peste urechi, se urcă în căruța lui Mitică al lui Caloianu și o porni spre gara Vidra, iar de acolo mai departe, spre stațiunea din vestul țării, unde spera să afle alinare pentru suferințele trupești și să mai uite puțin, dacă s-ar fi putut, de cele sufletești. PARTEA A DOUA CAPITOLUL I 1 Încrezător în perspectivele sale de viitor, Virgil sperase să obțină transferul la secția financiară din Vidra mai înainte de sfârșitul anului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
statul comunist nu se îngrijea ca un bun părinte de soarta cetățenilor de vârsta a treia, cărora le asigura, iată, minunate condiții pentru a se trata de reumatism, gută, artrită și de câte și mai câte alte suferințe și beteșuguri trupești. În aceeași epistolă, Stelian îi mai dădea fiului său cu satisfacție de știre că își reluase între timp serviciul de la cooperativă și că, în general, reușea s-o scoată la capăt binișor, beneficiind de amiciția cu secretarul Girolteanu și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
avea să afle aceasta curând, căci, deși niciodată nu auzise de cuvântul „fatalitate”, fatalitatea auzise de el. Ea i se făcu cunoscută în magica clipă, în care se îndrăgosti... Marius nu credea în dragoste la prima vedere, ci în atracție trupească instantanee, și atât. Era de părere că această expresie este doar o vorbă goală, tout simplement 1, rostită complet 1 Pur și simplu (în limba franceză). Istorisiri nesănătoase fericirii 23 inconștient de om, atunci când se îndrăgostește nebunește și nu poate
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
viața lor. Ultima secvență descrisă mai sus părea, totuși, foarte promițătoare pentru ambii, nu-i așa? Ei bine, tocmai de aceea, eu cred și - de ce nu? - chiar nădăjduiesc că cei doi au trăit fericiți împreună, în deplină armonie sufletească și trupească, până la capăt. Și totuși, acea experiență dăunătoare fericirii din trecutul lor sunt aproape pe deplin convins că niciodată nu li s-a șters vreun pic din amintire. Niciodată. octombrie, 2012 Istorisiri nesănătoase fericirii 29 Bătrân frustrat ilele înăbușitoare de vară
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de lume și de spirit, prezent la toate petrecerile și banchetele, fără nici cea mai măruntă excepție, adică era un om al plăcerilor și chiar al pasiunilor vicioase, ce se știe foarte bine cât de tare slăbesc sănătatea, atât cea trupească, cât și cea sufletească. A nu se înțelege cumva greșit - păcatele mele! -, dar Eugen era chiar un om cu frica lui Dumnezeu, iar, atunci când trecea pragul bisericii, o evlavie neînțeleasă îi cuprindea pe loc toată făptura, îndemnându-l cu putere
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
limpede să fie confirmat, căci, în scurtul răstimp, ce a urmat apoi, amândoi ajunseseră să fie în puterea minunată a dragostei, ce se revărsa în valuri peste sufletele lor. Între timp, Victor descoperise și vârsta reală a femeii, și neajunsurile trupești, ce decurg natural din această vârstă, dar, totuși, se simțea pe deplin fericit, pentru că ajunsese și el, în sfârșit, să se mulțumească întru totul cu ceea ce are, iar asta cântărea cel mai mult în sufletul lui. Privind câteodată cu regret
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ca să mai poată fi surprinși vreodată de ceva, darămite pentru acest sărman nefericit, atât de sensibil și de fragil, ca un poet... În astfel de situații, să privești la tine ca la un om vrednic de compătimire, lipsit de integralitate trupească și de energie, este o greșeală; este ca și cum te-ai sinucide lent, în fiecare zi, cu un ștreang al cărui laț nu este foarte bine strâns! Totuși, oricât de mult s-ar fi putut spune despre Osvald că era prea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
-te și privește. Iată-le! Dermatologii, de bună seamă, ar spune imediat că sunt doar niște riduri banale, și nu cred c-ar greși cumva ei, în felul lor, cu explicația aceasta; eu, însă, spun că sunt semne ale degradării trupești, adică îmbătrânirea, dar, totodată, ale înnobilării sufletești, adică înțelepciunea. Și, lipsit cu totul de înțelepciune, parcă nu mă socotesc chiar a fi... De fapt, aproape că trăiesc într-o minunată stare de armonie interioară, căci mă știu tânăr, dar, în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cu drag prăjitura care-i place cel mai mult. Astfel, aș fi putut avea și eu o familie unită și iubitoare, ce s-ar fi numit familia noastră. Dar, de foarte multă vreme, eu nu mai am nicio bucurie, nici trupească, nici sufletească. Nu mai simt nicio satisfacție, nici când beau, nici când mănânc, căci tot ceea ce iau în gură mi se pare sălciu și fără gust. Sunt devastată. M-am 144 Rareș Tiron dezvățat până și să zâmbesc sincer, să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mirare, căci, într-adevăr, dacă cititorul a avut prilejul de a încerca pe propria-i piele așa ceva, o spaimă mare are, de cele mai multe ori, forța miraculoasă de a te face să uiți atunci, pe loc, de orice fel de durere trupească sau de apăsare sufletească, încât nu te mai lasă să te concentrezi decât la motivul pentru care a apărut ea, spaima! Exact în starea 192 Rareș Tiron aceasta neplăcută se găsea acum și Șerban, fiindcă mintea și fiecare părticică din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ca pe un păcat capital, refuzându-i nefericitului orice posibilitate de redempțiune (să ne amintim, de pildă, descrierile dantești din Cântul al XIII-lea al Infernului, în care sinucigașii sunt sfâșiați de câini în pădurea crescută din propriile lor umbre trupești). Aceasta nu-i va împiedica însă pe spanioli ca, o dată cu descoperirea Lumii Noi, să folosească tot arma morții voluntare pentru a combate, în expresia lui A. Alvarez, "epidemia de sinucideri" din rândul populațiilor autohtone din Indiile Occidentale. Astfel, în Haiti
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
lui Matei Basarab publicată în Muntenia, în 1652. Mai mult Hrisovul pentru Iothesie din anul 1800 al lui Alexandru C. Moruzi, a constituit un adevărat cod al înfierii. Adoptatul era numit "copil de suflet" pentru a-l diferenția de "copilul trupesc". Acesta intra în familia adoptatorului numit "părinte sufletesc", care îl deosebea de "părintele firesc"47. Ulterior adopția este reglementată în Codul lui Calimach intrat în vigoare în 1817 în Moldova, precum și în Legiuirea Caragea dată de domnul Țării Românești, în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în fașă a unor anumite tendințe sociale și a unor instituții ce provoacă uimire generală, de ce oficialitatea bisericească nu s-a sesizat la timp, de strecurarea în viața religioasă a creștinilor, a atâtor aberațiuni, care macină sufletul și viața lor trupească? Voiți probe? Se vor da! Ce sunt reclamele atâtor vrăjitori; inspirați ai zeilor (nu ai lui D-zeu); proroci și ghicitori, făcute de cele mai reputate ziare, care se cred îndrituite a da nome de viață religioasă și națională, poporului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sufletul și trupul în iad. Eu sunt învierea și viață. Cel ce crede-n Mine, va trăi chiar și DUPĂ MOARTE. În credința întru care suntem, zice Sf. Apostol Pavel, mai bine ne-ar părea să ieșim din această locuință trupească, spre a ne duce să locuim totdeauna cu Iisus Christos. Așteptăm, după făgăduința Domnului, un cer nou și un pământ nou (Apost. Petru). Noi știm că dacă se va strica cortul acesta (trupul) în care locuim, avem în cer un
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a chiar venit momentul s-o facă. Putem să presupunem că, atunci cînd Cioran scrie că bolnavii sînt prea ocupați cu suferirea ca să mai aibă timp să se sinucidă, așa ceva avea în vedere. Căutînd neîncetat o alinare pentru durerile sale trupești (" Pentru mine, cuvîntul trupesc are sensul său plin", ricana filosoful, care, într-adevăr, și-a trăit ideile cu trupul și le-a scos din trup ca dintr-o fîntînă), Cioran nu are considerație filosofică și literară decît pentru cei din
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
s-o facă. Putem să presupunem că, atunci cînd Cioran scrie că bolnavii sînt prea ocupați cu suferirea ca să mai aibă timp să se sinucidă, așa ceva avea în vedere. Căutînd neîncetat o alinare pentru durerile sale trupești (" Pentru mine, cuvîntul trupesc are sensul său plin", ricana filosoful, care, într-adevăr, și-a trăit ideile cu trupul și le-a scos din trup ca dintr-o fîntînă), Cioran nu are considerație filosofică și literară decît pentru cei din tagma lui: pentru Pascal
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
Ștefan Cazimir Gîndul domniei tale, iubite domnule Odobescu, îmbrățișa în orizontul operei proiectate "mii de idei energice și salubre care ar scălda mintea obosită și sufletul amorțit în roua întăritoare a timpilor de antică vîrtoșie trupească, apoi ar veni rîndul cugetărilor dulci și duioase ce vlăstăresc adesea în traiul singuratic al vînătorului și care, cu tot nesațiul lui de omor, fac uneori ca o lacrimă de dor și de îndurare să-i roureze geana". Cu adevărat
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]