911 matches
-
considerat peste tot în lume un semn al emoțiilor. Expresia «a-și smulge părul din capă este sinonimă cu disperarea și teama resimțite de subiect. Doliul este adesea asociat cu pierderea părului, care cade natural sau este smuls, tăiat sau tuns, ca manifestare a durerii resimțite. Părul este, prin urmare, imaginea ori oglinda sufletului. Orice afectare a dinamismului se exprimă printr-o afecțiune apărului. La fel ca blana animalului, părul este revelator pentru sănătatea fizică și psihică. Calviția este deci văzută
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Fiecare din ei e însoțit de un prieten, doctor în teologie" După un asemenea demaraj, lectorul se poate instala confortabil pe terenul ficțiunii anecdotice, pentru a savura maniera în care este țesută poanta. Imaginea exterioară a personajelor, "redingotă și barbă tunsă", precum și discursurile stereotipe, etalând o prețiozitate dogmatică, formală, care ține, de fapt, locul substanței ideatice, într-un cuvânt, comportamentul-fațadă contrastează, ilar, cu atitudinea sinceră pe care fiecare dintre cei trei episcopi o afișează, în particular gândind în cel mai pervers
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în pe rioa da an terioa ră nu a uzat de el și nici puterea nu l-a în cu ra jat s-o facă, el a exis tat totuși, cel puțin la nivel teoretic. Pe lângă „căzuta pedeapsă“, adică bătaie, tuns, tă ia tul nasului, femeia adulteră este în chi să la mănăstire timp de doi ani, perioadă în care soțul are timp să se gândească dacă o mai primește sau nu. În Cazul în care refuză, soția este tun să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bandă, când pe alta, țese, valsează, ignoră cumințenia și disciplina celorlalți, inspirând spaimă, trezind desigur fiori. Un haiduc al șoselei? Mai degrabă un brigand, chiar un tâlhar de rând. Am avut puțin timp să-l privesc: figură de fălcos crud, tuns scurt, dorință vădită de a inspira frică, de a cuceri pârtie. Românul care are nevoie de succes ca de apă, mereu În competiție. Istorisesc Întâmplarea studenților la masterul Relații umane și comunicare, un mediu intelectual În care ne exersăm adesea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
d rege-te și nu te potrivi la confrați, care s în față miere și-n dos fiere. Dacă teai potrivi lor... Ehei, am fost și eu spaima sticloanțelor și căpcăunul poloboacelor, de mi o mers buhul ca de popă tuns. Am mâncat strașnic ș-am băut năprasnic. Ce te uiți ca o ciubotă căscată la mine? Mă vezi mic? -sta mi i feleșagul, dar află că p uricele mic pișcă tare. Și încep dis-de dimineață: un ou răscopt, o pârjoală
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
că ea se reduce aproape numai la portul părului, care se vede într-adevăr a fi și astăzi tot acel ce era obișnuit pe atunci, anume tăiat în frunte și în plete lungi pe spate, pe cînd Romanii purtau părul tuns scurt. Țăranul român consideră din contra că cea mai mare nenorocire este când își vede retezată podoaba capului. Cât despre părul de pe obraz, observăm că Romanii umblau cu totul rași, musteți și barbă, și că țăranul român de astăzi rade
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
înnodat în creștetul capului, fără nici un fel de decorațiuni. În cel de-al doilea deceniu al secolului XX, coafurile devin mult mai ample, umflîndu-se în creștet și avînd uneori aspect de turban (așa-numita coafură-turban). Prin contrast, bărbații poartă părul tuns scurt și lins, de obicei cu cărare la mijloc sau într-o parte, și cu mustăcioară. După Primul Război Mondial, părul doamnelor devine din nou scurt și este coafat aproape lins sau ușor ondulat. Se generalizează ondulația permanentă, comodă și
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
părul scurt gen paj (se pare introdus de actrița Asta Nielsen în filmul Hamlet din 1920 în regia lui Sven Gade și Heinz Schall, dar agreat și de Greta Garbo în perioada ei hollywoodiană), apoi o variantă a acestuia, părul tuns à la garçonne sau așa-numitul (mai ales în Anglia) stilul Eton, adoptat de o altă actriță celebră a filmului mut, Pola Negri, și de marea Coco Chanel. Aceasta nu înseamnă însă că nu se mai poartă părul scurt cîrlionțat
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
aceleași nume: Mitică, Mache, Lache), dar în afara replicii vioaie, sugerând efecte comice sau contribuind la obținerea unui instantaneu hazliu, T. nu urmărește, decât rareori, o semnificație mai adâncă. Funcționarul mărunt, cu preocupări derizorii conturat de T., ca în Căderea guvernului, Tuns și frezat ș.a., va popula mai târziu universul nuvelelor lui I. A. Bassarabescu și I. Al. Brătescu-Voinești, ca și al pieselor lui Tudor Mușatescu. Umorul este înduioșat și binevoitor, amestec de proză și poezie. O înclinație deosebită are prozatorul pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
1894; Schițe umoristice, pref. Dumitru Stăncescu, București, [1895]; Aventurile unei soacre, București, 1896; Povestiri, Craiova, 1896; Realiste, Craiova, 1896; Alte schițe umoristice, București, [1897]; Epigrame, București, 1900; Ultimele schițe umoristice, București, 1900; Căderea guvernului, București, 1902; Povestiri patriotice, București, 1902; Tuns și frezat, București, [1902]; Din viața mea de medic, București, 1903; Din junețea lui C. A. Rosetti, București, 1903; Din viața regelui Carol, București, 1903; Eminescu intim, București, 1904; Limba literară și toate ortografiile în timp d-o sută de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
și roți de câteva ori conul de lumină în jurul băiatului, fără să-l înalte totuși până în dreptul figurii. Dar nu avea nevoie. O vedea destul de bine: față ofilita de licean, cu ochii adânciți nefiresc în orbite, buzele subțiri și părul tuns scurt, cu un început de breton pe frunte." Modul de compoziție a imaginii prin mișcarea lanternei este ingenios și Eliade îl va folosi din plin, si ludic în restul episodului, insă aprinderea luminii va avea ca efect scăderea și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
visele mele un personagiu providențial. El mă salvează din cele mai grozave primejdii, îmi întinde mâna când alunec într-o prăpastie, se aruncă înot să mă scoată de la înec... E un domn cu haine cenușii, un bătrân cu mustățile cărunte, tunse scurt, cu o figură foarte tristă și obosită, cu o cravată îngustă și neagră, strânsă pe-un guler tare, din care se vede vârful de metal al butonului. E întovărășit întotdeauna de un cățel cafeniu, cu picioarele scurte și răsucite
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
limbajului duce la diluarea unor principii morale tradiționale; atracția Vestului distruge personalitatea neamului și limbii, tradiția și... teritoriul. Să luptăm numai pentru viața noastră trupească sau și pentru spirit ? Până la urmă, azi, lupta cu morile de vânt echivalează cu vaca tunsă ? (MERIDIANUL, An VIII, nr.47 (673), joi, 23 noiembrie 2006, Editorial) "Pre mulți i-am făcut eu harnici" (G. Ibrăileanu). într-o exprimare cu arhaisme, zic și eu <pre mulț i tâmpiți i-am făcut eu să creadă că au
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
asistenta Irina Mîrț, numai că aceasta e brunetă. La cealaltă linie, Fevronia Ion, aflată la crepusculul carierei, platinată ca Dalida, care, în loc să cînte Gigi Amoroso, ridică fanionul. Însă nu capitolul estetic primează, franțuzoaica despre care vorbeam adineauri e mică, bătrînicioasă, tunsă scurt și destul de asexuată. Cu toate acestea, se învîrte deja prin înalta societate. Ale noastre mai au pînă să intre în Liga Campionilor băieților; trebuie să facă acest lucru colegii lor bărbați. Doamnele Cristina, Irina și Fevronia au dus meciul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de rupere a oaselor în public. În această lume mirifică a caftelii între docheri beți aduși în sălile de sport se învîrt personaje pitorești. Un SPP-ist cu acte în regulă, altul în rezervă, un pensionar al Legiunii Străine. Băieții tunși periuță și unși comercial cu margarină pe bicepși atrag privirile, sponsorii uneori înfierbîntă mințile oamenilor, bogați și săraci deopotrivă. Alteori, în ring urcă domnișoarele. Picioarele lungi ale RoXenei - în viața pașnică, Roxana Ciuhulescu - lovesc nemilos, sînii, alintați de milioanele de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
capului, ca un semn al creșterii sentimentului propriei valori. Expresia de umilință a capului e completată și de tunsoarea obligatorie. Deși oficial fiecare individ este liber să aibă ce frizură dorește, în realitate toți deținuții și toți angajații au părul tuns scurt, uneori ras. Iar în discuțiile neoficiale, au scos chiar poze care demonstrau că înaintea intrării în instituție aveau părul lung. Supunerea în fața autorității instituției are loc și printr-un proces de mutilare a personalității anterioare. Umerii subliniază și ei
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cool. Anestezic la ce? La senzații extreme, cum ar fi rușinea, umilința, singurătatea. Ce nu face omul ca să devină vizibil? Din urât, dă să devină interesant. Acceptă ca un alt student, beat ca și el, să-i tatueze pe capul tuns chilug un tatuaj blasfemiator. În loc să-și exhibe urâțenia accentuată de nefericitul desen, și-o ascunde mai rușinat, sub căciulă. Dar ea iese la lumină atunci când, sub artileria grea a unei mame ce s-ar îngriji chipurile de sănătatea spirituală a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și sărăcăcios mobilată, dar curată și bine încălzită, la ultimul cat al unei case greoaie de lemn. Femeia s-a schimbat prea puțin în acești zece ani, copilul a devenit un adolescent de doisprezece ani, cu chipul slab, cu părul tuns scurt, cu mâinile și încheieturile roșii de frig. Femeia, cu capul plecat spre lampă, citește cu voce tare. Adolescentul o privește fix, dar n-o ascultă. Are privirea celui care cunoaște un adevăr dur și urât, privirea care înțelege că
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
avânt din două-trei vorbe. Cealaltă, o celebră „preoteasă“ a culturii pariziene, o femeie cu profil masculin, cu glas metalic, al cărei corp foarte slab, expresie a ochilor și mișcare a bărbiei militau parcă pentru o cauză, în timp ce gâtul, sub părul tuns foarte scurt, dezmințea parcă acel militantism prin fragilitatea aproape copilărească, ultim refugiu al feminității, de a cărei frumusețe poate că nici n-avea habar. O alta, o blondă zâmbitoare, tipul clasic, pe care aveai impresia că ai întâlnit-o de
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
tot atunci ochiul negru și plat al camerei de luat vederi care supraveghea. Vocea era lentă, tărăgănat-americană. Explicându-i cine eram, abia mă auzeam, uluit de acea derizorie evidență a ceea ce tocmai vedeam: bărbatul de cincizeci de ani, cu păr tuns perie, un om corpolent pe care o cămașă cu mâneci scurte, albă și deschisă la piept, îl făcea aproape pătrat, omul care-și plimba aspiratorul pe mocheta portbagajului și care îmi aproba acum explicațiile cu câte un „okay“ tărăgănat, omul
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ca o formă de consimțămînt auctorial față de comportamentul Emmei: În sfîrșit, casele de cărămizi se apropiau, drumul începea să răsune sub roți, Rîndunica luneca printre grădinile în care, prin ostrețele gardului, se zăreau statui, cîte-o movilă plantată cu viță-de-vie, tise tunse și un scrînciob. Apoi dintr-o dată apărea orașul. Coborînd în amfiteatru și înecat în ceață, orașul se lărgea nedeslușit dincolo de poduri. Cîmpia se ridica apoi într-o ondulare monotonă, pînă ce, în depărtare, se împreuna cu dunga vagă, ștearsă a
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
simțită prezența în parabole. Stamate, din cauza "ocupațiilor ce le avea în consiliul comunal", a ajuns să capete o "formă aproape eliptică", în timp ce fiul său Bufty, "gras, blazat și în etate de patru ani", e deja înzestrat cu "avere personală". Soția "tunsă și legitimă" nu mai produce nici o surpriză. "Ia parte la bucuria comună, compunînd madrigale, semnate prin punere de deget", în ecourile unui altfel de concert din muzică de Bach. Se mai putea întâmpla ceva pentru ca aceste schițe umanizate să fie
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fotografii ale lui S. (numele la naștere e Hristea Nichita) arată un copil frumos, blond, cu plete lungi, îmbrăcat ca o fetiță. Un unchi îl duce într-o zi la frizer și îl scapă de povara pletelor lungi și blonde. Tuns chilug, băiatul se privește în oglindă și are sentimentul că a căpătat altă identitate. Îi place să se joace cu copiii din mahala și, după câte spune el mai târziu, iese campion la țurcă. Ajunge chiar un fel de șef
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
auzit prin soția lui, care era puțin prietenă cu nevasta mea, că am fost eliberat din pușcărie și n-am serviciu și a zis că mă ia el la Gostat la Movileni, la 24 de km de Iași. Eram slăbit, tuns chilug, îmi era rușine să mă duc în felul în care arătam. Și ăsta îmi spune: "Fii atent, nu vorbești nimic, eu te prezint la șeful contabil". Șef contabil era un evreu și evreii ăștia aveau putere atunci. Mă duc
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
demult, am luat obicei să întemeiem sfaturi și să ne îndeletnicim cu vin din Țara-de-Jos". Fântâna dintre plopi Fântâna dintre plopi este o idilă dintre Neculai Isac, un căpitan de mazili, și țigăncușa Marga. Protagonistul avea "obrazul smad cu mustăcioară tunsă și barbă rotunjită, cu nas vulturesc și sprâncene întunecoase", iar ochiul drept stătea "stâns și închis". După ce îl cinsti cu o ulcică de vin nou, comisul Ioniță îl roagă să povestească "întâmplarea de demult", petrecută în tinerețe, "cu vreo douăzeci și cinci
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]