652 matches
-
că orașul adăpostește un mare număr de monumente istorice, biserici, piețe etc. În muntenegreană și sârbă orașul este cunoscut ca Цетинѣ / "Cetině" (alfabetul vechi) sau Цетиње / "Cetinje" (varianta actuală); în italiană ca "Cettigne"; în greacă ca Κετίγνη ("Ketígni"); și în turcă ca "Çetince" (Centinge). În limba română nu există o variantă proprie a numelui, în consecință se folosește varianta sârbească/muntenegreană latină: "Cetinje" (se aude și se citește: "Ță-tin-ie"). În texte apare, la fel, în variantă sârbească/muntenegreană. Fondarea orașului a
Cetinje () [Corola-website/Science/325577_a_326906]
-
, oficial Școala Teologică din Halki (în și ), a fost fondat la 1 octombrie 1844 pe insula Halki (în turcă: Heybeliada), cea de-a doua insulă ca mărime dintre Insulele Principilor, aflate în Marea Marmara. A fost principala școală de teologie a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului până când Parlamentul turc a adoptat în 1971 o lege prin care a interzis instituțiile
Seminarul din Halki () [Corola-website/Science/335250_a_336579]
-
a fost de acord Grosescu. „Povestea se duce undeva pe la la 1683. Apariția primei cafenele vieneze e-aproape o poveste de roman. Asediul otoman al Vienei a fost oprit prin acțiuna eroică a unui anume Georg Kolschitzky - un translator din turcă sau interpret, cum i se zicea pe vremea aia. Drept răsplată, interpretul a primit 500 de saci de cafea, abandonați de turci în grabă și permisiunea de a deschide prima cafenea. Kolschitzky a modificat metoda de preparare a cafelei turcești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Sofia. Ajunsese căpitan de oaste și avea sub comandă cinci mii de călăreți. La numai șase ani, Oană fusese trimis la Padova, În casa lui messer Antonio Grimaldi, și Începuse școala, trecând apoi la Universitatea din Padova, student În latină, turcă, greacă, filosofie, scolastică și strategie. Adică studiile firești ale vremii În acele locuri. Dar cel mai mult Îndrăgise școala de sabie a lui Fabio Foscolo, unul dintre cei mai renumiți spadasini ai Europei. Intrase acolo de la opt ani, iar maestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
iute ca să grăbească salvarea voievodului? Nu știa. - Nu știu, răspunse, Întorcându-se spre fereastră. Erina făcu doi pași Înăuntru și privi În jurul ei. O masă de lucru, plină de hărți și de volume legate În piele. Titluri În latină, greacă, turcă, slavonă. Patul, nedesfăcut. Lumânarea, terminată. Oană nu dormise toată noaptea, stătuse acolo, la masa aceea, căutând un răspuns sau poate doar ținându-și tâmplele În pumni. Pe pereți, scuturi cu săbii Încrucișate. Săbii italiene, de care văzuse la Veneția. Săbii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ușii. La scurt timp, un grup de războinici mongoli intrară pe coridor, rămânând În așteptare. Numărul lor era egal cu cel al gărzilor sultanului. Apoi ușa se deschise și Amir intră, fiindcă era nevoie de un translator din mongolă În turcă. - Am motive de Îngrijorare, spuse sultanul, așezat pe unul din divanurile din larga Încăpere. O formațiune de elită și-a schimbat conducătorul, iar acesta a ordonat escortarea dincolo de strâmtoarea Bosfor a unei corăbii dușmane imperiului. Dar principalul motiv de Îngrijorare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
lor se iviră câteva zeci de ieniceri cu iataganele scoase. Unul din ei se postă În fața lui Oană și Întrebă, repezit, În limba turcă: - Cine sunteți? Oană Înțelese perfect, dar preferă să joace rolul țăranului care nu pricepea boabă de turcă. Privi spre ienicer cu candoare și spaimă. Oșteanul nici nu se aștepta ca prizonierul să Înțeleagă. Dădu un ordin scurt, și patru ieniceri Îi Încadrară pe cei doi țărani. Porniră Înapoi, spre drum, și merseră aproape jumătate de ceas spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
n genunchi, tunica galbenă deschisă, cu mânici înguste lucrate cu găitane negre, peste aceasta un pieptar cu jumătăți de mâneci și cu guler mare, brâu roșu, fes asemenea, iar în picioare opinci în forma sandalelor. Negustorii au un port amestecat turco - europienesc. Românii macedoneni se țin de biserica ortodoxă însă liturghia se citește românește. Pentru a-și păstra acest drept, colonia macedoromână din Pesta au sacrificat mari sume într-un proces în contra comunității grecești de acolo, cu care aveau o biserică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
arhitectură otomană, foarte, foarte frumoasă, unde sunt multe centre de derviși. Acel șeic din Kosovo, șeicul Gemali, era pentru mine personajul, un om inteligent, cultivat și tolerant. În timpul Iugoslaviei lui Tito scotea o revistă lunară de dervișism, în trei limbi, turcă, albaneză și sârbă, el fiind albanez. Șeicul Gemali, foarte bolnav, își instruia fiul, campion la karate, dar care nu avea vocație pentru funcția de șeic, ereditară în Balcani. Un alt personaj era în orășelul Peć1, cum spun sârbii, sau Peja2
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
a măsura corect disprețul profund asupra românismului din partea geniului gederist, e suficient să vă prezentăm originala etnogeneză a neamului nostru în viziunea acestuia: "etnia noastră s-a născut din urina dacică peste care s-au îmbulzit alte urine: romană, slavă, turcă etc." (Politice, p. 63). Mai greu de digerat este transformarea acestuia, peste noapte, în naționalist băsescian, probabil pentru a putea accede la funcția (foarte bine remunerată) de director al Institutului Cultural Român. Nu se putea ceva mai potrivit, după cum s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
știre, că remițând Porții felicitările pentru suirea pe tron a sultanului Abdul Hamid a fost primit în modul cel mai prevenitor. Totodată la audiența de congediare ministrul turcesc de externe i-a mulțămit pentru ținuta binevoitoare a României în rezbelul turco - sârb și cu această ocazie au întrebuințat pentru întîia dată cuvântul "Romînia" în locul îndatinatei espresii Principatele Unite. Deci cel întîi punct din cunoscutul memoriu a d-lui Cogălniceanu se poate privi ca primit și se speră că și celelalte se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și tot ce nu e slav în Turcia. Se inaugurează acolo un soi de constituționalism austriecesc, în care turcul va juca rolul beamterilor austriecești, grecul rolul evreului austriecesc iar popoarele de baștină ale Peninsulei Balcanice sunt chemate a alimenta pseudoparlamentarismul turco evreiesc până ce vor ajunge în stare de a-și scutura cojocul în foc de toți paraziții. Aceasta-i fila întîia a mișcării slavilor de sud. Foliantul însuși va cuprinde nu numai Peninsula Balcanică, dar aproape întreg centrul Europei. Am vorbi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de multe ori numele. Și aceasta o vedem că se ține la unii din creștini și până astăzi, că primesc spre ziua nașterei lui Hs. de le cânta țiganii numindu-se colindatori (sic). Și încă mai primesc la casele lor Turca sau Brezaia, având cu sine și "măscărici ghiduș ", carele, schimbîndu-și fața sa, zice cuvinte urâte. 5) în cetatea Rodostol aproape de apa Istrului, în vremile închinătorilor de idoli, se afla un idol anume Cron, adecă Dumnezeul morților, care acela era un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
loc sub lunga catedră ridicată pe podium, la care trona foarte influentul profesor Ferrante, minte luminată În domeniul dreptului penal, bine cunoscut pentru prelegerile sale supraîncărcate și pentru comentariile sale la Codul Civil - atât de alambicate, Încât păreau scrise În turcă. Ferrante vorbea cu o altă docentă și, pentru câteva minute, nici măcar nu-și dădu seama că studentul aștepta răbdător să-i vină rândul, țeapăn pe scaun, Într-o postură de supusă răbdare. Când Îl văzu, nici nu-l băgă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
hotel în Turnu Severin, a fost nevoit să se întoarcă pe vapor, spre a se odihni peste noapte; pe vasul „construit după model american“ a avut ocazia să asculte ori să participe la conversații în limbile franceză, germană, ungară, iliră, turcă și valahă 12, • Trevor J. Hope, Sir Stephen Lakeman as Military Governor of Bucharest at the Commencement of the Austrian Occupation of the Danubian Principalities in 1854, in RRH, XVI, nr. 1, 1977, p. 25-41. • J.M. Chopin et A. Ubicini
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a creației e confirmată de un fragment În limba pahlavi, M7981, care urmărește În continuare destinul monstrului. Între 1902 și 1914, cercetătorii de la Muzeul de Antropologie din Berlin au dezgropat În oaza Turfan din estul Turkestanului numeroase texte redactate În turca uigură, sogdiană, pahlavi și chiar În persana nouă. Cel mai important text uigur a fost editat și tradus de Jes P. Asmussen, Xuîstvânîft: Studies in Manichaeism, Prostant Apud Munksgaard, Copenhagen, 1965. Conține o formulă de confesiune colectivă pentru auditorii maniheeni
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și moliciunea diminutivală (condamnată de Titu Maiorescu), semne de orientalism, dar și de manieră literară galantă, trec în plan secund în fața unității pe care o dă unei „rare poezii” (Nichita Stănescu) ca Într-un copaci zarifior (zarif înseamnă „frumos” în turcă) înscenarea zbaterii sufletești și contemplarea ei dinafară, „ca la un teatru”: „Într-un copaci zarifior,/ Un șoim prins în lățișor/Strigă amar ciripind,/Norocul său blăstămând./ Multe păsări am vânat,/ Și-mi zicea șoim minunat;/ Iar aici laț fiind întins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
înțelege teatrul popular într-o concepție largă, incluzând aici și alte manifestări cu caracter dramatic: plugușorul, colinda, steaua. Interesante sunt descrierile minuțioase ale spectacolelor de teatru folcloric (texte, gesturi, mișcări ale actorilor, instrumente). Pentru unele jocuri dramatice (jocul caprei sau turca) este discutată problema originii, sugerându-se legături cu practici asemănătoare la greci și romani. Sunt descrise, de asemenea, sorcova, jocul cucilor, caloianul, scoaterea cailor domnești la ceair, nunta țărănească ș.a. Operă de informație în primul rând, Istoria teatrului în Moldova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
au existat diverse abuzuri asupra sitului arheologic din partea unora, provocându-i distrugerea cvasitotală. 12.3. Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea) Ruinele cetății Noviodunum se află în partea de est a orașului modern Isaccea - la aproximativ 2 km, în punctul Eschi-Kale (lb. turcă, Cetatea Veche). Așezată în dreptul unuia dintre cele mai importante vaduri ale Dunării, pe un promontoriu înalt de peste 20 m, cetatea a avut, în diferite perioade istorice, un rol militar și comercial aparte. Construită în primii ani ai epocii Principatului, pe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
deziluzii. București: Editura Economică. Stillman Larry (2006). Understandings of Technology in Community-Based Organisations: A Structurational Analysis. (PhD Thesis). Australia: Monash University. (http://webstylus.net/files/Stillman%20Thesis%20Revised%20Jan30.pdf, accesat la 10.02.2008). Suciu Emil (1983). "Împrumuturi din turcă prin condensare lexico-semantică". În: Studii și cercetări lingvistice, XXXIV, 4, pp. 336-340. București: Editura Academiei R.S.R. Suciu Emil (2009). Condensarea lexico-semantică. (Prefață de Marius Sala). Iași: Editura Institutul European. Tămaș Sergiu (1995). Geopolitica. București: Editura Noua Alternativă. Thom René (1983
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în sfârșit, important va fi că ne vom reuni acolo. L-am văzut pe Dumézil și mi-a dat ultimele sale articole - dar l-a uitat pe cel mai senzațional, cel despre primele patru șsic!ț numere în quechua și turcă 2. Se pare că este de o importanță extraordinară. Vă mulțumesc pentru indicarea articolului lui Roman Jakobson. Cu ocazia vizitei sale la Paris, în 1949, ne spunea că pregătește ceva în sens dumézilian despre mitologia paleoslavă. A publicat ceva?... Omagiile
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
orientalist român. Ca istoric s-a distins prin studiile despre importanța surselor turcești și persane pentru istoria românilor. Studii la Paris și Berlin (1933-1935). În 1935, licențiat al École Nationale des Langues Orientales Vivantes. Cunoscător a 14 limbi, între care turca, araba și persana. În 1937 a susținut la Universitatea din Cluj teza de doctorat „Românii între secolele IX și XIII în lumina surselor armene”, publicată în 1939. În 1946 devine membru fondator al Société Internationale des Orientalistes, iar în 1957
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
coleg, Vă mulțumesc pentru scrisoarea dvs. și trimiterea articolului dvs. Sunteți foarte generos în aprecierea lucrului meu. De fapt, nu cunosc sursele orientale decât la mâna a doua, întrucât au fost traduse (în general, cunosc J. Bronsted). Nu știu nici turca, nici araba, am cunoștințe rudimentare de ebraică. Dar mă voi apuca de ele când mă voi elibera de teza mea (La Dacie sans Rome). Situația istoricilor ruși, de ieri și de azi și cu toate obediențele, este într-adevăr tragică
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
s-a schimbat între timp cursul pe tronsonul final. Denumirile fluviului în limbile popoarelor de pe cursul său inferior sunt însă foarte asemănătoare: Dunavis (greaca modernă), Dúnav (bulgară), Dúnav, Dúnavo (sîrbă) Dunáj (rusă, ucraineană, cehă, poloneză), Dunăre (romînă), Duna (maghiară), Tuna (turcă), Tune (albaneză). Ele se apropie de numele latinesc al fluviului în cursul său superior: Danuvius, Danuvium, Danubius. Cursul inferior era numit cu un termen grecesc, Istros sau Histros (cu i aspirat), de la care a fost creat, prin transfer, numele celei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vîrf din Munții Bodocului, al unui pîrîu, afluent de dreapta al Cașinului, și al unor sate din județele Covasna și Olt. Valea Turiacului, Turianca și Dealul Turiei sunt, probabil, polarizări ale Turiei. Toponimele Tur (care desemnează o localitate din Oaș), Turca (care denumește un deal lîngă Cluj, o vîlcea în avalul pîrîului Drighiu și un sat din județul Cluj) și polarizările sale (Tureac, Tureni, Cheile Turenilor), Tiur (pîrîu afluent de stînga al Tîrnavei) pot fi corelate etimologic cu paronimul Turea. Interesante
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]