369 matches
-
se mulțumea să-i asculte pe ceilalți, cu un aer în aparență condescendent și modest. O chelneriță de partid și de stat, brunetă, înfloritoare și surâzătoare, cu șorțuleț și cu bonețică, își vârî pentru câteva clipe căpșorul cârlionțat pe o ușiță dosnică, pentru a întreba dacă mai era nevoie de ceva la masă, apoi se retrase discret, ca o damă de companie cu simțul oportunității. Din respect pentru șeful cel mare, nimeni nu se atinsese încă de mâncare. Doar o sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Întărite prin benzi metalice și Închisă printr-un lacăt de siguranță cu cheie dublă, aidoma celor de la sipetele celor mai mari agenți de schimb valutar din Florența. Spițerul scoase dintr-un scrin două chei de fier și se apropie de ușița blindată, introducând una În broasca superioară. Chiar pradă chinurilor care acum aproape că Îl orbeau, Dante observă cu uimire acea capodoperă a artei mecanice. Încuietoarea era concepută În așa fel Încât, pentru a o deschide, trebuia să se acționeze În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și a proceda, În sens invers, repetând mișcarea de atâtea ori, că i se păru că nu se mai termina nicicând. Până la urmă, cu o pocnitură, dintele ascuns al Încuietorii slobozi arcul de oțel al lacătului, iar Teofilo deschise larg ușița cea grea a lădoiului. De unde se afla, poetul nu vedea limpede ce se găsea Înăuntru. Avu senzația că celălalt Îi făcea anume paravan cu propriul trup. Izbuti să zărească doar un teanc de scrisori legate printr-o panglică, În fund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Închidă ușa prăvăliei, după ce se asigurase că Dante se făcuse nevăzut. Un ușor foșnet În spatele lui Îl determină să se Întoarcă brusc. Unul dintre panourile din lemn ale mobilei aflate lângă perete se deschisese, scoțând la iveală o Încăpere. În dreptul ușiței Își făcuse apariția Antilia. Teofilo Îi parcurse cu privirea formele, care transpăreau cu farmecul lor sub pliurile delicate ale rochiei, aidoma unei statui a Venerei Întemnițată În veșmântu-i drapat. O picătură de sudoare Îi coborî pe frunte. Femeia Își scosese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
un vârtej de figuri, ca o păsăruică rămasă Închisă Într-un hambar. Alerga de la masa de scris la pătuț, iar apoi la ferestruică. Se opri pentru o clipă asupra scrinului din colț. I se păru că vederea Îi pătrunde dincolo de ușița de lemn, până la flaconul ascuns printre haine. Trebuia să mai fi rămas ceva din lichidul cel verde. Era cât pe ce să cedeze În fața somnului când auzi un râset aspru. Se Întoarse brusc În direcția sunetului. În picioare, lângă pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
străveziu, ca și cum soarele atotbiruitor ar fi izbutit să străbată prin grămezile de sare. N-aveam lampă, dar dacă mergeam pe bâjbâite de-a lungul zidurilor atingeam mănunchiurile uscate de frunze de palmier care împodobeau pereții, și, tocmai în fund, o ușiță, cioplită grosolan, cu o clanță pe care o ghiceam pipăind cu vârful degetelor. După multe zile, la multă vreme după ce mă aduseseră aici, pierdusem socoteala zilelor și a ceasurilor, dar nu azvârliseră pumnul de grăunțe de vreo zece ori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
pentru ochi. În urma lui veneau muzicanții și femei îmbrăcate în rochii bălțate, cu falduri grele, care le ascundeau trupul. S-au pornit să danseze în fața ușii din fund, un dans primitiv, abia ritmat, doar se mișcau, apoi vrăjitorul a deschis ușița din spatele meu, stăpânii rămâneau neclintiți, privindu-mă întruna, iar eu m-am întors și am văzut idolul, i-am văzut cele două capete în chip de secure și nasul de fier, răsucit ca un șarpe. M-au dus la picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
bombă pus la cale de Pitic și la Carlos Șacalul. — Ia s-auzim totuși ce mai spun, zice domnul Președinte scoțînd la iveală o cheiță, dacă o fi aflat de încercarea de la Iași, adaugă bîjbîind undeva în spatele rafturilor, descuind o ușiță de lemn din perete, lăsînd să se vadă o parte din scala unui aparat Enescu 2. încet, încet, o să adun de la voi material cît pentru zece revoluții, izbucnește Roja. Nu e nimic rău în asta, zice Gulie. Dendé e de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
zice Dendé, puteam s-o pățim mult mai rău, adevăru-i că am fost prea mici pentru teatru’ ăsta al dracului de bine regizat. — Țara asta nu s-a săturat încă de abuzurile trecutului, animalului obișnuit în captivitate degeaba îi deschizi ușița cuștii, pentru că după cîteva ore îl vezi că se întoarce de bunăvoie după gratii, spune Bătrînul. — Iar în cazul ăsta paznicilor nu le rămîne altceva de făcut decît să-l considere imbecil și să-l trateze ca atare pe bună
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
lingușitori, marionete, le spune simțind că se înfurie din ce în ce mai tare. Pentru asta ar merita toți un glonț în cap, pentru că au răpit idealurile unora dintre noi. Ia adu-ncoace sticla aia de Baltic, îi face semn lui Tîrnăcop privind la ușița dulăpiorului suspendat deasupra chiuvetei. — Numai să nu întreceți măsura, dom’ Comandant, îi atrage atenția Dendé. O să beau pînă am să mor, se hotărî cînd se văzu în sfîrșit singur, ținînd strîns gîtul celei de-a doua sticle, rupînd sigiliul dopului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
în creștetul capului. — Cine, Angelina? Cine altcineva? Nu era posibil, unde vrea să ajungă? Obsedatule, bolnavule, de ce mai stau eu de vorbă cu tine? Pentru că îți face plăcere, zice Roja, ar trebui să lași canarul să zboare, sfîntulețule, să deschizi ușița coliviei și să-i dai drumul, n-o meriți, n-a fost niciodată de nasul tău, o să-ți deschid eu ochii dacă n-a făcut-o nimeni pînă acum, va trebui să o lași să se mute, altă cale nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Auta. - Străinul cel tânăr îl duse pe prietenul pământean în spatele ușii turnului unde era deschisă o firidă mare, pe măsura acelei bărci înaripate. Cel mai tânăr dintre străini, cel mai bătrân dintre ei, încă unul și Auta intrară pe o ușiță îngustă și se așezară pe scaunele care se desfăceau din podea, până atunci nevăzute. Al patrulea străin și femeia rămâneau în turn. Când se așezară, legîndu-și pieptul și picioarele cu anumite curele pe care le avea fiecare scaun, Auta auzi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
atât de frumos în țara Ta Kemet. Acum se puteau strecura fără grijă din oraș, până în locul unde-i aștepta luntrea. Pe drum nu-i mai privi nimeni. Se întuneca repede. Când ajunseră în apropierea luntrei, cârmaciul scoase capul pe ușița deschisă și le strigă: - Veniți repede să vedeți ce descoperire am făcut! Intrară întîi Auta și străinul celălalt, apoi Nefert; ceilalți doi se fereau să intre. În luntre, pe unul din scaune, ședea o frumoasă femeie rome, de neam după
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
gură, dansând și ridicîndu-și poalele chiar mai sus decât îndrăznește s-o facă și acasă, Dorina. Pe partea cealaltă a biroului, pisica rânjește și ea, își freacă spinarea de cotoarele celor mai penale dosare și apasă cu pernița lăbuței fiecare ușiță. Deodată, zgomotul sec și așteptat se produce. Fir-ai a dracului, tu, Baby, că ți-am spus să te comportezi ca o femeie cinstită! "Fir-ai a dracului, tu! Dorinuțo, turbato!" îi zâmbește dezarmantă felina, care se comportase ca o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a cărui cheie o primeau de la Robin. Doi: să nu producă cel mai firav zgomot. Trei: să-l aștepte pe Robin într-o ținută convenabilă ungerii, vîrîndu-și deja (pentru a fi purificate) absolut toate veșmintele în interiorul unor cufărașe, ale căror ușițe (constatau ele, mai apoi, cu disperare) se blocau automat după prima întrebuințare. După aceste instrucțiuni, Robin s-a așezat la masa de joc și nu s-a mai clintit de acolo două ore bune. La jumătate de ceas după ce salonul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Bucureștiul interbelic. De îndurările Smalțului își ascuțiseră ei hoții cosoarele și din ugerul încuviințărilor lui supseseră ei cu buza și Gigă Muci și Paranghielie Indianul și Marțafache și Gărgăriță. Din jeepul milițienesc, zăbrelit și mânjit cu șapte litere albe pe ușița din spate, de la marchiză, nu se înghesui însă să debarce nici un caschetar. Fierul milițienesc adulmeca mai curând cu nara ciulită la gloata nehalită, tălăzuind cam fără aprobare și grupa mare, spre Sinistrat. Decât la Sinistratul în persoană, șezând și el
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu gemete scurte, sub ploaia de cumplite lovituri venite dintr-o dată. Masa a tremurat o clipă, Înfiorată și, după primele izbituri, a Îngenunchiat cu adânci suspine, ca o ciută lovită Între coarne, apoi a căzut neputincioasă, sfârșită. Doar una dintre ușițele de la dulapul suspendat a ripostat, lovindu-mă, În timpul căderii, la arcadă. Locul cu pricina mă ustură Îngrozitor, iar sângele Îmi șiroiește peste pleoapă. Cu o furie crescută, izbind necruțător În stânga și-n dreapta, am transformat totul În așchii, surcele și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
a ținut-o și Neil Armstrong! Rocile de pe Lună au fost o bombă, iar când călătoriile În spațiu și-au pierdut atracția, pietrele s-au transformat În piatră ponce pentru pielea aspră a doamnelor din aristocratul oraș Worksop. A urmat ușița pentru pisici care nu lasă pisicile să intre cu prada În casă: o idee bună, numai că pisicile se tot prindeau În mecanismul cu arc. Uneori invențiile tatei fuseseră deja inventate, cum au fost ochelarii pentru acoperit ochii În timpul somnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de bărbat: — Cred că putem avea Încredere, Carol, că doamna Reddy, cu vasta sa experiență În administrarea fondurilor etice, este la curent cu practicile angajatorilor irlandezi. Sunt brusc invadată de recunoștință, echivalentul unei guri amețitoare de oxigen. Jack a deschis ușița de urgență și eu m-am strecurat afară. Dau din cap aprobând cu entuziasm. — După cum a spus domnul Abelhammer, avem o echipă care se ocupă cu monitorizarea politicilor angajatorilor. Ca o notă personală, aș dori să adaug că sprijin din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ce zi? Și în ce lună? L-am întrebat pe unul dintre temniceri în vreme ce străbăteam un coridor în direcția Vaticanului. Cel care a răspuns a fost Guicciardini, cât mai sec cu putință. — Este vineri, 20 noiembrie 1523. Ajunsese la o ușiță. Bătu și intră, făcându-mi semn să-l urmez. Erau acolo trei fotolii roșii și goale, în chip de mobilier. Se așeză, fără a mă pofti să fac la fel. Nu-mi puteam explica atitudinea lui. El care fusese un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
atât de apropiat, un confident, el care, o știam bine, aprecia așa de mult compania mea, care schimbase cu mine vorbe de duh și înghionteli prietenești... Brusc, se ridică în picioare. — Sfinte Părinte, iată prizonierul! Papa intrase fără zgomot prin ușița din spatele meu. M-am întors ca să-l văd. — Doamne sfinte! Doamne sfinte! Doamne sfinte! Eram incapabil să mai rostesc alte cuvinte. Am căzut în genunchi și, în loc să sărut mâna suveranului pontif, am strâns-o la piept, mi-am apăsat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
meu știa câte ceva despre trecutul Rusiei și acest ceva Îi parvenise prin canalele comuniste poluate. Când era provocat să justifice teroarea bestială legiferată de Lenin - camera de tortură, zidul Împroșcat cu sânge - Nesbit Își scutura scrumul din pipă de mânerul ușiței de la sobă, Își Încrucișa din nou spre stânga picioarele uriașe, cu Încălțări grele, Încrucișare spre dreapta, și bălmăjea ceva referitor la „Blocada Aliaților“. Vâra laolaltă sub eticheta „elemente țariste“ emigranți ruși de toate culorile, de la țăranul socialist până la generalul alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Au stricat berea. Consum acu’ la „Tic-Tac“. Undeva, în fundul berăriei, la „Gambrinus“, va fi altă masă a mea. Privesc acum într-acolo, nu știu că peste ani mă voi oploși în zona aceea, lângă soba înaltă, aproape de draperiile celor două ușițe ducând spre toalete. Îmi va fi frig, peste ani, la masa mea de lângă ușă. Voi simți curentul cum mă învăluie chiar în miezul zilelor toride de vară. Voi simți, fără să-mi dau seama atunci, că acest aer rece care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de codri negri un senin se desfășoară Ce-a lui stele mari și albe peste ele le presară. 495Și la margine de codru ei aprind o focărie Într-o groapă cu cenușă... de juca trandafirie Colibioara cea de trestii cu ușița-i rezimată, Împletită din răchită, cu curmei de tei legată. La o ploscă de vin negru stând de vorbă bucuroși, 39 {EminescuOpVI 40} 500Parcă-i zugrăvește focul cu răsfrîngerile-i roși. De asupra ceru-i negru, - pe-ntinsori de catifea Sunt cusute
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
da seama că farmecele ei nu ajungeau ca să-l aducă pe Întuneric, peste acoperișul Înghețat, până În dormitorul ei. De pe o mică etajeră din spatele biroului scoase șase volume grele din Activitățile feroviare și administrația căilor ferate, după care se ascundea o ușiță de oțel. Mintea lui Josef Grünlich era acum limpede și concentrată. Se mișcă fără grabă sau ezitări. Înainte de-a se așterne la lucru, se uită la ceas - nouă și zece - și calculă că avea la dispoziție o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]