971 matches
-
plătesc vreo câțiva ani Pe cei fără Dumnezeu Ce doresc: „Guvernul meu”! I-am mințit, întărâtat Și de liberali nu scap, Cotrocenii-mi dau de cap. Jur ! Dragostea și mai nimic Îmi țin crezul de catolic. „Pas cu pas”; pași ușurei, Îmi distrug dușmanii mei, Îi zdrobesc pe PSD-iști !. Cu mult calm cum pot să risc ? Până-n 019 - resist. V-am mințit. Imunitatea Îmi salvează libertatea. Ion Părăianu Referință Bibliografică: JUR ! / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
JUR ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377469_a_378798]
-
degeaba... Genny s-a grăbit la culcare, a intrat sub pled și în scurt timp a adormit. Avusese mult de lucru la fabrică și era obosită. Când am ajuns și eu în pat, eram plin de dorință și-am tras ușurel pledul de pe ea, admirându-i goliciunea. Încă de la prima noastră noapte de dragoste, obișnuia să doarmă fără chiloțel și cu obișnuitele sale cămășuțe de noapte scurte, până deasupra pulpelor. Am rămas mut de uimire și plăcere privindu-i pulpele fine
DRĂCUŞORUL DIN CASĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378351_a_379680]
-
la „prostime” Cum aplaudă frenetic Un înscăunat eretic. Că avem Regi și Regine, Împărați peste măsline. Avem Rege de manele, Regi ajunși din beizadele. Rege pop, Rege la șatră, Rege-i câinele ce latră. Avem Rege la șosele, De moravuri ușurele. Regi sunt și la țigarete Și regine ca subrete. Peste tot doar nobilime, Dacă ține bine, ține. Cum obții și doctoratul Faci pe-un tron deodată saltul. Dacă tot aveți coroane, Titluri cu zeci de blazoane, De ce mai vreți sinecură
TARA REGILOR de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379164_a_380493]
-
buni. Mă pofti înăuntru. Dădurăm într-un hol iluminat, dintr-un colț, de un lampadar înalt, în vârf cu o lumânare stilizată, miniaturală, cu efectul uneia adevărate. Fire impresionabilă, mă simții furnicat rece în tot lungul coloanei vertebrale. Apoi, împinse ușurel ușa din față... Vederea camerei mă cutremură chiar! Deși era înaintea mea, Ea intui starea-mi. Mă liniști încurajându-mă, spunându-mi că mă voi familiariza treptat. Doar surpriza dădea stările acestea, nu?! vorbi Ea. Și cuvintele-i rezonară aidoma
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
din cameră, pretextând că vrea să adoarmă ca să viseze din nou. Dar ce ce văzuse în somn Mela?! Tanti Sofia îi descrisese cu pricepere demnă de o actriță cum Doamna Doctor, fiind singură în odaie, visase că auzise un ciocănit ușurel în ușă. Se uitase după Sofia, dar aceasta ieșise, probabil. Fiindcă bătutul se repetase încă de două ori, își adunase forțele și se dusese ca să deschidă. În prag îi apăruse o măicuță care ținea de mână o copilă tare drăgălașă
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
cu neinceputurile ei, cu prigoanele celor atei. Tainele neapuse,nespuse, descoperite treptat, ne vor la un nou urcuș, la o nouă dimensiune a vieții, la o nouă înfruntare a Timpului. În graiul lui,muntele ne vorbește clar, ia-o cu ușurelul,nu te uita înapoi, savurează curat,momentele vieții tale! Referință Bibliografica: Muntele(vol.1-Trepte spre Cer) / Ileana Vičič Stâncă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2281, Anul VII, 30 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ileana Vičič Stâncă : Toate
MUNTELE(VOL.1-TREPTE SPRE CER) de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380043_a_381372]
-
-ncăpățânate! C-așa sunt ele, jurate! Și-n vreme ce mă munceam, simții cum vine fulger hotărât către mine câinele ospătat. Îmi trimisese un lătrat de îndemn, de mă dădui la o parte, lăsând cale deschisă. Mai lătră o dată mai ușurel către încăpățânate, se roti de câteva ori pe loc, maimuțărit de capre, apoi o apucă în susul povârnișului urmărit îndeaproape de cele trei căpoase. Să fi fost paznic la stână, gândeam eu, așa cunoștea că bărboasele se urnesc doar de zăresc
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
ramuri se ascund un plâns al mutelor cărări dintr-un trecut de mult de -atuncea într-un ieri apoi am să mă-ntorc în cuibul de mătase colo unde până si trecutul tace acolo unde unul altul dintre noi setrece ușurel prin cărți de foi dar ce mai au acum cuvintele cu teme când ceea care iarăși ne uneste de -acea pecete veche nu se teme Referință Bibliografică: ASTĂZO AM S-ASCULT DE PLÂNSUL IERBII / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN
ASTĂZO AM S-ASCULT DE PLÂNSUL IERBII de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381921_a_383250]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > CA UN FLUTURE PE LAMPĂ Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Când și când tot simt așa, ca un fluture pe lampă ce se zbate ușurel, ca și cum parc-ar visa, ca și când l-ar întrista coloritul dintr-o stampa când el și-ar dori, cumva, să mai poată iar zbura. Stă cuminte papillonul zile întregi, chiar nemișcat, cănd deodată, mânios, iar își mai aduce aminte c-ar
CA UN FLUTURE PE LAMPĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381934_a_383263]
-
de-ai lui ochii înroșiți. În trecere spre baie, își zărise tatăl așezat la colț de masă, parcă împuținat de-o povară neștiută, nevăzută... Își ținea greul gândurilor cu mâinile împreunate sub frunte, iar umerii aduși treceau printr-un tremur ușurel... Dinainte-i tronau pe albul feței de masă lingura, cana și săcăteul din povestea aflată demult, întregind miezul visului avut cu adevărul trist, înțeles înainte de a fi fost înfățișat prin cuvânt - bunicii Miluța și Zain se săvârșiseră din viață în
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
și ele, îmbrăcând-o parcă într-o lumină ireală. Întâlnindu.i privirea, fata îi zâmbi cu buzele de culoarea coralului. - Dacă Anemona ar fi de acord... - Așa, își miji ochii Algus așteptând continuarea... - Eu aș dori... Triton începu să râdă ușurel în spatele lui Algus. - Nu e de râs, zise cu seriozitate regele oceanelor, ditamai flăcăul care a răpus monstrul cu două capete să nu fie în stare să ceară mâna fetei mele? Toate viețuitoarele oceanului începură să râdă. Anemona îl luă
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
bine și o să zâmbești iarăși! Își desfăcu cu seriozitate trusa medicală și începu să-și consulte ”bolnăvioara” ca un adevărat doctor. Laura își înghiți nodul din gât și se lăsă consultată așa cum dădea indicații ”domnul doctor”. Ușa rezervei se deschise ușurel și în prag păru Gabi în halat alb, cu un buchet minunat de flori și o cutie mare de ciocolată. Rămase în prag privind pe cei doi, doctor și pacient, zâmbind cu tristețe. În ochi i se citea dragostea venită
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380427_a_381756]
-
în coridor și în salonul mare și desculță m-am apropiat de ușa de la apartamentul vrăjitoarei. Deschid ușor fără să fac zgomot, intru în holul aprtamentului său cu pași ușori, de pisică, fiindu-mi de folos lumina din corido, împing ușurel ușa de la dormitorul săi, sperând să nu mă observe imediat și privesc în cameră. Dora era în patul său și după aparențe doarmea somn profund. Lucrurile sale, scaunul, erau toate așa cum le lăsasem eu, când o ajutasem, să se bage
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
8): ÎNSCRIS ÎN GENE, de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 572 din 25 iulie 2012. Citeam cu nesaț literatura potrivită vârstei mele de copil, eram fascinată de povestiri, recitam cu plăcere poezii și, de ce să nu recunosc, mă depărtam ușurel de disciplinele științifice. Tatăl meu, preotul poet Nicolae Martinescu era mulțumit, având o moștenitoare a talentului său literar. Eu am fost singura dintre cei cinci copii ai săi înclinată spre literatură. Mama, care mi-a fost învățătoare, spera să mă
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
Și eu așa voiam să fiu și chiar să devin ca ea dăscăliță. Citește mai mult Citeam cu nesaț literatura potrivită vârstei mele de copil, eram fascinată de povestiri, recitam cu plăcere poezii și, de ce să nu recunosc, mă depărtam ușurel de disciplinele științifice. Tatăl meu, preotul poet Nicolae Martinescu era mulțumit, având o moștenitoare a talentului său literar. Eu am fost singura dintre cei cinci copii ai săi înclinată spre literatură. Mama, care mi-a fost învățătoare, spera să mă
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
la „prostime” Cum aplaudă frenetic Un înscăunat eretic. Că avem Regi și Regine, Împărați peste măsline. Avem Rege de manele, Regi ajunși din beizadele. Rege pop, Rege la șatră, Rege-i câinele ce latră. Avem Rege la șosele, De moravuri ușurele. Citește mai mult Țara regilorSă vorbim puțin de tronuri,Voci sunt pe mai multe tonuri.Fiecare-ar vrea să fieUns cu titlu-n monarhie.Că ești Principe, Ducesă,Consort pe post de metresă, Nici nu mai contează vereCând ai rente
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
privească la „prostime” Cum aplaudă freneticUn înscăunat eretic.Că avem Regi și Regine,Împărați peste măsline.Avem Rege de manele,Regi ajunși din beizadele.Rege pop, Rege la șatră,Rege-i câinele ce latră.Avem Rege la șosele,De moravuri ușurele.... VI. UMBRA TARANULUI ROMAN, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 2059 din 20 august 2016. Umbra țăranului român Ilie Marinescu Pe ulițe bătătorite De pașii zvelți de altădat, Mai trec doar umbre gârbovite De timpul care le-a trădat
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
7 aprilie 1879). Cum îi percepeți pe intelectualii noștri așa-ziși „de elită”? Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă:/ Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele/ și viața lor nu și-o muncesc - și-o plimbă.// Ș-aceste mărfuri fade, ușurele,/ Ce au uitat pân’ și a noastră limbă,/ Pretind a fi pe cerul țării noastre: stele. (Ai noștri tineri...). În van cercați a-i drege căci răi rămân de-a valma/ Și trebuie ca soarta să-i spulbere cu palma
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
ochii înroșiți de-ai lui. În trecere spre baie, își zărise tatăl așezat la colț de masă, parcă împuținat de-o povară neștiută, nevăzută... Își ținea greul gândurilor cu mâinile împreunate sub frunte, iar umerii aduși treceau printr-un tremur ușurel... Dinainte-i tronau pe albul feței de masă lingura, cana și săcăteul din povestea aflată demult, întregind miezul visului avut cu adevărul trist, înțeles înainte de a fi fost înfățișat prin cuvânt - bunicii Miluța și Zain se săvârșiseră din viață în
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
rază Cu galbenul strălucitor... Să văd bolta cum dansează Baletul planetelor... În iatac o lumânare, Și parfum de trandafir... Pe geam vântul să strecoare Adiere de zefir... Pe perete, iar pendulul Să anunțe miezul nopții... Să aud cum se deschide Ușurel, ivărul porții... Este ora când iubirea Vine să mă întălnească... O aștept deja din zori... La mine să se odihnească... Te voi primi cu-o sărutare... Așa ca-n fiecare noapte... Pierdută-ntr-o îmbrățișare, Și-n ale tale șoapte
TIMPUL IUBIRII de ADA SEGAL în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373430_a_374759]
-
roșie, singura avere... Din ziua aceea, omul și-a hotărât loc de pază la poarta bătrânei. Sta acolo de dinaintea răsăritului și până se întuneca, plimbându-și ochii ciudat de galbeni în lungul și-n latul uliței, nefăcând nimic, doar sâsâind ușurel vaietul suferinței sale alinate de Muica Lina. Timpul trece după tipicul satului. Vara s-a dus... Muica se grijește de capră și de milog. Oftează într-una. Nici nopțile nu se ostoiește. Ziua merge prin curte. Mai rupe vreun braț
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
aveau urme de mămăligă uscată. Arătarea sâsâi ca de obicei, legănându-și corpul subțiratic până femeia prinse de veste. Apoi se strecură șerpuind, piciorul beteag însemnând c-o urmă unduitoare poteca. Mirată de bâțâiturile milogului, privește către ladă, atingând-o ușurel cu vârful piciorului, îngrijorată de cum să-ntindă cât mai mult din puținul mălai. Spre uimirea bătrânei, lada nu răsună a gol! Nu! Lina se-aplecă vioaie, uitând de orice durere a șirei, trase în sus de capac și...?! Ce văzu
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
ceva-n gând/ Cu trei vorbe mă seduce/ De mă joc cu ea la rând//. „Toboșarul” „În baraca lui bunicu/ Am dat peste două oale/ Vechi, uitate, obosite/ Groase-n piele/ Mari și goale/ Pregătindu-mi două bețe/ Sprintene și ușurele/ Îmi ziceam că-s toboșar/ Și-ncropeam ritmuri cu ele. „În vacanță la bunici” „Buni, ce faci de mâncare/ Astăzi pentru prânzul mare/ O zeamă de baraboi/ Cum se face pe la noi”. „Prâsnelul” „Sfâr...prâsnel nepotolit/ De bunicul învârtit/ Să
NEPOŢEII, ÎN SCRIERILE BUNICILOR POETI CONSACRAŢI de FLOAREA PLEŞ în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374868_a_376197]
-
fi trebuit să fi zburat fericită păsărica scăpată din colivie a exclamat surprinsă. - Este acolo. - Ce este acolo? Ce se-ntâmplă cu tine scumpă soțioară. Ai suferit? - Nicidecum. Și mai sunt cum m-a făcut mămica! - Ai doar impresia. Apăsând-ui ușurel coapsa, sub privirea ei îngăduitoare, apărea tot mai limpede o păsărică sănătoasă care adu-se energic la viață pe aceea opusă ei. - Spunem-i ce minune ai făcut. Te-am simțit în mine și am avut clipe de neuitat - Doamne
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
prima clipă, căci ne-am confruntat de la bun început cu o divizare a societății pe criterii etnice și lingvistice, după criterii geopolitice și după care a urmat colapsul material. Dar ceia ce e mai regretabil, bagajul conștiinței naționale era prea ușurel, prea nepotrivit pentru drumul greu pe care ne propuneam să-l parcurgem. Cronologia drumului parcurs reflectă plenar obstacolele ce ne-au ieșit în cale: dezbinare teritorială, război fratricid impus din afară, pierderea din vizor a idealului național, exodul masiv al
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]