876 matches
-
37 biblioteci școlare și 24 de săli de cinema. De asemenea, funcționează aici o vastă rețea de facilități medicale: 7 spitale, 7 clinici, 6 ambulatorii și 29 cabinete medicale . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Hotin era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). La recensământul din 1989, raionul Hotin avea 75.918 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Hotin era de 72.398 locuitori, fiind împărțită în următoarele
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
avut loc Masacrul de la Fântâna Albă, unde trupele sovietice au măcelărit între 200 și 2000 de civili care doreau să scape de persecuțiile ocupației sovietice refugiindu-se în România. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Adâncata era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). La recensământul din 1989, raionul Adâncata avea 68.009 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Adâncata era de 72.676 locuitori, fiind împărțită în următoarele
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
populația localității . În prezent, orașul are în jurul a 4.500 locuitori (preponderent ucraineni). În această localitate s-a desfășurat în anii 1992, 2003 și 2008 Festivalul de folclor huțul. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Vijnița era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%). În orașul Vijnița s-a stabilit din secolul al XVII-lea o comunitate evreiască. Evreii din Bucovina au primit drepturi politice începând din 1848. Principala personalitate a comunității a fost Besht Menahem Mendel
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
români-moldoveni (82,75%), 199 ucraineni (15,40%), 24 ruși (1,86%) . În prezent, satul are 1.446 locuitori, preponderent români (moldoveni). Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șișcăuții Noi era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Șișcăuții Noi, Secureni () [Corola-website/Science/308049_a_309378]
-
Andrei Mîkolaiovîci Șevcenko (scris și Shevcenko) (în ucraineană: "Андрій Миколайович Шевченко", n. 29 septembrie 1976, Dvirkivșciîna, Regiunea Kiev, RSS Ucraineană, URSS) este un fost fotbalist și fost politician ucrainean, în prezent antrenor. Este primul fotbalist ucrainean care a câștigat Liga Campionilor. În anul 2004, Șevcenko a câștigat Balonul
Andrei Șevcenko () [Corola-website/Science/308090_a_309419]
-
înalții prelați participanți pentru erudiția, precum și pentru perfecta cunoaștere a limbii latine. În cadrul conciliului a apărat autonomia, ritul și limba liturgică română. A obținut dezmembrarea parohiilor române unite de la Sighetu Marmației și Slatina de la episcopia ruteană greco-catolică a Muncaciului (în ucraineană Мукачeве, pronunțat [mukaceve]), și anexarea lor la episcopia română unită a Gherlei. În conciliu a luptat mult pentru autonomia Bisericii Române Unite și guvernarea ei în baza legislației canonice. A fost sprijinit în acest scop de Iosif Pop Silaghi, episcop
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
Foros se află și reședinta maritimă a președinților Ucrainei (anterior utilizată ca reședință maritimă a Secretarilor Generali ai PCUS). Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Foros era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Foros () [Corola-website/Science/308209_a_309538]
-
1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 44 (1+39), reprezentând 2.06% din populație . În prezent, satul are 1.732 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Gvăzdăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Gvăzdăuți, Secureni () [Corola-website/Science/308228_a_309557]
-
și o piață. Pentru divertisment funcționează clubul de noapte "Jungle" și disco-barul "Emilia". De asemenea, în oraș sunt multe mai multe baruri și restaurante. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Berhomet pe Siret era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%). În perioada sovietică, orașul a devenit o stațiune turistică de interes local, orientată mai ales spre tineret. În ultimii ani turismul, în special turismul ecologic, redevine o activitate economică importantă. Obiectivele de interes
Berhomet pe Siret () [Corola-website/Science/308233_a_309562]
-
și 7 școli primare. Ființează aici 27 cămine culturale, 29 biblioteci rurale și 29 săli de cinema. De asemenea, funcționează aici 4 spitale, 4 clinici și 24 cabinete medicale . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Secureni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română La recensământul din 1989, raionul Secureni avea 63.760 locuitori. La data de 13 iulie 2000, prin Hotărârea Radei Supreme a Ucrainei, orașul Novodnistrovsk a declasat orașul Secureni de funcțiile sale
Raionul Secureni () [Corola-website/Science/308229_a_309558]
-
1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 32 (1+31), reprezentând 2,43% din populație . În prezent, satul are 1.142 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mendicăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%). În satul Mendicăuți se află o biserică de la începutul secolului al XIX-lea, care a fost unul dintre puținele lăcașe de cult din zonă care a funcționat și în perioada sovietică.
Mendicăuți, Secureni () [Corola-website/Science/308230_a_309559]
-
Simon Petlura (în ucraineană: Симон Петлюра; n. 10 mai 1879, Poltava - d. 25 mai 1926, Paris) a fost un publicist, scriitor, jurnalist, politician și om de stat ucrainean, lider al luptei pentru independența Ucrainei în perioada de după izbucnirea Revoluției Ruse din 1917. În timpul războiului
Simon Petliura () [Corola-website/Science/306752_a_308081]
-
mai degrabă de politica agricolă a guvernului sovietic și a lui Stalin decât din cauze naturale, iar Holodomorul este denumit și „genocidul ucrainean”, ceea ce ar implica faptul că Holodomorul a fost pus la cale de guvern, cu scopul distrugerii națiunii ucrainene ca factor politic și entitate socială. Istoricii încă mai discută dacă politicile care au dus la Holodomor cad sau nu sub incidența prevederilor Convenției asupra genocidului, iar mai multe țări au recunoscut între timp Holodomorul ca genocid. La 28 noiembrie
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
multe țări au recunoscut între timp Holodomorul ca genocid. La 28 noiembrie 2006, parlamentul Ucrainei a aprobat o rezoluție care afirmă că foametea forțată din perioada sovietică a fost un act de genocid împotriva poporului ucrainean. "Holodomor" vine de la cuvântele ucrainene "голод" ("golod" = "foamete") și "мор" ("mor" = pieire în masă; epidemie.). Cauzele Holodomorului, deși complexe, pot fi înțelese prin studierea contextului mai larg al revoluției sociale "de sus în jos" care a avut loc în Uniunea Sovietică în acele vremuri. În
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
anului 1932 și din ianuarie 1933 în Ucraina pot fi asemănate numai cele din regiunea etnică ucraineană din Kuban, din nordul Caucazului". Totuși, trebuie notat că 20% din populația Ucrainei din acele timpuri era formată din alte naționalități decât cea ucraineană. La conferința mondială asupra Holodomorului ucrainean (octombrie 2003) ținut la Institutul de Istorie Socială și Religioasă de la Venția, 28 de participanți la conferință, printre ei aflându-se unii dintre cei mai respectați istorici ai momentului, au sprijinit o rezoluție adresată
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
acțiune improvizată și ineficientă de ajutorare a victimelor. În zilele noastre, cei mai mulți cercetători au tendința să accepte că foametea a afectat un număr de oameni de ordinul milioanelor. În timp ce se recunoaște că foametea a afectat și alte naționalități alături de cea ucraineană, se mai dezbate încă dacă Holodomorul poate fi calificat sau nu ca genocid împotriva ucrainenilor, de vreme ce existență foametei și caracterul ei provocat de om nu mai sunt negate. Din punct de vedere al cauzelor naturale, dezbaterile sunt restrânse la rolul
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
(în limbile ucraineană/rusă: "Полтава"; poloneză: "Połtawa") este un oraș în Ucraina centrală. este centrul administrativ al regiunii Poltava și al raionului cu același nume din cadrul regiunii. Orașul are la rândul lui statutul de raion în cadrul regiunii. Populația orașului este de 313.400
Poltava () [Corola-website/Science/306786_a_308115]
-
a feldmareșalului Carl Gustaf Rehnskiöld (care primise comanda armatei după rănirea regelui suedez Carol al XII-lea de pe 17 iunie). „Ca un suedez la Poltava” a rămas o comparație pentru „total neputincios” atât în limba rusă cât și în cea ucraineană. Bătălia de la Poltava a marcat sfârșitul statutului de mare putere a Suediei și înclocuirea ei cu Rusia. Orașul a fost gazdă a Mir Yeshiva în timpul primului război mondial până în 1921. Centrul orașului vechi este o piață semicirculară neoclasică, în centru
Poltava () [Corola-website/Science/306786_a_308115]
-
în stil baroc căzăcesc între 1699 și 1709. O altă biserică dedicată Adormirii Maicii Domnului fost distrusă în 1934 și a fost reconstruită în ultimul deceniu al secolului trecut. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Poltava era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Poltava () [Corola-website/Science/306786_a_308115]
-
Popovici, având ca zi de pomenire ziua de 2 noiembrie. În prezent, satul Fântâna Albă are 169 locuitori, preponderent ruși lipoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Fântâna Albă era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și română Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Fântâna Albă se ridica la 819 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruși lipoveni (25,76%), cu o minoritate de cehi\slovaci (0,12%) și una de români (1,83%). Restul locuitorilor au
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 73 (42+31), reprezentând 1,33% din populație . În prezent, satul are 5.066 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Romancăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Romancăuți, Secureni () [Corola-website/Science/308380_a_309709]
-
urmare a Hotărârii Radei Supreme a Ucrainei nr. 1942/6 decembrie 1991, raionul Herța a fost reînființat ca parte din Ucraina independentă. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Herța era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%). La recensământul din 1989, raionul Herța avea 29.611 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Herța era de 32.316 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice: (inclusiv Moldoveni - 756 (2,34
Raionul Herța () [Corola-website/Science/307358_a_308687]
-
(în moldovenească sau română cu alfabet chirilic "Република Молдовеняскэ Нистрянэ", în rusă "Приднестровская Молдавская Республика", în ucraineană "Придністровська Молдавська Республіка") este numele dat de forțele separatiste entității politice autoproclamate din Transnistria. Republica Moldova a pierdut controlul acestei zone în urma intervenției armatei ruse (armata a 14-a) în conflictul din Transnistria. În acest moment, armata rusă continuă să staționeze
Republica Moldovenească Nistreană () [Corola-website/Science/302261_a_303590]
-
(în limbile română: oblastie, cehă: oblast, slovacă: oblasť, rusă și ucraineană: о́бласть, belarusă: во́бласьць, bulgară: о́бласт) se referă la o subdiviziune administrativă în unele țări. Traducerea cea mai apropiată de sensul slav ar fi regiune sau provincie. În contextul geografic al Europei Răsăritene și Federației
Oblast () [Corola-website/Science/302828_a_304157]
-
asemenea "oblast". Vezi și Regiunile Bulgariei. În statele postsovietice care au păstrat împărțirea administrativă de dinainte de obținerea îndependenței, oblastul este prima subdiviziune administrativa după nivelul național și este la rândul lui subîmpărțită în "raioane" (în limbile rusă: "райо́ны"; ucraineană: "райони"). Orașele mari pot fi parte constituentă a unui oblast (în limbile rusă: "город областного подчинения"; ucraineană: "місто обласного підпорядкування") aflându-se pe o poziție administrativă la același nivel cu "raionul". În defuncta Uniune Sovietică, oblastul era cu două trepete
Oblast () [Corola-website/Science/302828_a_304157]