130,170 matches
-
mi-a făcut o recomandare: dacă ajungi cumva în gara aia din Moscova de unde pleacă trenul spre Dubna, să te duci să vizitezi toaleta gării, pentru că este un "act de cultură". întâmplarea a făcut să ajung în respectiva gară. Mă uit la clădirea care adăpostea toaleta. O clădire destul de mare, proaspăt vopsită, aproape arătoasă, cu două intrări, una pentru bărbați, alta pentru femei. Intru pe cea rezervată bărbaților, și înăuntru, surpriză: un WC comun, cu budele, de tip turcesc, așezate față
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
o adevarată reparație capitala care să țină ani la rînd. N-o să țină. Se scurma în stratul de asfalt cam 10 centimetri și se toarnă asfalt în loc. Nu tu canalizare, nu tu baza drumului, la care nu s-a mai uitat nici unul dintre cei ce repara străzile Bucureștiului de cînd a apărut asfaltul în această urbe. Ba greșesc, am văzut prin cartiere drumari care au scos stratul de bolovăni, obligatoriu, l-au înlocuit cu nisip și-au turnat asfalt pe deasupra. Aceste
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
omogene, de fapt, cartea e un singur poem, unitar, dar nu monoton. Tropii sunt aceiași, iar sentimental, cartea îmi evocă litania rară, concentrată, a celui ce meditează cu spatele la lume, uneori blestemând. Iată: "partea fără secrete a lucrurilor a fost distrusă/ uit iedera printre cearșafurile/ comitetului de lectură/ uit drumul atât de lin spre marile tranziții cu arta veche/ nouă artă gâfâie sau are orgasm în împrejurări de neuitat." în fiecare dintre poemele lui Ioan Vieru subzista câte o artă poetica, întrețesuta
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
poem, unitar, dar nu monoton. Tropii sunt aceiași, iar sentimental, cartea îmi evocă litania rară, concentrată, a celui ce meditează cu spatele la lume, uneori blestemând. Iată: "partea fără secrete a lucrurilor a fost distrusă/ uit iedera printre cearșafurile/ comitetului de lectură/ uit drumul atât de lin spre marile tranziții cu arta veche/ nouă artă gâfâie sau are orgasm în împrejurări de neuitat." în fiecare dintre poemele lui Ioan Vieru subzista câte o artă poetica, întrețesuta cu un moralism ce accentuează dramatic condiția
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
parlamentar sau din firimiturile risipite de "cei mai bogați zece" din România s-ar putea construi - repede! - adăposturi pentru aceste ființe, fără să fie nevoie să apelăm la vânzarea delicioaselor produse "Jacobs" pentru a-i ajuta pe "copii" - care, "nu uitați: Casă de copii nu e acasă", cea mai mare inepție ori crimă difuzată prin "televiziunea publică" atâta vreme cât nu se oferă realmente "altceva" pe scară largă și cât timp sloganul se difuza fără un context justificativ (defect remediat oarecum, în ultima
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
și îndemnați să n-o facă (tare mică răspândire pot avea articole că acela publicat în "Adevărul literar și artistic", 2000, nr. 548, "Elitele și concurența"; sau "Dramă tinerilor și exodul", în "Jurnalul literar", 1998, nr. 7-8, 14-15). Să nu uite însă nimeni că "tout se tient" - "totul se leaga intru tot". Dar mă refer acum și la averile "barosane" externate peste hotare (cum făcuse și Ceaușescu). Miliardele de dolari furate de aici ar fi putut (ar putea) măcar să fie investite
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
ubicuitate. CNA neam! A doua remarcă: pe ce criterii a stabilit CNA modificarea scorului de la 8 la 2 la 6,3 la 3,3? Vreun sondaj al d-lui Teodorescu de la IMAȘ? Vreo analiză a d-nei Mungiu de la...? (Telefil a uitat de unde). În fine, ignoră CNA că are de a face cu televiziuni particulare, în majoritate, cărora nu le poate impune o astfel de grilă politică? Memoria scurtă a CNA pe cheltuiala contribuabilului (telespectator) se ține. Dacă mai era nevoie de
De la 20% la 33% by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14783_a_16108]
-
Măgureanu, chipul îl trădează a fi balcanic. Cititorul va primi pe deplin confirmarea, ca și în secvența portretului urmașului Măgureanu, două fraze mai încolo, de data aceasta prin legea sîngelui, atît de frumos și cumplit invocată încît cu ușurință se uită că e vorba, de fapt, despre cel mai obișnuit clișeu care definește Balcanii - amestecul de nații: "Femeile ce slujiseră de matcă - greaca ursuză și sanchie clocindu-și cu gura încleștată lunga dambla între hîrdaiele de neramzi și de gazii, sîrba
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
las în seama specialiștilor din "centrală".) A te dispensa de un om precum Vasile Popovici înseamnă a fi nu doar habarnist în materie de politică externă, dar și un catastrofal administrator al intereselor țării : imaginați-vă cu ce ochi de uită, după plecarea lui, comunitatea diplomatică și economică din capitala provensală, pe care realmente a sedus-o, la hahalerele incapabile să deschidă până și ușa celei mai neînsemnate dintre oficialitățile orașului... Prezent la ceremonia invocată, dl. Năstase nu prididea, din prezidiu
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
culorile, a plutit o vreme prin aer, s-a transmis folcloric prin cercuri destul de restrînse, apoi, asemenea oricărei existente imponderabile s-a pierdut în eter, acolo unde îi era și locul. Iar Sf. Gheorghe din Piață Sf. Gheorghe a fost uitat și abandonat în eterul ceva mai precis al micului careu dintre clădirile timișorene. Dar dincolo de orice disfuncție a memoriei și de apariția oricăror priorități cotidiene, lucrarea Silviei Radu nu poate fi nici uitată și nici abandonată. Și asta pentru că ea
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
-sef al revistei. Dl Neagu declară: "Mie unuia critică literară nu-mi produce mari voluptăți intelectuale, irealitatea și fascinația plutirii criticilor în visul androgin al puterii lor [...] mă lasă nepăsător și rece." Dar, chiar în același aliniat, dl Neagu își uită subit recea nepăsare și se înfierbînta împotriva unui pretins grup condus de directorul României literare care, iconoclast și veninos, a pus gînd rău tuturor marilor scriitori contemporani, atacînd "genii tutelare" precum Sadoveanu, Călinescu, Eminescu, Vianu, "concertat cu furia dezlănțuita peste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
un nimeni care a venit în România pentru a lua bani de la guvernul Nastase. De multe poate fi acuzat guvernul, dar că nu știe în materie de Statele Unite pe ce butoane să apese, asta e curată inepție. Dl Cristoiu a uitat că ministrul de Externe Geoana a fost ani buni ambasador al României la Washington unde a invatat cu ce se mănîncă și lobby-ul și cui trebuie să i se plătească servicii în această privință? Dacă da, e trist fiindcă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
timp miraculos de scurt a produs o strategie economică în vederea preaderării la Uniunea Europeană, strategie din care trăiește și guvernul Năstase, dl Radu Vasile ar fi fost de crezut în interpretarea sa că a fost demis din gelozie politică. Fostul premier uită să spună, însă, un lucru esențial. Că a fost îndepărtat de la Palatul Victoria fiindcă era urgentă nevoie de alcătuirea unei strategii a preaderării pe care dl Vasile a tot vîrît-o sub preș pînă cînd a devenit limpede că e nevoie
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
și mai mult, generații întregi de-a lungul a cel puțin un secol. Cum ar arăta o carte editată de pe la 1695... 1746, cu celuloza crescută, revărsată ca un cozonac, având forma unei femele de mic mamifer gata să fete. Mă uit. Iar mă uit. Ce naiba o fi?!... Privind cu luare aminte în jur, ca un hoț prudent, nu cumva să fie prins asupra faptului, întind mâna, apuc cartea, care se lasă repede și ușor luată în posesie, ca și cum ea, de fapt
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
generații întregi de-a lungul a cel puțin un secol. Cum ar arăta o carte editată de pe la 1695... 1746, cu celuloza crescută, revărsată ca un cozonac, având forma unei femele de mic mamifer gata să fete. Mă uit. Iar mă uit. Ce naiba o fi?!... Privind cu luare aminte în jur, ca un hoț prudent, nu cumva să fie prins asupra faptului, întind mâna, apuc cartea, care se lasă repede și ușor luată în posesie, ca și cum ea, de fapt, atât aștepta... Nu
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
cu nici un chip. M-au scos de la naftalină, cum se spune, pe mine, deși sînt știut de Telefob, să scriu în locul lui. Am încercat să aflu motivele supărării lui Telefil. La început n-a vrut să spună nimic. M-am uitat, cu toată fobia mea, la televizor, doar-doar mi-oi da seama așa de cauza supărării lui. I-am citit ultimele articole. Nimic. Să fie faptul că se dau pe post meciuri de fotbal neblătuite? Proaste, dar cinstite? Să fie vreo
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
își mint nevestele și viceversa? Să fie vreun film de doi bani? (Dar cum toate la un loc sînt așa, ce motiv o fi ăsta?) Să fie vreun talk-show politic? Să fie Cosmina, Dalia, Vlad Craioveanu cu inepțiile lor estivale? Uite așa mi-am petrecut serile și nopțile, așa că, din supoziție în supoziție, n-am apucat să văd ca lumea nici o emisiune. Neexperimentat cum sînt în ale audiovizualului, n-am reușit să fac vreo legătură utilă între ce se petrece pe
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
anonimi, cu trecutul Bucureștiului pe care il stăpînea cum numai regretată noastră colega, Andriana Fianu, o mai făcea, cu pitorești evenimente literare, erau captivante. Avea o memorie, îndeosebi a amănuntului, fără egal. Dacă citise o dată o carte, n-o mai uita. Pe vremea cînd scriam studiul despre Sadoveanu, am avut multe discuții cu ea despre un autor pe care-l știa pe de rost. Mă umilea cu informațiile ei din texte pe care eu le citisem recent, dar care-mi ieșiseră
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
nu dorește să șocheze cu tema aleasă, aparent nu dorește să epateze pe nimeni. Experiența descrisă este presărată cu multe elemnte care întăresc autenticitatea situației. Studentul român al anilor '90 este bine surprins în unele momente: tînărul care încearcă să uite provincia de unde vine cu gînduri mari în capitală, care primește de acasă bani și mîncare la pachet, care încearcă să-și facă suportabilă camera de cămin. Relația celor două fete este în acest sens specială - întîlnim aici un spirit de
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
oprit pe Kierkegaard de la degustarea unei vieți obișnuite, "normale", tulburându-l pentru toată viața cu amintirea unei șanse pierdute, i-a sugerat lui Tubby căutarea iubitei din adolescență, Maureen Kavanagh (idila petrecută sub auspiciile Clubului Catolic pentru Tineret - să nu uităm obtuzitatea la catolicism a contemporanului protestant Tubby, ca și a filosofului danez). Maureen - al cărei nume rimează cu Regine - e regăsita, măritata cu o "varianta modernă" a lui Schlegel, catolicul Bede Harrington. Pornită într-un pelerinaj religios în Spania, caută
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
i se alătură și, ajungând să completeze fericitul triunghi conjugal (și filosofic), se vindecă de toate necazurile... inclusiv genunchiul. Toate celelalte personaje (prilejuind alte perspective menite să diversifice monotonia paralelei cu Kierkegaard), care își povestesc observațiile în monologuri dramatice, sunt uitate, devin ornamente inutile. Toate problemele provocate de teama existențiala se topesc în fața străvechii soluții: cunoașterea de sine. Întelegându-se, cel care se autocunoaște nu mai poate fi nefericit. O calatorie-pelerinaj la Copenhaga reflectă "personificarea" acestei călătorii către propriul sine, ilustrarea intre-barilor
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
Hollywood la muzica rap. Or fi venind și rele din America, dar vigilenții apărători ai apei de izvor, ai opincilor și ai imaculatelor priveliști mioritice (pe care, de altfel, nu ezită să le vândă pe bani buni aceluiași hulit Hollywood!) uită că Statele Unite au rămas marele, dacă nu singurul exportator de securitate din lume. De securitate și democrație. Ura contra Americii se dezvoltă mână în mână cu incredibila renaștere a stângii și extremei stângi internaționale. Jean-François Revel analiza, în Marea paradă
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
asta are și părți bune și părți rele. De cele bune trebuie să ne folosim, iar de celelalte să ne păzim. Eu de mic am tot buchisit. Și-acum, dacă tot nu sunt la război, ce să fac? Mă mai uit din când În când pe ele. - Apoi de ce nu ești pe front? Că eu am patru feciori de nici nu mai știu pe unde sunt. Dacă regele mi i-a cerut pe toți, pe toți i-am dat. - Dar tatăl
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
copile, În vreme ce bolnavii se ridicau tot mai sus spunând: „Mulțumim domnule doctor... Mulțumim...” Și dispăreau. Înspăimântat, Adrian se trezi. În cameră zbura zăpăcită o muscă mare și grea. Se izbea de pereți și de geamuri ca o nebună. Adrian se uita la ea amuzat. Iar când aceasta-i vărsă una din eprubete pe masă se supără. Luă la Întâmplare o carte și aruncă după ea Într-un moment când musca se oprise din zbor. N-o nimeri. Și musca porni iarăși
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
că din portbagaj lipsea trusa de scule. "Mi-au adus o sticlă de șampanie - m-am gândit - ca să-mi distragă atenția..." Le-am și spus: - Gestul cu șampania e frumos. Dar unde e trusa de scule? Cei doi s-au uitat unul la altul și au izbucnit în râs: - Ce să faceți cu ea? - Păi... să mai strâng câte un șurub... să scot colierele, când crapă vreun furtun și trebuie înlocuit... - N-o să fie cazul. Dacă totuși va fi nevoie de
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]