432 matches
-
ce caută. Am întins mâna după cele două ulcele de lut cocoțate pe policioara din perete. Acum ai să vezi ce minune am eu aici! Ia fă-o pe paharnicul, fiule! Am făcut-o și pe paharnicul. Când cele două ulcele au fost pline, am luat fiecare câte una și, după ce am ciocnit, bătrânul a adulmecat întâi ulcica ca un copoi. A gustat apoi cu evlavie, rămânând într-un fel de extaz. Am gustat și eu...cu grijă...La cât mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dincolo de ușă, tânărul ne îmbie să ne așezăm pe o laiță ce stă pitită în spatele unei mese...Fără nici o vorbă, flăcăul cotrobăie într-un cotlon al încăperii, de unde scoate un ulcior astupat cu un ciocălău...De pe o policioară coboară două ulcele. Ni le așază dinainte și, destupând ulciorul, toarnă cu grijă o licoare rubinie din care se împrăștie o miroaznă îmbietoare... Poftim de cinstește, sfințite părinte, și rogu te să-mi spui dacă n-am uitat cele minuni învățate de la sfințiia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
jupâne. Dar vezi bine că nu sunt singur. Apoi pot să fie oricâți, părinte. Avem bragă destulă. Nici chiar așa. Adu două ullcele cu bragă pentru niște uscați de sete. Pe dată, jupânul Gheorghe a apărut în prag cu două ulcele pântecoase în care făcea bulbuci o licoare fără o culoare anume. Le-a așezat pe masă și ne-a poftit ceremonios: Poftiți de gustați sănătoși, părinte! Am gustat întâi să văd ce bragă are jupân Gheorghe. Când am simțit răcoarea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Călugărul mă privește în fugă, dar în clipa următoare se află deja cu un pas dincolo de portița larg deschisă. Intrăm în casă...Totul este așezat la locul lui. Până să ne așezăm, gospodina a și așezat pe masă dulceața și ulcelele cu apă. Poftiți de vă îndulciți și răcoriți, cinstiți oaspeți - ne îndeamnă călărașul în timp ce se așază și el. Am gustat din dulceața de cireșe amare și ne-am ostoit setea cu apa proaspătă și rece. Am fi tare bucuroși dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
îl întreabă ceva șoptit...Omul nu spune nimic, dar se răsucește ca un titirez și o ia spre fundul crâșmei, unde se zărește o ușă. O deschide și ne poftește ceremonios. În clipa următoare dispare. Însă se întoarce cu două ulcele goale. Dintr-un ungher ridică un ulcior pe care îl șterge de colb cu mișcări de alint. Apoi sloboade în fiecare ulcică o licoare neagră cum îi păcura, cu o aromă ce te înalță cu gândul spre cele sfinte...Cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mare plecăciune: Care-i pofta sfinției tale, părinte? Ne-o pălit oleacă de sete și ne-am gândit la o ulcică cu mied. Facă-se voia sfinției tale. Îndată pe prichiciul ferestrei lângă care ne-am aciuat se hodineau două ulcele pântecoase, pline ochi cu mied. Îndată bătrânul a ridicat una și, fără prea multă codeală, a prins a bea. Se vedea bine că l-a biruit setea. Când s-a oprit, mi-a făcut semn să-i urmez pilda fără
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fără prea multă codeală, a prins a bea. Se vedea bine că l-a biruit setea. Când s-a oprit, mi-a făcut semn să-i urmez pilda fără întârziere. Nu am stat pe gânduri. După câteva clipe, cele două ulcele ședeau goale pe prichiciul ferestrei. Fără nici o vorbă, călugărul a ieșit. Eu nu aveam ce să mai aștept, așa că l-am urmat. La o vreme, bătrânul mă întreabă, așa pe neașteptate: Știi că mai este o uliță cu case mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
șervetul pe care îl poartă pe umăr. La fel face și cu cele două scăunele de lângă masă. Să șade sfinția ta și sluga la mata ca să ne șade și mușteriii! Până să ne așezăm, se arată și Alî cu două ulcele brumate pline cu bragă, din care încă sar mici stropi... Se guste sfinția ta și se vede că iaste de la gheața... Vorbele turcului sunt însoțite de un zâmbet ce denotă o mare bucurie și plăcere de a avea musafir pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mici stropi... Se guste sfinția ta și se vede că iaste de la gheața... Vorbele turcului sunt însoțite de un zâmbet ce denotă o mare bucurie și plăcere de a avea musafir pe bătrânul călugăr...Apoi, până să punem mâna pe ulcelele cu bragă, turcul dispare și, ca adus de vânt, se întoarce cu covrigi calzi așezați pe un fund de lemn. Nu zăbovește nici o clipă că se repede să întâmpine alți mușterii...Mulți poartă giubele din țesătură scumpă. Turcul nu prididește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
poartă giubele din țesătură scumpă. Turcul nu prididește cu plecăciunile și cu întrebările : „Ce dorește la luminăția voastră?”... Am căutat să descopăr și alte suflete care să-l ajute pe turc. Nici pomeneală. Doar un flăcău șterge tejgheaua și spală ulcelele folosite. Când ne ridicăm să plecăm, turcul e lângă noi, cu același zâmbet și aceeași plecăciune de drum bun, totul însoțit de vorbe curtenitoare: Alî va mulțumește cu plecaciune pentru zabava la pravalia lui și cinste de a gusta la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vraful de acte din față. După un timp, o mișcare din apropiere îmi atarge atenția. Privesc într-acolo, surprins...Din umbră se desprinde întâi...chipul bătrânului, care mă învăluie într-o privire caldă... Îndată îi văd și mâinile. Poartă două ulcele din care aburii se ridică în vârtejuri domoale. Privirea mea curioasă și insistentă îl face pe bătrân să se explice, privindu-mă ghiduș: „Apoi am adus și eu câte o ulcică cu ceai din roadele pădurii, ca să ne mai spălăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a bătrânului. Când și ultimul strop a fost sorbit, l-am auzit pe bătrân vorbind, ca și cum s-ar fi adresat sieși: „Măi, că bun a fost, dar cam puțin!” Pentru mine a fost ca o apă vie... Călugărul a pus ulcelele goale alături de el și a început să caute din priviri prin teancul din față: „Acum ar cam trebui să mergem mai departe, pentru că mai avem încă mult colb de înghițit. Ia vezi mătăluță mai bine ce spune ispisocul lui Dumitrașco
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
un copil, m-am așezat pe scăunelul mititel, dar potrivit pentru stat la masă. Am cătat mai atent la cele ce se aflau pe masă și nu mică mi-a fost mirarea când am băgat de seamă că în dosul ulcelei se ascundea un păhăruț plin ochi cu o licoare de culoarea unei cireșe date în pârg. „Măi, să fie! Doar n-o fi bun de băut?”m-am gândit eu, ducând la nas păhărelul din care se ridica o miroaznă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nu mă mai necăji și dumneata; o scrântitură, acolo... GÂND (se așază) : Îi trece până la însurătoare, fii fără grijă, nevastă. Da' o picătură de vin nu-i strică. Numai cât mă uit și, numărându-mă și pe mine, găsesc numărul ulcelelor în lipsă! Poftesc și eu una. LIANA: Îndată, Măria Ta. (Iese. Cei doi se așază.) BRĂDUȚ: Frumoasă fată, mamă. La plecare parcă nu știu s-o fi văzut. LIOARA: N-aveai cum o vedea. Mai înainte am cunoscut-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
eu din fire... Ochei, Înțeleg, nu am fost la anver ca Băsescu și nici ambasador În țara tuturor posibilităților, precum Geoană. Nu m-am dus decât pe la Cornățel, la târg, dar acolo am fost ambasadorul nevesti-mii, că vroia oale și ulcele de lut și alte alea. N-am o fată europarlamentar ca Băse și nici soacră atacată de presă, precum Geoană. Pe soacră-mea nu o mai atacă nimeni, se și oftică din această cauză... Pe scurt, ca să nu divaghez și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
văd prin degetele care ating lutul, iar degetele, fără să-l atingă, reușesc să simtă ce văd ochii. De parcă nu s-ar fi frământat destul, Cipriano Algor se mai întreba, gândindu-se la vechiul cuptor al olăriei, câte farfurii, căni, ulcele și glastre or fi ejectând blestematele de mașini pe minut, câte obiecte care mint că sunt urcioare ori lighene. Aceste întrebări și altele care n-au fost înregistrate au întunecat din nou chipul olarului și, mai departe, tot restul drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
blocurile de lut pe care le avea în față. Marta plecă pentru că știa că nu trebuia să pătrundă într-un spațiu ales dinadins de tată ca să fie singur, dar și pentru că avea și ea treburi de făcut, câteva duzini de ulcele mari și mici așteptau să le fie lipite toartele. A intrat pe ușa laterală. Marçal Gacho telefonă pe seară, după ce ieși din tură. Îi răspunse nevestei în cuvinte puține și frânturi de propoziții, fără să arate regret, neliniște sau plictis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
spre liniștea eternă, Eul a pornit timid; Visul a ajuns în bernă, Versul este invalid. Lutul doar rămas în cale E-ngrozit la gândul trist Că de sub negre mantale Va sluji un ceramist. Astfel voi ajunge mâine Oală mare sau ulcea Să duc apă pentru pâine Celui pe-a vieții vâlcea. 11 iunie 2004 AȘA A FOST, AȘA VA FI „Toate-n viață rămân baltă” - Visuri, fapte și idei - Când iese ultima haltă Cât ai trage c-un condei. Viața are
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
din bordei plină cu jar, s-au despuiat cu grabă... Îndată nu au lăsat măcar aerul să-și facă loc între ei. Au devenit un singur trup... În sfârșit, când și-au revenit din focul dragostei, lotrul a umplut două ulcele cu Tămâioasa luată de la han... Înainte, însă, de a bea și-a adus aminte că în focul dorului de a o avea pe hangiță a uitat să-și pună la îndemână pistoalele, cum făcea de obicei. Le-a scos din
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
întâlnit pe băiat. „Ce face...? S-o trezit?” „Nu s-o mișcat deloc și parcă îi un fier încins!” „Mai stai lângă el. Pune-i pe frunte un șervet cu niște omăt, poate”... Îndată a reapărut în fața musafirilor, cu două ulcele aburinde... După ce cei doi au mâncat și au băut vinul, jandarul a devenit neliniștit. Se vedea că ar vrea să facă ceva, dar, aruncându și privirea spre arendaș, își ogoia pornirea. ― Vedeți? Don’ jandar avea onoare. Nu și-a lăsat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
îndrăzni hatmanul Barnovschi, că doar țara noastră e și țara lor. Hatmane, pentru aste vorbe și vicleșuguri alții au plătit cu capul, amenință domnitorul. Măria Ta, încercă să domolească primejdia Celebi Constantin, pârcălabul de Neamț, hatmanul o fi închinat câteva ulcele de vin negru! Ș-apoi o hi ostenit după drumul lung până la curtea Măriei Tale, se băgă în vorbă și Condică, pârcălabul Hotinului. Tăceți, cinstiți boieri, îi îndemnă logofătul, hai mai bine să auzim ce pricină are boier Iordache, că
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
spre un tărâm nou. Cu gânduri frumoase și simțire curată, am pornit să ne facem cunoscuți, îndreptându-ne pașii spe Bojdeuca din Țicău. Casa ne aștepta gătită cu ștergare și ouă bătute cu mărgele în strălucirea soarelui blând, primitor, cu ulcele românești pe buturugi vechi. Apoi ne-am îndreptat spre Casa Pogor, conduși de minunatul elev, Mihai Panaite, și de speciala Claudia Gherghel, încântați de grafica plină de culoare a icoanelor măiestrite cu migală de aceștia, la expozițiile lor personale. Apoi
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
stat cu stres amândouă; ne temeam că a înghețat apa acolo și nu curge. Dar s-au întors cu plinul și au turnat tot ce-au adus în cazanul mare, la înfierbântat. În baie e ca la balamuc, numai oale, ulcele și lighene, plus spirtiera cu care mama speră să încălzească aerul, să nu deger de tot. Mă înmoi pe bucățele cu un burete, fac apă pe jos, dar ce mai contează, miroase a săpun bun și a abur, pe umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
ușurare vizibilă: ei, nu-i chiar așa de mare diferența de vârstă între noi două. Lucian o invitase să ia parte la parastasul de un an și de atunci n-o mai întâlnise. Trebuie că era de mult oale și ulcele domnișoara Saicovici. Din păcate, locuința unde au stat ai lui n-a fost proprietatea lor. A fost închiriată. N-a mai rămas aproape nimic din lucrurile lor. Doar etajera, cărțile, inclusiv volumul Șahul miraculos. Partide celebre pe care n-a
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pe partea din spate, dansând un fel de sârba pe loc după care, ostenit, cădea ca o ființă care aproape nu-și mai poate trage răsuflarea. Câte unul îi atrăgea atenția, cât în glumă, cât în serios: Cercele, vezi că ulceaua nu merge de multe ori la apă. Ei, pe dracu! Pe dracu, pe nedracu, dar, vezi. Bine, o să văd,însă, mai pe încolo. Bine. Treaba ta. Și totul se pierdea în hohotul de râs al mulțimii, de cele mai multe ori, ale
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]