2,479 matches
-
mecanizării dar în detrimentul individualității singulare, anulată astfel prin reificare 15. Cu toate acestea, procesul s-a dovedit reversibil, în sensul că modernitatea s-a menținut prin reafirmarea umanismului, care s-a repercutat încă o dată în teoria și practica politică. Resurgența umanismului în conștiința colectivă a survenit pe două filoane: ideologic și științific, rezultând așadar o specie de umanism formal sau juridic, alături de o altă variantă, fondată pe conținutul psihic și pe atributele concrete ale ființei. Că manifestare politică, cele două s-
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
reversibil, în sensul că modernitatea s-a menținut prin reafirmarea umanismului, care s-a repercutat încă o dată în teoria și practica politică. Resurgența umanismului în conștiința colectivă a survenit pe două filoane: ideologic și științific, rezultând așadar o specie de umanism formal sau juridic, alături de o altă variantă, fondată pe conținutul psihic și pe atributele concrete ale ființei. Că manifestare politică, cele două s-au regăsit referențial în promovarea pandemocratismului, respectiv în preferință pentru modelul protecționist. Fără să fie contradictorii la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
scară planetară, în paralel cu interesul arătat îndeosebi problematicii la nivel statal. Sunt orientări ordonatoare tipice, dacă putem spune așa, care stabilesc sensul axiologic al activității politice, indiferent dacă aceasta se organizează în registrul programatic al dreptei sau al stângii. Umanismul juridic s-a precizat în contextul confruntării ideologice cu nazismul, care a implicat reactualizarea trimiterilor la voința pozitivă a subiectului în opoziție cu principiul metafizic al conducătorului, precum și circumscrierea substanțială a genului uman în coordonatele reprezentativității democratice. Inclusiv în accepțiunea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
și rezistența anticomunista, si pe care o presupun actualmente susținătorii "dreptului de ingerință" în numele democrației. Desigur că analiza fiecărui caz comportă alte motivații și scopuri, insă argumentele se structurează potrivit aceluiași tipar al normativității abstracte. Specia juridică sau formală a umanismului a aparut așadar că funcție politică sau eventual că proclamare a unei convingeri principiale, dar fără altă justificare decât opțiunea personală. Binele presupus nu era demonstrabil în sine, ci numai prin raportarea la râul concurent, ceea ce riscă să introducă un
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
replică, o teorie asupra eului regăsit prin raportarea spontană a omului față de lume23. Indiferent însă de preferințele doctrinare personale, psihanaliza culturală a relegitimat posibilitatea acțiunii eului că libertate creatoare, sau altfel spus că voința finalistă în ordine personală și comunitară. Umanismul originat în psihologia concretului istoric nu a mai fost cel din epoca Luminilor, care postula existența unei voințe abstracte anterioară societății și politicii, materializata univoc în elaborările sale juridice. Noul umanism nu avea ca obiect omul generic, ci identitatea concretă
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
spus că voința finalistă în ordine personală și comunitară. Umanismul originat în psihologia concretului istoric nu a mai fost cel din epoca Luminilor, care postula existența unei voințe abstracte anterioară societății și politicii, materializata univoc în elaborările sale juridice. Noul umanism nu avea ca obiect omul generic, ci identitatea concretă a individului din societatea industrială, pentru care eul că libertate se definea în interconexiune funcțională cu valorile colective, dreptul și economia, pe care le crea și de care era totodată creat
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
generic, ci identitatea concretă a individului din societatea industrială, pentru care eul că libertate se definea în interconexiune funcțională cu valorile colective, dreptul și economia, pe care le crea și de care era totodată creat. A fost prin urmare un umanism al determinărilor contextuale, mai putin al libertății ca atare și mai mult al eliberării ființei de forțele exterioare, așa cum l-a acreditat în specia gândirea existențialista. Potrivit existențialiștilor, omul se împlinea prin depășirea voluntară a limitărilor actuale - printr-un act
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
însingurare (Albert Camus), de constrângerile tehnicii (Herbert Marcuse) ori de cele ale politicii autoritare (Karl Jaspers), dar întotdeauna împreună cu semenii. Libertatea nu era niciodată reală că libertate autoreferențială, ci numai în măsura în care îi antrena și pe ceilalți 24. În acest fel umanismul s-a deschis activismului civic, devenind ideologia unor mișcări contestatare postbelice. Exemplul cel mai concludent pentru întrepătrunderea dintre psihologia concretului, umanismul determinat și contestația politică s-a întâlnit în Statele Unite ale Americii - țara de adopție a mai multor psihanaliști culturali
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
nu era niciodată reală că libertate autoreferențială, ci numai în măsura în care îi antrena și pe ceilalți 24. În acest fel umanismul s-a deschis activismului civic, devenind ideologia unor mișcări contestatare postbelice. Exemplul cel mai concludent pentru întrepătrunderea dintre psihologia concretului, umanismul determinat și contestația politică s-a întâlnit în Statele Unite ale Americii - țara de adopție a mai multor psihanaliști culturali -, unde studiile consacrate în anii 1950 de Erik Erikson identității negrilor și indienilor sioux au anticipat semnificativ mișcarea în favoarea drepturilor civile
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
inspirație creștină a nonviolenței, promovată de Martin Luther King, s-a înscris în acest proiect de reconversie atitudinala, spre deosebire de activismul armat al "panterelor negre", care se limită la chestiunea pragmatică a raportului de putere între diferitele categorii de populație. Noul umanism a caracterizat stânga americană, subsumabila până la un punct noțiunii de socialism, care s-a interesat mai degrabă de precizarea identitara a eului individual alienat în mecanismele "statului-întreprindere", decât de contradicțiile materiale dintre clase luate în ansamblu. Nici organizarea comunistă nu
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
că reflectare secundară a structurii economice. Amintim aici teoria lukácsiană despre instituirile teleologice, care deducea legitatea din însumarea și transpunerea calitativa a scopurilor individuale, si de asemenea asocierea programatica a libertății cu siguranta socială și solidaritatea, în spiritul protecționist al umanismului contextual 28. În vreme ce liberalismul, inspirat de umanismul juridic și influențat de neoconservatorismul american, a evoluat în general către pandemocratism și corolarul sau material - liberul schimb, stânga a renunțat la internaționalism și a privilegiat o perioadă politică la nivel național, materializata
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
aici teoria lukácsiană despre instituirile teleologice, care deducea legitatea din însumarea și transpunerea calitativa a scopurilor individuale, si de asemenea asocierea programatica a libertății cu siguranta socială și solidaritatea, în spiritul protecționist al umanismului contextual 28. În vreme ce liberalismul, inspirat de umanismul juridic și influențat de neoconservatorismul american, a evoluat în general către pandemocratism și corolarul sau material - liberul schimb, stânga a renunțat la internaționalism și a privilegiat o perioadă politică la nivel național, materializata în apariția așa-numitelor state ale bunăstării
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Uniunii Europene, în cazul majorității partidelor întitulate socialiste, indică tocmai repoziționarea acestora pe o concepție formală cu privire la umanitate, invers proporțional cu dreapta naționalistă - promotoarea identității cu atribute istorice. Cercetările psihologice au avut impact moral și politic, angajând problematică generală a umanismului, în măsura în care conștiința publicului a conexat condiția umană cu tipul cunoașterii științifice, considerată aptă să coordoneze relaționarea obiectivă a individului cu natura și cu semenii. Condiția eficientă a umanismului a fost întotdeauna optimismul gnoseologic, din care morală și politica și-au
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Cercetările psihologice au avut impact moral și politic, angajând problematică generală a umanismului, în măsura în care conștiința publicului a conexat condiția umană cu tipul cunoașterii științifice, considerată aptă să coordoneze relaționarea obiectivă a individului cu natura și cu semenii. Condiția eficientă a umanismului a fost întotdeauna optimismul gnoseologic, din care morală și politica și-au extras argumentele în favoarea identității raționale a individului și a reprezentării voinței acestuia. Psihologia arhetipurilor colective a recompus personalitatea integrand în experiența singulară conținuturile inconștiente universale, în așa fel
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
subiective. Se neagă astfel principiul îndreptățirii științifice în sine, iar categoria umanității este golita explicit de conținutul substanțial, care presupune tocmai identificarea generica a eului, dincolo de expresiile sale individualizate. Cultură contemporană oscilează așadar între fundamentarea gnoseologica și relativismul interpretărilor. Perspectivele umanismului, ca viziune cuprinzătoare asupra omului și a posibilităților sale în societate, depind de sensul în care se va rezolva această dispută. Note 1 Probabil cel mai concludent exemplu pentru a doua accepțiune l-a oferit idealismul german, îndeosebi panlogismul hegelian
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Personalitatea nevrotica a epocii noastre, Editura IRI, București, 1998, p. 23. 22 Ibidem, pp. 210-211. 23 Patrick Di Mascio, Freud după Auschwitz. Psihanaliza culturală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, pp. 36, 38-39. 24 Karl Jaspers, Condiții și posibilități ale unui nou umanism, în Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986, p. 92. 25 O evaluare critică a tezelor susținute se gaseste la Patrick Di Mascio, op. cît., pp. 67-71. 26 C. Wright Mills, The problem of industrial development, în Power, Politics and People
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Va fi mereu! și, de asemenea, vom recita din creațiile prin care, aici, în țara Arțarilor, noi contribuim la împlinirea literaturii și artei care se dezvoltă prin această limbă și în spiritul ei desăvârșindu-i cultura milenară, sentimentele creștine și umanismul care a caracterizat-o întotdeauna, ca și pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos. LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de George FILIP VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de vreme ce anii de libertate ne-au arătat cât de departe se poate merge cu fățărnicia și minciuna. Spre deosebire de fascism și nazism, ideologii ce-și afirmau răspicat intențiile criminale, comunismul a știut să-și îmbrace strategiile de distrugere în faldurile unui ,umanism" și-ale unui ,internaționalism" nețărmurite. Nu mi se întâmplă des să citez din mărimile politice ale zilei, dar cred că de data aceasta Călin Popescu Tăriceanu a pus punctul pe i atunci când a oferit motivarea înființării noii instituții. Vorbind despre
Sertarele infernului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10858_a_12183]
-
care am putea-o numi "paradoxalism" (moștenită în primul rînd de la Pascal, primul antimodern francez). De pildă, de Maistre este contra-revoluționar în sensul în care nu este adeptul unei revoluții contrare, ci al contrariului revoluției. Același, într-un reproș la adresa umanismului lui Rousseau, declară că a întîlnit francezi, englezi, persani, dar n-a văzut niciodată omul (Heidegger ar fi fost neîndoios extrem de încîntat de această formulare). Flaubert, Baudelaire și Renan sînt împotriva sufragiului universal, convinși că "nu domesticești sufragiul univeral prin
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
Humboldt, maturitatea trăită în apartamentul din Intrarea Lucaci, unde Securitatea instalase microfoane, perioada Păltinișului lui Noica, a cărui cameră nr. 13 din vila 23 beneficia de aceeași tehnică operativă de ascultare, înscenarea plagiatului după Noica sau peripețiile publicării Scrisorii despre umanism; 3) palierul filosofic, autorul rămînînd fidel impulsului speculativ: orice situație concretă este ridicată la rang de problemă, cu saltul de la cazul individual al turnătoriei lui Chețan la situația generică a delațiunii în sine. Pe măsură ce firul amintirilor înaintează, accentul se mută
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
mare respect pentru cărți. În 1960 am plecat în Polonia ca să studiez teatrul. Erau „zilele glorioase” ale socialismului, iar teatrul luase un avânt extraordinar. Studiam într-un conservator, profesorii mei erau artiști mari, inteligenți, cinici, avuseseră acces la tot ce umanismul avea mai bun și cunoșteau tainele strategiei socialiste pentru a se proteja; ei sunt cei care mi-au întreținut acest cult pentru lectură. Dar patru ani mai târziu, când am revenit în Norvegia, am fost mirat să constat că niciuna
George Banu în dialog cu Eugenio Barba by Liana Lăpădatu () [Corola-journal/Journalistic/3845_a_5170]
-
conjuncturală a predicii religioase. Aflăm și de la Nemoianu, convins de o „gândire creștin-democrată”, cum „căutătorul misticii poate cădea în păcatul trufiei” ori că „menirea supremă a omului este mântuirea sufletului său”. Concentrarea gândului său rămâne pe existența și întărirea unui umanism creștin, pivotând el însuși într-o cuprinzătoare armonie. Pe cale sigură, metodic, Nemoianu pune în perspectivă (expresia preluată aparține lui Kant), la scară istorică, în deplină modestie: „nu sunt filosof al istoriei”, notează, de altfel, abrupt. Metodele recunoscute de el sunt
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
sau colective. Pe stradă, în piețele publie, sau numai în gând, se vântură cotidian, într-adevăr „lume multă”, indivizi de toate orientările sociale și morale, dar așezați pe un cântar al spiritului, prea puțini se dovedesc oameni adevărați. Expresii ale umanismului autentic de ieri și de azi. Cu acest sentiment am deshis paginile noului volum, dintre cele multe ale autoarei, și m-am bucurat că se deschide cu o efigie bine conturată de colegul și prietenul nostru Radu Cârneci, generos, ca
CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL DE RODICA ELENA LUPU, EDITURA ANAMAROL, BUCUREŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373693_a_375022]
-
Germania, nu în Rusia, Anglia/SUA. Internaționala comunistă, Solidaritatea socialistă, ca și egalitatea, speranța în bunăstarea, progresul neoliberal au dispărut fără urme. 3. German înseamnă de 1.000 de ani, demnitatea creștinului, Civitas Romana, Civitas Humana, nu absurdul național, socialist. Umanismul Sfântului Imperiu Roman e mereu prezent în subconștientul celor dezmoșteniți de soartă. 4. După războaiele mondiale, o ocupație militară și o reeducarea cu larg caracter de masă, nemților li se baga mereu bețe în roată: Ucraina, NSA/CIA, Euro, Grecia
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
e încă și mai grav, pentru că pruncii avortați nu au putut beneficia de Sfântul Botez, singurul în măsură să le deschidă porțile Raiului. „Se observă o lașitate și o fățărnicie strigătoare la cer la cei ce într-un acces de „umanism” de buzunar militează pe de o parte pentru anularea pedepsei cu moartea și pe de alta cer cu insistență legalizarea avorturilor; cei ce se sting de mila unui criminal condamnat la scaunul electric și în același timp privesc indiferent cum
PRIMĂVARĂ, MAMĂ ŞI MOARTE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385273_a_386602]