460 matches
-
sa de către receptor și de către conexiunea inversă. Comunicarea profesor - elev este foarte importantă din punct de vedere psihosocial, având o puternică încărcătură afectivă ce facilitează apariția acelui climat psihosocial care poate amplifica sau diminua colaborarea dintre cei doi parteneri. Prin umanizarea și personalizarea interacțiunii educaționale, profesorul „devine acea persoană care creează condițiile ca elevul să se comporte într-un anumit fel, să-și pună probleme și sarcini de cunoaștere, stimulează și întreține activismul investigator al elevului”. Eficiența comunicării didactice este asigurată
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
2005. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „ ...Geneza primăverii este privită de doi țărani ca o minune dumnezeiască săvârșită peste noapte în persoana a doi cireși înfloriți... Pictorul este preocupat de ideea umanizării lumii vegetale...” (Grigore Buciu, „Arta naivă”, Orizonturi militare 7-8/ 1990). Ciobanu Lucica 1954 Pictor „Ilustrez, viața și obiceiurile ei, așa cum le văd de când eram mică.” Născută în localitatea Bălțați, jud. Iași la 12 decembrie 1954. Studii: Școala profesională de industrie
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
adecvate noului statut. Plasarea copilului în ambianța școlară de către părinți este un fel de garanție dată acestora, că se vor bucura de un produs pe care ei singuri nu l-ar putea obține. Mediul școlar este mai favorabil condiției pentru umanizare, pentru transformarea și construcția personalității. Față de mediul anteșcolar care este favorabil dezvoltării conduitelor adaptative "școala reprezintă însă un complex de resurse menite să-i asigure fiecărui subiect posibilități de corectare și dezvoltare progresivă, prin integrarea acestuia în complexul factorilor dominant
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
mai desenat, mai precis. Și Iașiul tocmai Îmi pare a fi nu o simplă priveliște, dar o Înfățișare, o fizionomie a unei țări, a unui neam, expresia unei alianțe Între om și natură, Între elementele geografice și veleitățile umane, o umanizare lentă și stăruitoare a cinci veacuri de stăruitoare râvnă, o expresie a omeniei românești.” Să vedem cum arată o limită Înțeleasă ca siluetă a orașului: „...cine va sui până Înspre ultimele case ale dealului Tătărașilor și se va Întoarce pentru
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
2005. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „ ...Geneza primăverii este privită de doi țărani ca o minune dumnezeiască săvârșită peste noapte în persoana a doi cireși înfloriți... Pictorul este preocupat de ideea umanizării lumii vegetale...” (Grigore Buciu, „Arta naivă”, Orizonturi militare 7-8/1990). Ciobanu Lucica 1954 Pictor „Ilustrez, viața și obiceiurile ei, așa cum le văd de când eram mică.” Născută în localitatea Bălțați, jud. Iași la 12 decembrie 1954. Studii: Școala profesională de industrie
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
să participe activ la război. Cei care nu mai sunt implicați în război din motive de boală, răni sau din cauză că au fost făcuți prizonieri sau au dorit să fie făcuți prizonieri nu mai trebuie să fie vătămați. Această înclinație către umanizarea războiului a început în secolul al XVI-lea și a culminat cu mărețele tratate multilaterale din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului XX. Practic, aproape toate națiunile civilizate au aderat la aceste tratate. Între 1581 și 1864, 291
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dezvoltată din punct de vedere economic sau cu economia în curs de dezvoltare. Cercetările arată că în țările dezvoltate sub raport economic, problematica participării se centrează preponderent pe creșterea eficienței, în timp ce în țările insuficient dezvoltate economic ea gravitează în jurul necesității umanizării locului de muncă și a respectării dreptății/justiției organizaționale. Grevele muncitorilor din 1968 (din Franța și din alte țări ale Europei) solicitau nu doar mărirea salariilor și condiții mai bune de muncă, dar și un management mai echitabil și nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
său, Într-o nouă contracultură și Întărește, În felul ei, aprecierea emisă de Roger Garaudy În Parole d’homme (Garaudy, 1975, p. 191), care vedea În ea refuzul a tot ce s-a dobândit În „milenii de hominizare și de umanizare a omului”. Astfel, grupurile rebele și reticente față de impunerea de norme și de modele dominante (culturale, economice, politice, religioase, sociale), care adună În rândurile lor (uneori) indivizi ce-și scot În evidență diferențele (subculturile), se multiplică astăzi la scara Întregii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și În spațiu. Această complexitate ne Îndeamnă să fim ceva mai modești În estimările noastre referitoare la interacțiunile dintre culturi și dezvoltare. Restructurările la care asistăm evoluează În permanență, ceea ce dezvăluie o indeterminare imposibil de contestat și justifică necesitatea unei umanizări a științelor umane (Dosse, 1997). Scientismul a Îndepărtat, pentru multă vreme, științele despre Om de diversitatea Umanității și de exigențele impuse de necesitatea de a salva biodiversitatea (vezi actualitatea temei „dezvoltării durabile”). Aceeași dezbatere internațională asupra constrângerilor ecologice va fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
subiectivitatea” factorilor de răspundere? Maryse Vaillant, șef de proiect În cadrul Protecției Judiciare, confirmă: „Incivilitatea nu este incriminată penal; ea privește mai curând uzanțele, așadar este, prin esența sa, o chestiune care ține de educație ș...ț, de transmiterea proiectului de umanizare În familie și În societate: transmiterea valorilor, anormelor, a tot ceea ce dă sens ș...ț În lumea de astăzi” (Vaillant et alii, 2001, p. 116). Autoarea trece apoi la planul politic și instituțional: „Incivilitatea semnalează punctele slabe ale contractului social
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reducă omul la un „precipitat” cultural și, corelativ, să acorde culturii o eficiență cauzală care să-i permită acesteia, prin modelarea proprietăților psihofiziologice ale oamenilor, să explice totalitatea comportamentelor observabile. Dobândirea unei culturi În sine, care contribuie la procesul de umanizare, trebuie distinsă de dobândirea unui culturi specifice („etnizare”): „Copilul care Învață să vorbească devine om; atunci când Învață să vorbeascălimba indienilor Sioux el devine un fel de Indian din Câmpie” (Devereux, 1970, p. 371). Umanizarea și etnizarea sunt complementare. Mai concret
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sine, care contribuie la procesul de umanizare, trebuie distinsă de dobândirea unui culturi specifice („etnizare”): „Copilul care Învață să vorbească devine om; atunci când Învață să vorbeascălimba indienilor Sioux el devine un fel de Indian din Câmpie” (Devereux, 1970, p. 371). Umanizarea și etnizarea sunt complementare. Mai concret, aceasta Înseamnă că, pentru a Înțelege un comportament uman, nu ne putem limita doar la explicarea aspectului său etnic. O dată lămurit acest aspect, apare nevoia de a explica prin ce anume este specific uman
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comunități, fiecare vorbitor, deși se raportează la același glosocosmos este marcat de propria individualitate, prin nivelul și felul cunoștințelor, prin predispozițiile psihice, afective și volitive, prin capacitatea de înțelegere etc. Această raportare atribuie individului uman dimensiunea socială a alterității, producînd umanizarea societății, căci o face aptă realizării lui în interiorul ei. Din faptul că glosocosmul desparte comunitățile umane și că el nu este o specie a antropocosmosului, ci fiecare glosocosmos este antropocosmosul propriu unei comunități lingvistice, rezultă că realizările cu participarea limbii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deplin adecvat. De aceea, ar fi preferabil ca această noțiune să fie redată prin termenul glosocosmos (care are în prima parte grecescul glóssa "limbă"), ce sugerează reflectarea realității prin sensurile limbii, reflectare proprie comunității vorbitoare și relevantă pentru modul de umanizare a mediului cosmic specific limbii. Această manieră specifică modelează la rîndul ei pe indivizii vorbitori, încît se regăsește în modul de alcătuire și în componentele discursului. V. categorizare, etnometodologie, dialectică, glosocosmos, praxem, reprezentare, traducere. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO LUARE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
punere a temei este deja activat de o predicativitate nominală. În fine, nominația reprezintă forma evidentă de manifestare a conștiinței de sine a omului, prin raportarea lui la realitate, prin realizarea unei relații plurivalente între el și realitate și prin umanizarea realității. V. categorizare, dialectică, dialogism, glosocosmos, logosferă, punct de vedere. NIDA 1975; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002. IO NON-VERBAL. Prin trăsătura "non-verbal" se înțelege "care nu este limbă naturală; care înlocuiește limba" și ea a fost atribuită inițial comunicării constatate la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
celelalte animale?" Analizează cazuri izolate de bolnavi care cer să li se amputeze un membru sănătos, le compară cu sindromul membrului fantomă și scoate în evidență rolul neuronilor "în oglindă". El ajunge la concluzia că neuronii "în oglindă" sunt infrastructura umanizării omului și construiește un portret intuitiv al creierului. Tot lui îi aparține descrierea sinesteziei ca fenomen frecvent întâlnit la oameni. 38 Oliver Wolf Sacks (1933) neuropsihiatru anglo-american, profesor la Universitatea Columbia. Este autorul a numeroase best-sellere. Între ele se numără
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
semantica verbului, tematicitatea obiectului. Lazard (1998: 62−63) aduce în discuție marcarea diferențială a obiectului (concept introdus de Bossong 198563), un fenomen foarte răspândit printre limbile lumii, care se corelează cu cel mai înalt grad de definitudine și/sau de umanizare și/sau de tematicitate a obiectului și cu pregnanța semantică a verbului. Obiectul încorporat este nonreferențial sau generic. Construcția indirectă a obiectului sau antipasivul se folosesc în locul construcției de bază dacă este vorba de un proces conceput ca fiind incomplet
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mascul la moț, picioare rășchirate, țeapăn, biserica Budăi grîu verde în dominanta transport, Sîrca livadă, siloz în module cilindrice, numai frumusețea lucrurilor condamnate, n-ar fi rău cu omul, indiferent morții altora, dacă n-ar grăbi moartea, o grăbește prin umanizare! vorbesc de moarte, vorbesc de fetele de alături, vă legați de pantaloni, i-i duce lui, cutare pantaloni nu-i plac, îi poartă aiurea, ce l-aș bate! înfumurarea meritele prisositoare, Greul Pămîntului pe jumătate verde, Tîrgu Frumos au săpat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
noi - ființa socială pe care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația, prin care Durkheim înțelege "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viață socială", este în fapt echivalentă cu umanizarea organismului biologic prin socializare morală (pp. 39, 41). Doar prin plămădirea acestei ființe sociale, prin care educația creează o nouă dimensiune existențială de ordin socio-moral în ființarea antropologică, omul poate fi modelat "să se supună unei autorități politice, să respecte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-ului, anume cea formală. Acesta este evenimentul care capătă aici semnificație: distribuirea prin împărțire a logos-ului către diferite categorii de fapte ale omului. E drept, este instituit prin acest eveniment un fenomen cu adevărat "memorabil", istoric, anume acela al umanizării logos-ului. Numai că umanul însuși apare aici ca fiind distribuit prin împărțire: logos-ului formal nu îi corespunde umanul în întregime (cu gândirea, rostirea și făptuirea sa, toate adunate, inițial, în "practici" și reguli elementare ale acestora, într-o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în ochii superiorilor de la București. De altfel, raportul trimis de Ionescu la București a fost inclus în volumul România- Israel, Documente diplomatice 1948-1969, editat de Ministerul Afacerilor Externe român în 2000. În toamna anului 1968, în perioada marilor speranțe de umanizare a socialismului produse de revoluția non-violentă consacrată de istorie sub denumirea de "Primăvara de la Praga", au apărut câteva schimbari promițătoare în perimetrul raporturilor dintre Cehoslovacia și Israel. Printre alte manifestări de destindere a relațiilor tensionate la maximum în anii trecuți
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
un soi de alcool, dar și parfum natural al femelei fluturelui de mătase, poate pune pe jar un mascul aflat la câțiva kilometri. Se vede treaba că vodca nu-i de ieri de-alaltăieri... Ce să mai spun de Însăși umanizarea speciei noastre făcută, pe lângă muncă, mai ales prin cuvânt? Dacă n’avea cine-l purta? Sau purta muzica, ca și rugăciunea spre acela despre care se spune că și-a putut permite a crea, nu un om, dar Întreaga lume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
est a spus Caesar În fața Rubiconului. Și l’a trecut... Dar mai este un Rubicon, o metaforă, anume acela cerebral. Adică cel pe care un animal cu 1% creier În corpul său l’a luat drept linie de start Întru umanizare, evadare adică din lumea necuvântătoare. Ei bine eu, pisica, stau cu o lăbuță Înainte, cu alta Îndărăt peste același Rubicon cerebral, căci și eu am 1 (și ceva!)% creier... Chiar de nu’s convinsă că trebuie să-l trec, mă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de strămoșul lui arheantropul, acela care a pășit peste Rubiconul cerebral, devenind om. Păi Rubiconul e raportul dintre cele 700 de grame de creier ale aceluia și cele 70 de kilograme; tot 1%! Iarăși recunosc cu modestie că eu Încep „umanizarea“ regnului animal. Hai să Închei cu portretul meu, dar lăsând sămânță de vorbă pentru altă dată; și-mi etalez puțin blănița, pe masă, aceea din bucătărie ori chiar pe biroul lui Cristi, la căldura veiozei. Nu-i așa că e cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Nici pomeneală. Creația folclorică e colectivă numai În măsura În care generații succesive pot fi aduse În aceeași contemporaneitate; ceva cam anapoda, a pune În același rând oameni (vii) și ciolanele celor morți dacă nu cumva aceștia au fost mâncați - deh! drumul spre umanizare l’ați Început prin a fi canibali - și au devenit astfel „moțuri“, bașca omul actual cu trogloditul din peșterile de acum 50 de milenii. Mai precis, creația e absolut personală, căci Într’un sat, ba chiar o regiune, doar unul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]