1,883 matches
-
de îmbibare sau umflare și se definește prin relațiile (152): unde: m - masa macromoleculei înainte de umflare (g); m1 - masa macromoleculei după umflare (g); UMFLAREA GELATINEI ÎN APĂ Considerații teoretice Umflarea se petrece cu o viteză măsurabilă în timp. Viteza de umflare (v) reprezintă o mărime numeric egală cu variația umflării în funcție de timp. Totodată, viteza de umflare este dată de relația: unde: Q - umflarea la momentul t, care reprezintă cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă (grame
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
152): unde: m - masa macromoleculei înainte de umflare (g); m1 - masa macromoleculei după umflare (g); UMFLAREA GELATINEI ÎN APĂ Considerații teoretice Umflarea se petrece cu o viteză măsurabilă în timp. Viteza de umflare (v) reprezintă o mărime numeric egală cu variația umflării în funcție de timp. Totodată, viteza de umflare este dată de relația: unde: Q - umflarea la momentul t, care reprezintă cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă (grame solvent/grame substanță uscată); Qmax - umflarea maximă; d - grosimea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
umflare (g); m1 - masa macromoleculei după umflare (g); UMFLAREA GELATINEI ÎN APĂ Considerații teoretice Umflarea se petrece cu o viteză măsurabilă în timp. Viteza de umflare (v) reprezintă o mărime numeric egală cu variația umflării în funcție de timp. Totodată, viteza de umflare este dată de relația: unde: Q - umflarea la momentul t, care reprezintă cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă (grame solvent/grame substanță uscată); Qmax - umflarea maximă; d - grosimea plăcii la umflarea maximă; k - constanta
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
g); UMFLAREA GELATINEI ÎN APĂ Considerații teoretice Umflarea se petrece cu o viteză măsurabilă în timp. Viteza de umflare (v) reprezintă o mărime numeric egală cu variația umflării în funcție de timp. Totodată, viteza de umflare este dată de relația: unde: Q - umflarea la momentul t, care reprezintă cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă (grame solvent/grame substanță uscată); Qmax - umflarea maximă; d - grosimea plăcii la umflarea maximă; k - constanta vitezei de umflare, care depinde de natura
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
egală cu variația umflării în funcție de timp. Totodată, viteza de umflare este dată de relația: unde: Q - umflarea la momentul t, care reprezintă cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă (grame solvent/grame substanță uscată); Qmax - umflarea maximă; d - grosimea plăcii la umflarea maximă; k - constanta vitezei de umflare, care depinde de natura macromoleculei. Ecuația (154) arată că umflarea decurge ca o reacție de ordinul I, deoarece viteza de umflare este determinată de viteza procesului lent al
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Totodată, viteza de umflare este dată de relația: unde: Q - umflarea la momentul t, care reprezintă cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă (grame solvent/grame substanță uscată); Qmax - umflarea maximă; d - grosimea plăcii la umflarea maximă; k - constanta vitezei de umflare, care depinde de natura macromoleculei. Ecuația (154) arată că umflarea decurge ca o reacție de ordinul I, deoarece viteza de umflare este determinată de viteza procesului lent al difuziei lichidului în gel. Integrând ecuația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de relația: unde: Q - umflarea la momentul t, care reprezintă cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă (grame solvent/grame substanță uscată); Qmax - umflarea maximă; d - grosimea plăcii la umflarea maximă; k - constanta vitezei de umflare, care depinde de natura macromoleculei. Ecuația (154) arată că umflarea decurge ca o reacție de ordinul I, deoarece viteza de umflare este determinată de viteza procesului lent al difuziei lichidului în gel. Integrând ecuația (154) și trecând la logaritmi zecimali
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă (grame solvent/grame substanță uscată); Qmax - umflarea maximă; d - grosimea plăcii la umflarea maximă; k - constanta vitezei de umflare, care depinde de natura macromoleculei. Ecuația (154) arată că umflarea decurge ca o reacție de ordinul I, deoarece viteza de umflare este determinată de viteza procesului lent al difuziei lichidului în gel. Integrând ecuația (154) și trecând la logaritmi zecimali obținem: Ecuația (155) este ecuația unei drepte cu panta negativă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
umflă (grame solvent/grame substanță uscată); Qmax - umflarea maximă; d - grosimea plăcii la umflarea maximă; k - constanta vitezei de umflare, care depinde de natura macromoleculei. Ecuația (154) arată că umflarea decurge ca o reacție de ordinul I, deoarece viteza de umflare este determinată de viteza procesului lent al difuziei lichidului în gel. Integrând ecuația (154) și trecând la logaritmi zecimali obținem: Ecuația (155) este ecuația unei drepte cu panta negativă și poate servi la determinarea constantei de umflare. Determinarea constantei de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
deoarece viteza de umflare este determinată de viteza procesului lent al difuziei lichidului în gel. Integrând ecuația (154) și trecând la logaritmi zecimali obținem: Ecuația (155) este ecuația unei drepte cu panta negativă și poate servi la determinarea constantei de umflare. Determinarea constantei de umflare se efectuează prin metoda grafică astfel: mai întâi se determină la intervale de 5 minute umflarea gelatinei, adică se va determina cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă. Determinarea gradului de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
este determinată de viteza procesului lent al difuziei lichidului în gel. Integrând ecuația (154) și trecând la logaritmi zecimali obținem: Ecuația (155) este ecuația unei drepte cu panta negativă și poate servi la determinarea constantei de umflare. Determinarea constantei de umflare se efectuează prin metoda grafică astfel: mai întâi se determină la intervale de 5 minute umflarea gelatinei, adică se va determina cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă. Determinarea gradului de umflare se efectuează prin
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
la logaritmi zecimali obținem: Ecuația (155) este ecuația unei drepte cu panta negativă și poate servi la determinarea constantei de umflare. Determinarea constantei de umflare se efectuează prin metoda grafică astfel: mai întâi se determină la intervale de 5 minute umflarea gelatinei, adică se va determina cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă. Determinarea gradului de umflare se efectuează prin metode gravimetrice sau volumetrice. În cele ce urmează se prezintă modalitatea de determinare a gradului de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Determinarea constantei de umflare se efectuează prin metoda grafică astfel: mai întâi se determină la intervale de 5 minute umflarea gelatinei, adică se va determina cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă. Determinarea gradului de umflare se efectuează prin metode gravimetrice sau volumetrice. În cele ce urmează se prezintă modalitatea de determinare a gradului de umflare prin metoda gravimetrică. În acest caz, se determină masa gelatiunei uscate și masa gelatinei umflate. Prin diferență se află cantitatea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
gelatinei, adică se va determina cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă. Determinarea gradului de umflare se efectuează prin metode gravimetrice sau volumetrice. În cele ce urmează se prezintă modalitatea de determinare a gradului de umflare prin metoda gravimetrică. În acest caz, se determină masa gelatiunei uscate și masa gelatinei umflate. Prin diferență se află cantitatea de lichid absorbit și se calculează umflarea Q prin împărțirea cantității de lichid absorbit la masa gelatinei uscate. Se reprezintă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
volumetrice. În cele ce urmează se prezintă modalitatea de determinare a gradului de umflare prin metoda gravimetrică. În acest caz, se determină masa gelatiunei uscate și masa gelatinei umflate. Prin diferență se află cantitatea de lichid absorbit și se calculează umflarea Q prin împărțirea cantității de lichid absorbit la masa gelatinei uscate. Se reprezintă grafic Q = f(t) (figura 28). La un moment dat, umflarea atinge o valoare maximă, constantă (Qmax). Se calculează diferențele (Qmax - Q), se logaritmează și se reprezintă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
uscate și masa gelatinei umflate. Prin diferență se află cantitatea de lichid absorbit și se calculează umflarea Q prin împărțirea cantității de lichid absorbit la masa gelatinei uscate. Se reprezintă grafic Q = f(t) (figura 28). La un moment dat, umflarea atinge o valoare maximă, constantă (Qmax). Se calculează diferențele (Qmax - Q), se logaritmează și se reprezintă grafic dependența lg(Qmax - Q) = f(t). Se obține o dreaptă cu panta negativă (figura 29). Panta dreptei din grafic este dată de relația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Q) = f(t). Se obține o dreaptă cu panta negativă (figura 29). Panta dreptei din grafic este dată de relația (156): Panta dreptei din ecuația (155) este egală cu Partea experimentală Reactivi: gelatină Aparatura: balanța analitică Modul de lucru: Determinarea umflării prin metoda gravimetrică se execută cu ajutorul balanței analitice. Balanța analitică se folosește pentru cântăriri precise și rapide ale corpurilor ale căror mase sunt cuprinse în domeniul indicat pe balanță. * la balanță se cântărește un platan gol; * pe platan se așează
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
platanul, se usucă bine absorbind apa cu hârtia de filtru și se cântărește; * prin diferență, se determină masa m1 a gelatinei umflate; * se efectuează această operație din 5 în 5 minute până la greutate constantă. Calcule Cu ajutorul relației (158) se calculează umflarea: grame solvent grame substanță uscată (158) Se reprezintă grafic dependența Q = f(t) și se obține o curbă analoagă celei din figura 28. Se reprezintă grafic dependența lg (Qmax - Q) = f(t) și se obține o curbă similară cu cea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
t) și se obține o curbă analoagă celei din figura 28. Se reprezintă grafic dependența lg (Qmax - Q) = f(t) și se obține o curbă similară cu cea din figura 29. Din panta dreptei se determină valoarea constantei vitezei de umflare (k) în conformitate cu relația (157). Datele experimentale obținute se introduc în tabelul 25. UMFLAREA GELATINEI ÎN ACID CLORHIDRIC Considerații teoretice Umflarea este influențată de electroliții existenți fie în interiorul gelului, fie în lichidul care provoacă umflarea. Astfel, umflarea proteinelor în apă variază
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
grafic dependența lg (Qmax - Q) = f(t) și se obține o curbă similară cu cea din figura 29. Din panta dreptei se determină valoarea constantei vitezei de umflare (k) în conformitate cu relația (157). Datele experimentale obținute se introduc în tabelul 25. UMFLAREA GELATINEI ÎN ACID CLORHIDRIC Considerații teoretice Umflarea este influențată de electroliții existenți fie în interiorul gelului, fie în lichidul care provoacă umflarea. Astfel, umflarea proteinelor în apă variază simțitor la adaos de acid sau de bază, adică variază în funcție de pH-ul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și se obține o curbă similară cu cea din figura 29. Din panta dreptei se determină valoarea constantei vitezei de umflare (k) în conformitate cu relația (157). Datele experimentale obținute se introduc în tabelul 25. UMFLAREA GELATINEI ÎN ACID CLORHIDRIC Considerații teoretice Umflarea este influențată de electroliții existenți fie în interiorul gelului, fie în lichidul care provoacă umflarea. Astfel, umflarea proteinelor în apă variază simțitor la adaos de acid sau de bază, adică variază în funcție de pH-ul mediului. În general, molecula unei proteine se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se determină valoarea constantei vitezei de umflare (k) în conformitate cu relația (157). Datele experimentale obținute se introduc în tabelul 25. UMFLAREA GELATINEI ÎN ACID CLORHIDRIC Considerații teoretice Umflarea este influențată de electroliții existenți fie în interiorul gelului, fie în lichidul care provoacă umflarea. Astfel, umflarea proteinelor în apă variază simțitor la adaos de acid sau de bază, adică variază în funcție de pH-ul mediului. În general, molecula unei proteine se poate prezenta sub una din cele două forme reversibile: C În mediu acid (de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
valoarea constantei vitezei de umflare (k) în conformitate cu relația (157). Datele experimentale obținute se introduc în tabelul 25. UMFLAREA GELATINEI ÎN ACID CLORHIDRIC Considerații teoretice Umflarea este influențată de electroliții existenți fie în interiorul gelului, fie în lichidul care provoacă umflarea. Astfel, umflarea proteinelor în apă variază simțitor la adaos de acid sau de bază, adică variază în funcție de pH-ul mediului. În general, molecula unei proteine se poate prezenta sub una din cele două forme reversibile: C În mediu acid (de exemplu în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
este dat de relația (164): și tocmai acest exces determină apariția în gel a unei presiuni osmotice suplimentare notată cu pi și redată în relația (165): Această presiune osmotică suplimentară poate provoca pătrunderea lichidului din soluția exterioară în gel, deci umflarea gelului. În figura 32 se prezintă modul în care se modifică gradul de umflare Q în funcție de pH-ul mediului. Valoarea pH-ului mediului se poate calcula utilizând relația (166): * La concentrații mici de acid adăugat, acidul se combină cu proteina
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
unei presiuni osmotice suplimentare notată cu pi și redată în relația (165): Această presiune osmotică suplimentară poate provoca pătrunderea lichidului din soluția exterioară în gel, deci umflarea gelului. În figura 32 se prezintă modul în care se modifică gradul de umflare Q în funcție de pH-ul mediului. Valoarea pH-ului mediului se poate calcula utilizând relația (166): * La concentrații mici de acid adăugat, acidul se combină cu proteina (gelatina) și deci z crește. Crescând z se observă din relația (164) că va
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]