2,785 matches
-
o iei. De aceea, Christina socoti potrivit să-i vorbească mai Întîi despre responsabilitatea deosebită a femeilor față de viitorul omenirii. Este cunoscut că, de-a lungul istoriei, femeile au fost În permanență exploatate, marginalizate, nu de puține ori brutalizate și umilite de bărbați. Mai grav e că au fost manipulate În așa fel Încît să-și accepte situația de inferioritate ca naturală. O situație intolerabilă și care nu mai poate continua. De aceea, femeile trebuie să acționeze solidar și inteligent. Să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Era unul din puținii participanți care nu realizau ce se Întîmplase de fapt. N-o văzuse pe Marychka alergînd, pentru că se afla de cealaltă parte a terenului. În plus, pentru a combate disconfortul produs de pantofi, care continuau să o umilească, și pentru a-și canaliza gîndurile corespunzător directivelor Joannei-Jeni, Închisese ochii - dar nu se putea gîndi decît la Vic și la ce-i spusese Înainte de a pleca. Îi spusese că va lipsi mai multe zile și Îi ceruse să nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Cu băiatul de la magazin nu se mai Întîlnise decît de două ori și, după fiecare Întîlnire, socotea cu tristețe dacă n ar fi putut face altceva mai bun cu banii cu care Încerca să-l răsplătească pentru efortul depus. O umilea mirosul lui de transpirație, iar parfumul greoi cu care el Încerca să și-l acopere o făcea să se simtă ea Însăși murdară. Bill Încă nu bănuia nimic. Oricum, În ultima vreme devenise mai tăcut, poate și din cauză că afacerile nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la un moment dat o să fii prins între focuri, între ciocan și nicovală. Dar încă mai ai de ales, îi suflă. — Ascultă, vrea să afle Comandantul, chiar așa de tare te înfierbîntă toată tărășenia asta, încît ai ajuns să te umilești în fața tuturor și din cauza pasiunii să uiți de onoare? — Da, recunoaște Regizorașul. E ca și cum ai face un film de acțiune și ai folosi muniție de război adevărată. Doar așa totul poate să pară real, spune. E singura metodă prin care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
al biroului, și cu asta, basta. — Două grenade? face Regizorașul ochii cît cepele, îți bați joc de mine? se răstește privind la mîinile Comandantului, care se joacă între degete cu bulgărașii verzi. Nu încape vorbă c-a vrut să vă umilească, dom’ Regizor, își dă cu părerea Santinelă, zîmbind insesizabil pe sub sprîncene, credeți că s-ar putea să reparăm situația asta rușinoasă cumva? Lasă-mă pe mine s-o scot singur la capăt, deși poate că puțin ajutor nu mi-ar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
subminări ale puterii de stat. Recunosc că spre deosebire de țările civilizate ale Europei, în România anii ăștia ’80 n-au adus nici un progres, ba din contră, ne confruntăm cu cea mai mare mizerie care s-a pomenit de la război încoace, sîntem umiliți la tot pasul, mai bine zis ne umilim unii pe alții, ne batem joc de noi înșine neștiind nici măcar pe cine să dăm vina, ca să nu mai spunem că sîntem incapabili să ne identificăm dușmanul comun pentru a ști cui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
țările civilizate ale Europei, în România anii ăștia ’80 n-au adus nici un progres, ba din contră, ne confruntăm cu cea mai mare mizerie care s-a pomenit de la război încoace, sîntem umiliți la tot pasul, mai bine zis ne umilim unii pe alții, ne batem joc de noi înșine neștiind nici măcar pe cine să dăm vina, ca să nu mai spunem că sîntem incapabili să ne identificăm dușmanul comun pentru a ști cui trebuie să-i venim de hac. Nu vreau
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
insistă Părințelul. — Căscați bine ochii la ce o să vedeți, spune Roja, tangoul e la fel de pervers ca viața. — Ce se întîmplă? De ce s-a oprit muzica? sare ca ars Părințelul, dîndu-și brusc seama că în jur e prea multă liniște. — Te umilește cînd ți-e lumea mai dragă, își contină Roja ideea fără să-l bage în seamă gîndindu-se la capitolul „Tangoul“ din Radiografia Pampei de Martínez Estrada. Cînd crezi că armonia e perfectă, îți pătrunde ca un narcotic în suflet. De la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în comparație cu zgripțuroaica aia. Cît despre viața domnului Președinte, vai de capul lui sărmanul, l-au pasat băieții ca pe o minge de fotbal în ultimii douăzeci de ani, au făcut ce-au vrut cu el, l-au complexat, l-au umilit ca să se sature. București, Iași, Timișoara și retur, Hidrocentrale, Editura Tehnică. întrebarea era cît mai puteau să-l țină departe de vocația sa înnăscută, politica. Uite-așa a început să-i sape, să-și adune în jur o gașcă de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mai bun la toate. Este mai sociabil, are mai multă personalitate, toată lumea spune, decît băiatul tăcut, melancolic, decît celălalt puști. Așa se refereau cei din sat la voi doi: micuțul Stevie Robertson și Celălalt Puști. Tu ești furios că te umileau așa. Încă una Încă un memento al faptului că pînă și aici, cînd sînteți singuri, departe de privirile furioase ale adulților și ale celorlați copii, el e tot Micuțul Stevie iar tu ești tot Celălalt Puști 0000000000000000000000000000 Du-te-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Thatcher. Dar impulsurile sînt totuși În tine. Impulsul să rănești și să controlezi, pentru a Încerca să umpli golul dinăuntrul tău. Te gîndești la bărbatul care te-a zămislit. Îl respingi și ești mîndru. Imboldul de a răni, de a umili și de a controla este puternic În tine. Să te răzbuni pe ei Într-un fel sau altul. Consideri politica o carieră. CÎt de minunat ar fi să declanșezi un război. Să trimți mii de oameni la moarte. O idolatrizezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
șiva1 pentru maică-mea - de fapt, acum stau și mă-ntreb dacă în toată povestea asta cu histerotomia nu s-a bătut tam-tam-ul cu posibilitatea unui C-A anume ca să înghețe C-Ă în mine! Numai și numai ca să mă umilească și să mă-nspăimânte, să mă reducă din nou la condiția unui băiețel ascultător și neajutorat! Iar eu nu găsesc nici un argument în favoarea existenței lui Dumnezeu sau în favoarea mărinimiei și virtuții evreilor în faptul că omul cel mai ve-ne-ra-tî din tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
prin viață fără să știe cum e șarlota evreiască? Sau fiindcă n-ai mai putut să-ți continui viața fără să-ți faci o spovedanie evreiască? Fără să-i înfățișezi nevesti-tii păcatul săvârșit, pentru ca ea să te poată acuza, ocărî, umili, pedepsi și însângera la nesfârșit, să te lecuiască de poftele tale interzise! Da, chiar așa, un desperado tipic evreu, taică-meu ăsta! Recunosc perfect acest sindromul ăsta. Haide, vino, neamule, oricare-ai fi, dă-mă-n vileag și condamnă-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ea abateri la viața ei, abateri pentru care a fost pedepsită pe drept. În tinerețea ei destrăbălată (care s-a consumat integral înainte de-a apuca eu s-o cunosc) s-a lăsat într-un rând aburită (adică, măgulită și umilită în același timp) de un agent de asigurări chipeș, inconștient, un coleg de-al tatei de la Boston & Northeastern, un pilangiu pe nume Doyle (nici că se putea un numai mai potrivit!) să mănânce un homar à la Newburg. Erau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de parcă chiar aș fi fost un violent), las’ să fie ei violenți, că așa sunt ei. Nu, nu, o să mă ridic frumușel în picioare - și (vu den?) o să le țin o cuvântare! O să-i fac de rușine și o să-i umilesc pe bigoții ăștia neisprăviți! O să le dau un citat din Declarația de Independență la desert. Cine dracu’ sunteți voi, o să-i întreb, de ce vă credeți stăpâni pe Ziua Recunoștinței? Iar la gară taică-său îmi spune: — Îmi pare bine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
au facut nunta și-a venit Securitatea să le confiște salba de aur... Femei sănătoase. Și la trup, și la cap, mă! La cap, mă, ai înțeles? Nu ca cele pe care le știu eu; după ce te-au consumat, te umilesc; altele, sfintele, se simt umilite; o parte, proastele, de lemn-Tănase tot timpul și, rar, al naibii de rar!, femeile cruciale ale vieții, te înnobilează, nu numai că te fac fericit, de la timidul "Bine te-am găsit!" pînă la rămasul bun din zori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
la vorbele frumoase, trimiterile la mitologie ori la literatură, dar care devenea gravă și aproba cu bunăvoință, ascunzîndu-și marea fericire, cînd i se spunea direct să se dezbrace. O parșivă evoluată între timp, care, acum, de cînd reluaseră legătura, îl umilea, în pat, de fiecare dată, pervertindu-l: "degeaba ai atîtea diplome, că tot prost ești! O, ești tîmpit; vrei să mă umflu?! Așa făcea bunica, la țară..." Se jura mereu că n-o mai cheamă la el, dar avea nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
există. Acum unde-i?! De ce nu m-am dus înaintea ei?! Încotro s-o iau? Încotro?! Pentru ce? Să stau cu aia... O femeie arătoasă atît!, plină de isterii mici, care te inhibă, ca apoi să vină, superioară, să te umilească. Doctore, n-ar fi rău să-ți faci și ție un calmant, zău! îl scutură Lazăr zdravăn. De ce? Să suport indiferent, tîmp, gîndul că Aura zace asfixiată undeva, în vreo mașină întroienită? Să uit că-i mama unui copil reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
aș mai fi simțit în largul meu?!; nu mi-ar fi fost și mai rușine de mine însumi?! Dacă reușeam cu ea, îmi rămînea obsesia de-a o vîna pe maică-sa, care, sistematic, n-a făcut decît să mă umilească prin zîmbetu-i provocator, ironic, batjocoritor! Pînă și azi, venind la mine, m-a umilit..., afară doar hm!, cred că sînt, totuși, un parșiv afară de clipele cînd, înnebunind-o, am împins-o la a-și manifesta dorințele refulate, păstrate în subconștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rușine de mine însumi?! Dacă reușeam cu ea, îmi rămînea obsesia de-a o vîna pe maică-sa, care, sistematic, n-a făcut decît să mă umilească prin zîmbetu-i provocator, ironic, batjocoritor! Pînă și azi, venind la mine, m-a umilit..., afară doar hm!, cred că sînt, totuși, un parșiv afară de clipele cînd, înnebunind-o, am împins-o la a-și manifesta dorințele refulate, păstrate în subconștient. Ce s-ar fi întîmplat oare dacă o iubeam?" La ce te gîndești, Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vorbele femeii. Tot noroiul șantierului de hidroameliorații Canalul meu l-am frămîntat chinuit de infernul gîndului că a doua zi, la unsprezece, am fost așteptat. Banii... Banii s-au dus. Ba m-am ales cu Istoria... lui Călinescu, să mă umilesc uneori că-s un nimic în ale criticii. Deși, cîndva gîndeam... Păcat de nodul cordonului care a rămas nedesfăcut, nod pe care l-aș fi tăiat, precum Alexandru Macedon, dacă ea s-ar fi dovedit o sadică, deși nu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fără mîncare... El n-a uitat; a venit cu traiste pline cu de toate, descărca mereu lemene și cărbuni în curtea din spatele vilei... Apoi... Apoi l-am urît..., urcase, ajunsese cineva... Noi.... Maria mi-a și zis că ne-am umilit, cerîndu-i ajutorul, dar l-a acceptat, ținea morțiș să ajungă doctoriță... În clipele grele știam că pot să-l ajut și eu; mi-a și zis o dată: "vino să stai la noi, mi-e tare greu singur cu Doina", prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de braț, apoi, a doua oară, calmă, frumoasă, deschizînd poșeta să-i arate actul de naștere al fetei. Imediat, în amintire, se regăsește pe el, fugind îngrozit, rămînînd în tramvai pînă la capăt, căutînd legătura mai veche, femeia care îl umilea în pat, apoi anii..., claustrarea lui, munca istovitoare, orele de plăceri interzise din casa lui Marcu, studentele care îl vizitează uneori, toate fericite că găsesc în el un sprijin, cîte una decepționată, poate chiar din dragoste pentru el că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
foarte răspândite în rândurile armatei americane. Pentagonul însuși recunoaște moartea a 25 de deținuți în urma torturilor și bătăilor. Și toate acestea nu s-au petrecut nicidecum în secret, pe întuneric, cu cagule pe față - dimpotrivă, militarii USA și UK au umilit, au torturat, au violat, au ucis la vedere, într-o veselie, sub obiectivele camerelor video și aparatelor foto - cagule li s-au pus nenorociților de prizonieri... Iar Mr Rumsfeld, împreună cu alți responsabili din conducerea Armatei, n-au avut altă preocupare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
împiedici pe șmecherii cu bani să dea buzna în parcurile publice fiecare la volanul gipului său. România se polarizează și în funcție de caracterul oamenilor în umilitori și umiliți. Apar tot mai mulți inși care nu se simt cu adevărat bine decât umilindu-i pe cei din jur, având ce nu au ei, permițându-și ce nu-și permit cei mulți. Umilitorii se hrănesc din privirile uneori speriate, uneori jignite, alteori jinduitoare ale celorlalți. Ei nu se simt mari decât dacă reușesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]