977 matches
-
Apare, mai ales, În familiile haotice. Bloomquist și Schnell, 2002, oferă următoarea definiție comportamentului agresiv: producerea unor daune sau prejudicierea uneia sau mai multor persoane. Conform Dicționarului de Sociologie (1993) agresivitatea reprezintă un „comportament verbal sau acțional, ofensiv, orientat spre umilirea, minimalizarea și chiar suprimarea fizică a celorlalți”. Agresivitatea are diverse definiții, putând fi abordată din perspectivă psihologică, sociologică, religioasă etc. S-a generalizat credința că agresivitatea are doar forme active, Însă nu mai puțin distructivă este cea pasivă, manifestată prin
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
trebuie citite cele trei cărți principale ale scriitorului, romanele Bate și ți se va deschide (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), Ierarhii (1981) și Schimbarea la față (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor), aproape o trilogie a înfrângerii, interpretabile inclusiv din perspectiva subversivă a umilirii individuale în ramele totalitarismului. Cel puțin excepționalul final din Bate și ți se va deschide, minus ultimul paragraf - parcă anume adăugat de cenzură, „salvând” personajul de la ceea ce, din toate punctele de vedere, era o moarte sigură -, poate fi citit ca
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
Zápolya, voievodul Transilvaniei, sub a cărui protecție se aflau, la Sibiu, Despina Milița și fiicele ei, l-a lăsat pe Radu de la Afumați să aleagă primul 117, deși „dreptul de alegere” pare a-i fi aparținut lui Ștefan cel Tânăr). Umilirea să o fi îndemnat - se întreabă unii istorici 118 - pe Stana ca, de conivență cu boierii inamici ai Voievodului, să-și otrăvească 119 bărbatul? Văduvă, Stana se va întoarce lângă mama ei, la Sibiu, și se va călugări. își va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sunt supuse unui regim de supraveghere, reprimare și marginalizare. Metodele torturilor și formele de aplicare a acestora sunt de două feluri: a) metode fizice: înfometarea, privarea de somn, tortura sexuală, bătaia fizică, sufocarea, tortura electrică etc.; b) metode psihice: izolarea, umilirea, injuriile verbale, simularea execuțiilor, torturarea familiilor victimelor, epuizarea fizică și psihică etc. Torturile au urmări fizice și psihice grave, cum ar fi: a) fracturi, osteite, leziuni ale vaselor sau nervilor, rupturi și fibroze musculare, tulburări sexuale, surditate, orbire etc.; b
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a lefii profesorilor, 38 milioane pentru lucrări publice cerute de Ionel Brătianu și votate În două zile 26 și 30 mai 1898 fără nicio prevedere de acoperire. Aceste din urmă milioane se și revocă peste un an și jumătate, spre umilirea țării, după cererea bancherilor străini cu prilejul Împrumutului de la 1899 contractat de generalul Manu, iar lefurile sporite Între 1897 și 1899 sunt reduse la 1901 tot sub liberali” . Tot Maiorescu vorbește despre conversiunea de la 1898 „care contrar programului lui D. A
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
Trei. / Și mai accelerat: Un’ doi, trei, / Un’ doi, trei,/ Un’ doi, trei” (Respirație artificială). Parabolelor sau alegoriilor cu trimitere precisă le este preferată notația directă, ca în poemul Trecut pierzându-și semnificațiile, dedicat lui Nicolae Prelipceanu. Tema rezistenței la umilire și la oprimarea totalitară ajunge, de la un moment dat, obsesivă și cvasiexclusivă. Uneori T. recurge la poemul-sentență, în genul celor din primul său volum, dar frecvent textele sunt ceva mai ample și mai „construite”, caracteristice fiind, de pildă, Talpa ori
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
directoare pentru ieșirea din dilema cercetării fenomenului. În „Dicționarul Enciclopedic de Psihiatrie” C. Gorgos precizează faptul că agresivitatea este „un ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, În scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect semnificativ”. Dupa Kaplan, agresivitatea constă intr-o „actiune energică, cu scop, verbală sau fizică, corespunzatoare afectului de furie, mânie sau ostilitate. În dicționarul pe care Îl editează Wolmann se citează pentru termenul aggressiveness (engl.) următoarele teorii: tendință de
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
diminuarea apetitului alimentar, hipobulia). Registrul se poate Întinde de la pasivitate și indiferență, refuzul ajutorului, ironie, tachinare, până la amenințare și violență propriu-zisă ca și manifestare comportamentală extremă ce produce constrângere și teroare În scopul impunerii voinței agresorului. Intenția nocivă vizează negarea, umilirea, degradarea, constrângerea sau distrugerea. Agresivitatea apare ca o modalitate conflictuală de relaționare cu mediul În plan concret acțional sau În plan imaginar. Este un fenomen complex care face parte din comportamentul normal al individului. Desigur, gradul de permisivitate și normele
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
se ocupă de efectele șocului asupra organismului uman”. În Dicționarul enciclopedic de psihiatrie agresivitatea este abordată mai complex, ca un „ ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, În scopul distrugerii, degradării, constângerii, negării sau umilirii unui obiect investit cu semnificație, conduite resimțite ca atare și neprovocate de acesta”. Tot aici violența este definită ca o acțiune intensă, brutală realizată cu forța, Îndreptată Împotriva unei persoane, situații, instituții, comunități sau a oricărui alt obiect, acțiune În urma
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
afectogen, atitudinal, comportamental Agresivitatea ( din latinescul agression = a ataca) ,,se referă la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care persoana, răspunde printr-un ansamblu de conduite ostile În plan conștient, inconștient și fantasmatic cu scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unei ființe sau lucru investite cu o semnficație pe care agresorul le simte ca atare și reprezintă pentru el o provocare”. Fiecare individ este posesorul unei agresivități latente care sub influența stimulilor externi din mediu, poate evolua către forme antisociale
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
ediția a II-a: “Agresiune - atac Împotriva unei personae sau a unui stat - Din lat. aggressio-atac”. Gorgos definește agresivitatea ca “ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, in scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect investit de semnificație, conduite resimțite ca atare și neprovocate de acesta”. Registrul de manifestare a agresivității se extinde de la atitudinea pasivă și indiferentă, evitare, refuzul de a Înțelege sau de a ajuta pe altul, ironie, opoziționismul pasiv sau
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Bisericii creștine. Alungată cu pietre de către primii creștini și de apologeți, filosofia a fost reprimită în Civitas Dei; desigur, nu cu fala de altădată, din vremurile elenismului, ci doar ca ancilla theologie, ca „sclavă a științei divine” a creștinilor. O umilire a „marii arte”, slăvită în enkyklios paideia și curricula polymatheice? Poate. Dar curând, în Renaștere, filosofia va înflori din nou, reînviind și oropsita episteme. Universitățile sunt, în Renaștere, fie „aristotelice”, fie „platonice” - chiar dacă fiecare încearcă să se concilieze cu teologia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
insatisfacție și disperare. O mare parte din viața lor, ei și-o petreceau făcând coadă, cu speranța nesigură de a cumpăra un aliment pe care nu îl doreau și care, adeseori, se dovedea de nemâncat... Acumulate de-a lungul anilor, umilirile, oboseala, obsesiile, incertitudinile care impregnau acest mod de viață au hrănit furia împotriva tiraniei ce le generase”. Cartea lui Câmpeanu, o adevărată monografie a cozii, analizând relațiile endogene (concurența, de-ierarhizarea, relațiile normative) și pe cele exogene (cumpărarea, schimburile subsecvente
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
băiat de vârsta ei a cumpărat șapte flori de la vecina ei și i le-a oferit. Toate persoanele cu care am vorbit îi vedeau pe maghiari ca fiind mai „civilizați”. Totodată, în povestirile despre Ungaria exista și un sentiment de umilire 15, produs de cele mai multe ori în situațiile legate de vămuire. Alteori, această senzație era produsă, la nivel individual, de situația de a fi într-o poziție inferioară și nesigură și era însoțită de ideologia stigmatului etnic. Iată un exemplu: - Maghiarii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Impresia dominantă, copleșitoare era de lagăr în aer liber. Unii bătrâni își aminteau de experiența războiului, de bombardamente, de seceta din 1946. Intelectualii din cartier, cei fără pile în sistem, precum și scăpătații de veche familie bună resimțeau aici din plin umilirea și revolta neputincioasă. Aveau un aer neajutorat, ca niște deținuți politici golași aruncați într-o pușcărie de drept comun. Plecam de la coadă cu o infinită repulsie față de specia umană, îmi era fizic scârbă de fiziologia mea și a semenilor mei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
legea lor. Mâncarea și tot ce era bun se ducea la export, în țările socialiste sau în „Lumea a Treia”, îndeosebi în Africa și în lumea arabă. Pentru comerțul socialist intern rămâneau numai resturile, deșeurile neexportabile. Coada - o școală a umilirii cotidiene, a răbdării, a supunerii, a pomenii și a abrutizării gregare. Cu cât erai mai jos pe scara socială reală, cu atât erai mai aservit mecanismului cozii. Cu cât aveai mai puțină demnitate personală, cu atât o suportai mai ușor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime ce au intenționat să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După încheierea anchetei, apoi a procesului și la multă vreme după evenimente (la ceasul mărturiei), câteva foste victime nu s-au sfiit să își clameze dorința de răzbunare asupra călăilor de odinioară, tocmai fiindcă resimțeau încă trauma anchetei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
majorității. Provocatorul chema la insurecție contra unei construcții, invocând ideea de inovare, democrație, fibra sindicalăă În numele unei ideologii egalitariste, membrii erau invitați, Într-o atmosferă de atac emoțional, printr-o mișcare violentă și neașteptată, să se solidarizeze cu uzurpatorii; 2. umilirea altuia, ca tentativă de a-l lipsi de o plăcere. Pornind de la relatarea a două cazuri concrete, Sirota ne Înfățișează portretul perversului nihilist, al celui care nu suportă succesul sau bucuria altora. Un bilanț colectiv fructuos, o evaluare pozitivă sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
literatura occidentală reacționară, în fine că ar fi participat la un complot studențesc contrarevoluționar. De la Uranus, Jilava, Salcia, Strâmba, Grindu până la penitenciarul Gherla acest element „dușmănos”, „ostil”, „descompus”, „complotist”, cum este etichetat de anchetatori și torționari, cunoaște toate formele de umilire, toată panoplia de „metode” folosite de aceștia. „Împărțitorii de dreptate” sunt abjecți, poltroni, cupizi, gardienii au o inepuizabilă fantezie în terorizarea deținuților. Scoși atât pe căldură sufocantă, cât și pe ger năprasnic la munci epuizante, cu puștile paznicilor ațintite asupra
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
etalat, mașini și alte obiecte cât mai vizibile ca proveniență a mărcii și a prețului exorbitant, zgomot asurzitor de atenționare simbolică și închidere în fortărețe de locuit supradimensionate. Distincția identitară rezidă în separarea de tot ceea ce este comun și în umilirea altora prin ostentație. Conformarea prin fixare se asociază cu repetarea acelorași simboluri în grupul de asemănare, cu mediocritatea conversațiilor sau cu rutinizarea reacțiilor/etalărilor. Simbolurile preluate pentru fixarea identității au un singur fundament - bogăția - și o singură sursă - reveria ostentației
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
-n Țarigrad ducea”. În variantele culese la începutul secolului al XX-lea în Materialuri folkloristice ale lui Gr. G. Tocilescu și în cele de dată mai recentă din Muntenia și Oltenia, se preferă finalul cu fuga rușinoasă a domnului și umilirea acestuia. Comicul situației este prins și în imagini pitorești: „Să vezi Vodă cum fugea / Barba grapă și-o făcea”; „Nu mi-ș fuge cum se fuge, / Pare-i crângul tot colnice, / De ieșea la drum bătut / C-un car de
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
amurgul vieții? „Este mai ușor să fii intelectual decât creștin.” Ca duhovnic, părintele Teofil a încercat să cultive acea sfințenie și înțelepciune care știe să nu strivească. A trezi în aproapele smerenia nu presupune neapărat recursul la un act de umilire publică. Marii sfinți ai Patericului, de pildă, au știut să fie exemplari fără să-și sufoce ucenicii. A fi discret și iertător pare să fie regula de aur a părintelui Teofil, căruia nu-i plac deloc spovedaniile transformate în șuetă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Respectul pentru lege „umilește” și, în acelaș timp, „înalță”. Este sensul în care Kant apreciază influența pe care o exercită respectul față de lege asupra naturii sensibile a omului ca fiind în același timp negativă și pozitivă. Iată pentru ce caracterizarea „umilirii” naturii sensibile a omului, al cărei nucleu îl constituie iubirea de sine, drept ceva echivalent cu „a schematiza omul și a sărăci conștiința”, „a simplifica temeiurile moralității”12 nu va putea fi acceptată de către cel care citește cu atenție și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
simte atras de Lennox pentru superioritatea protectoare pe care poate s-o exercite acesta. Dar sentimentul de început se transformă repede într-un atașament profund, născut din efectul confesiunilor amar-cinice pe care Lennox le debitează cu o neinhibată plăcere a umilirii de sine. Marlowe nu pune, însă, niciodată întrebări, mulțumindu-se să devină depozitarul confesiunilor lipsite de autocomplezență ale acestui personaj apărut în viața sa pe neașteptate și dispărând în condiții dramatice: Mi-ar fi spus cu siguranță povestea vieții lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
bătăuș”. Este opțiunea autorului și, desigur, o respect. Dar, pe de altă parte, consider că termenul „torționar” este contextual-necesar (chiar obligatoriu) în cadrul evenimentelor de la Pitești, indiferent dacă ne convine sau nu. În măsura în care în respectiva închisoare s-au practicat schingiuirea și umilirea programatică (e adevărat, în grade diferite, de la foarte dur la, să spunem, moderat și vag, simple pălmuiri și lovituri oarecare), termenul în cauză este, vrând-nevrând, adecvat. Lecția de anatomie inițiată și dusă până la capăt cu maximă impetuozitate și exactitate de către
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]