1,026 matches
-
dealuri și livezi, spre cerul albastru. - Viorele, uită-te la dop, cum vezi că peștele mișcă dopul, atunci tragi! mă dădăcea George mai ceva ca o soacră. El chiar a prins un cărășel. Hopa! Se mișcă dopul meu. Trag de undiță, scot un pește mititel din apă. Da, uite c-am învățat să pescuiesc! Prinsesem curaj. Mă tot uit sârguincios la dop. Aha, iată se mișcă iar dopul... Trag de undiță. Undița deveni grea. Trag cât pot. Răsări un pește mare
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
prins un cărășel. Hopa! Se mișcă dopul meu. Trag de undiță, scot un pește mititel din apă. Da, uite c-am învățat să pescuiesc! Prinsesem curaj. Mă tot uit sârguincios la dop. Aha, iată se mișcă iar dopul... Trag de undiță. Undița deveni grea. Trag cât pot. Răsări un pește mare și greu, lucios la capătul firului. Cârmesc undița grea spre mal. George întoarse capul și văzu „dihania” lucitoare la undița mea. Nu știu cum se face, când am adus peștele deasupra malului
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
un cărășel. Hopa! Se mișcă dopul meu. Trag de undiță, scot un pește mititel din apă. Da, uite c-am învățat să pescuiesc! Prinsesem curaj. Mă tot uit sârguincios la dop. Aha, iată se mișcă iar dopul... Trag de undiță. Undița deveni grea. Trag cât pot. Răsări un pește mare și greu, lucios la capătul firului. Cârmesc undița grea spre mal. George întoarse capul și văzu „dihania” lucitoare la undița mea. Nu știu cum se face, când am adus peștele deasupra malului, peștele
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
uite c-am învățat să pescuiesc! Prinsesem curaj. Mă tot uit sârguincios la dop. Aha, iată se mișcă iar dopul... Trag de undiță. Undița deveni grea. Trag cât pot. Răsări un pește mare și greu, lucios la capătul firului. Cârmesc undița grea spre mal. George întoarse capul și văzu „dihania” lucitoare la undița mea. Nu știu cum se face, când am adus peștele deasupra malului, peștele ieși din undiță și căzu pe mal. - Prinde-prinde-l!... Pune piciorul pe el! urla disperat George la mine
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
la dop. Aha, iată se mișcă iar dopul... Trag de undiță. Undița deveni grea. Trag cât pot. Răsări un pește mare și greu, lucios la capătul firului. Cârmesc undița grea spre mal. George întoarse capul și văzu „dihania” lucitoare la undița mea. Nu știu cum se face, când am adus peștele deasupra malului, peștele ieși din undiță și căzu pe mal. - Prinde-prinde-l!... Pune piciorul pe el! urla disperat George la mine. Dar peștele, lipa-lipa, din trei patru zvârcoliri ajunsese la apă, și ... cum
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
Trag cât pot. Răsări un pește mare și greu, lucios la capătul firului. Cârmesc undița grea spre mal. George întoarse capul și văzu „dihania” lucitoare la undița mea. Nu știu cum se face, când am adus peștele deasupra malului, peștele ieși din undiță și căzu pe mal. - Prinde-prinde-l!... Pune piciorul pe el! urla disperat George la mine. Dar peștele, lipa-lipa, din trei patru zvârcoliri ajunsese la apă, și ... cum a dat de apă ... dus a fost, pentru totdeauna! - Băi, ce-ai făcut, Viorele
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
făcut, Viorele! Băi, ce ghinion!... Să scapi tu așa un pește frumos ca prostul!... se căina înciudat George. Eu m-am liniștit repede, Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat peștele cel fălos și lucios. George s-a întors iar la undița lui, urmărea aprig dopul de plută. - Băi, așa ghinion, băi, Viorele!... Să scapi tu ditamai pește, tocmai la mal!... se tot văita George în răstimpuri. George mai prinsese vreo doi peștiuci. Parcă și eu am mai prins unul, mic de
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
geamurile și examinează balconul vecin. - Trecerea dintr-un balcon în altul e o formalitate, mă informează. Să închizi întodeauna geamurile! Îl privesc contrariat. - Ai reușit să mă sperii de-a binelea! - E bine să fim prevăzători. - Și-a luat și undițele? - Nu se desparte niciodată de ele. Mai stă câteva minute și se retrage. Mă uit la ceas. E aproape opt. Îl sun pe majordom. - Da, sir! - Vrei să-mi aduci cina! - Doriți și ceva de băut? - Apă minerală. - Țigări, cafea
DRUMUL APELOR, 54 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352752_a_354081]
-
în căruță de către mama. Mi se împlinea astfel și mie, dorința de-a ajunge pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde. Apoi, a topit plumbul de la un
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în curte și am căutat râme cu un cuțit de bucătărie în grădinița cu flori a mamei din fața casei, astfel că
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat deocamdată de urgențele spălării oilor și cailor, tata m-a luat de mână și m-a condus într-un spațiu aflat în stuful crescut pe malul bălții, aranjându-mi undița improvizată și sfătuindu-mă să am grijă să nu cad în apă. Apoi s-a întors la munca sa, iar eu am rămas așteptând să prind primul meu pește, lucru ce nu s-a întâmplat defel! Plictisit și dezamăgit de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
eu am rămas așteptând să prind primul meu pește, lucru ce nu s-a întâmplat defel! Plictisit și dezamăgit de faptul că niciun pește nu m-a băgat în seamă, m-am întors supărat pe cărarea de deasupra malului, cu undița pe spinare și cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere pe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
împreună cu tata, ceilalți doi frați mai mari ca mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
din azbest, pe care o aveau pantofii, dispărea la prima ploaie sau se găurea din cauza pietrișului pe care îl călcai. Îi cumpărase și ea din bugetul familiei, disponibil pentru această nouă perioadă din viața mea. Ieșind cu greu din canal, undița nu am mai gasit-o, dar nici timp să o caut nu am avut, prima mea grijă fiind să mă îndepărtez cât mai curând de malul canalului. Eram totuși fericit că scăpasem destul de ușor și nenorociții ăia nu-mi luaseră
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
ochii mării se bulbucase, bețiv ce-și bea propia urină, azvârlind lături pe mal unde cerul alerga desculț după stele în nisip rămase fără vină pietricele colorate să adune în străfulgerarea galopului unui cal lumină din ochii peștilor amăgiți de undițe aruncate din bărci cu carena adormită în val. Lip, pleosc, lip, tentacole sugrumând noaptea, vise sângerând pe sarea mării din rană și pescarul sorbind tăcerea din cană coclită de lună,sloi de gheață în topire ,vărsând umbre lângă case rămase
CARACATIŢA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357159_a_358488]
-
o tăiase cu briceagul cu două limbi primit în dar de la bunicul său în ziua în care împlinise șapte ani. Legase o ață de vârful ei, dar nu avea un ac să-l prindă la capăt pentru a-și face undiță. Întinse mâna în care ținea trestia, o trecu în sus spre spate și o plasă, destul de îndemânatic, în față, cât îi permise brațul. Ața, destul de ușoară, nu se întinse cum ar fi dorit el, dar nici în adânc nu se
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
adânc nu se afundă. Plutea tremurând odată cu unduirea ușoară a apei. În schimb, peștișorii se speriară și, cu mișcări rapide ale codițelor și aripioarelor, se îndepărtară grăbiți și se pierdură printre ramurile dese ale plantelor acvatice lângă mal. Nemulțumit, aruncă „undița” și o privi înciudat cum alunecă pe apă, depărtându-se. „Na! Acum nu mai am nici undiță... Cu ce mă joc? Am să-l rog pe tata să-mi facă una ca lumea. Vreau să pescuiesc!” a hotărât băiatul supărat
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
cu mișcări rapide ale codițelor și aripioarelor, se îndepărtară grăbiți și se pierdură printre ramurile dese ale plantelor acvatice lângă mal. Nemulțumit, aruncă „undița” și o privi înciudat cum alunecă pe apă, depărtându-se. „Na! Acum nu mai am nici undiță... Cu ce mă joc? Am să-l rog pe tata să-mi facă una ca lumea. Vreau să pescuiesc!” a hotărât băiatul supărat că nu se gândise mai de demult la treaba asta. „Ba nu! Bunicu’ o să-mi facă undiță
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
undiță... Cu ce mă joc? Am să-l rog pe tata să-mi facă una ca lumea. Vreau să pescuiesc!” a hotărât băiatul supărat că nu se gândise mai de demult la treaba asta. „Ba nu! Bunicu’ o să-mi facă undiță și o să mă învețe cum se prinde peștele. Ce? Eu nu am grijă de Bătrâna lui?” își schimbă el hotărârea privind supărat în adâncul albiei pârâului. Mulțumit de ideea ce-i venise, se propti cu o mână de bârnele podului
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
pleoape trotuarele orașului cu zâmbet de felinare. Noaptea nădușită, transpirase la subțiori, în vreme ce tu, pe haina umbrei, stăteai rușinoasă ca o virgină violată de păsări. Încărcat în ceasul răsăritului sărut curcubeul ochilor tăi ascuns în somnul peștilor cu zvon de undiță în derivă. Peste zăvoi, luna a zăbovit o clipă. Citește mai mult VARAVara cu obrajii rumenipurta in pleoape trotuarele orașului cu zâmbet de felinare.Noaptea nădușită,transpirase la subțiori,în vreme ce tu, pe haina umbrei,stăteai rușinoasă ca o virginăviolată de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
obrajii rumenipurta in pleoape trotuarele orașului cu zâmbet de felinare.Noaptea nădușită,transpirase la subțiori,în vreme ce tu, pe haina umbrei,stăteai rușinoasă ca o virginăviolată de păsări.Încărcat în ceasul răsăritului sărut curcubeul ochilor tăiascuns în somnul peștilorcu zvon de undiță în derivă.Peste zăvoi, luna a zăbovito clipă.... XVII. POEME CAT UN BUZUNAR, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 518 din 01 iunie 2012. 1. Gândul îi alunecase printre degete ca o piatră cu genunchii de iarbă. Clavicula gurii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
naturii, ia spune, tu, care ar trebui să le știi pe toate, e drept să mori așa, deodată, intoxicat cu aer și să fii mâncat de om?...Hai înapoi în balta ta , dar ține minte, să te ferești altădată!... Pregătise undița să relanseze. Balansând linia, a despicat aerul și apa. Urmărea firul și pluta în direcția estuarului. Undeva, departe în larg și în stânga, i s-a părut că vede ceva plutind cu repeziciune, sălta și se rostogolea. Obiectul, ca o buturugă
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
direcțiile, urmat de fetița mărunțică care încerca să-i calce exact pe urme. Șuierul lin al apei care dansa printre pietroaie, acoperea orice alt zgomot ar fi coborât de pe șoseaua aflată la nici zece pași. La un moment dat, lăsă undița între pietrele de pe mal și, sub ochii măriți de curiozitate ai copilei, apucă o piatră grea, de mărimea unui pepene, cu care trăsni bolovanul de lângă piciorul lui. Se aplecă și ridică cu o mișcare bruscă marginea pietroiului, lăsând să alunece
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]