6,447 matches
-
dezlănțuie dialogul colorat. Publicul a fost încântat de această abordare, iar discuțiile de după au pornit de la o serie de bancuri (bazate pe evenimente adevărate), despre acest conflict care depășeste granițele Ardealului, fiind prezent oriunde un român se întâlnește cu un ungur, fie că asta se întâmplă în Chile sau în Statele Unite ale Americii. Între timp pe Corso au ieșit Boemii, o familie, Gaspard, care se pare nu știe nimic despre lumea care-i înconjoară. O descoperă alături de spectatori, creând situații de
Prietenia maghiaro-română, socializarea spontană, tobe şi acrobaţii, mişcări japoneze şi dans modern [Corola-blog/BlogPost/97732_a_99024]
-
Ungaria astă toamnă, când regizorul Hajdu împreună cu un producător a venit pe platou să ne cunoaștem, aflase că filmez acolo. Cred că mă știa dintr-unul din filmele mele mai vechi, Polițist, Adjectiv sau Boogie... Deși pare greu de crezut, ungurii sunt mari consumatori de film românesc. Sunt la curent cu tot ce mișcă la noi”, spune Dragoș Bucur. Într-adevăr, în White Palms, din 2006, film cu care regizorul maghiar a câștigat două premii importante la Festivalul Internațional de Film
Dragoş Bucur şi Miraj-ul unguresc [Corola-blog/BlogPost/97770_a_99062]
-
dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: «Vrem să ne unim cu țara!»“ De aici începe povestea, iar cuvintele se înnoadă atât de bine unele de altele încât ai impresia că retrăiești adolescența Părintelui Nicolae Bordașiu. Ungurii n-au uitat lucrul acesta, că tata s-a răzvrătit și, după impunerea Dictatului de la Viena (1940), l-au condamnat, în lipsă, la moarte. Eu nu puteam gândi să rămân într-o stăpânire străină și să învăț școală într-o
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
Poate că cei care se îndoiesc de „originea pură” a românilor, au dreptate și poate că toți roamnii sunt venetici că și mine. Altfel cum aș putea să-mi explic că eu, „aromanul” și prietenul meu Koari „neamțul” sau Pistă „ungurul”, avem sentimente mai profunde și la scară mea de valoare, dăm dovadă de mai mult patrotism românesc decât mulți români „get-beget”?! Dimitrie Grama, 10 iulie 2015
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94191_a_95483]
-
sânt născuți în România din supuși rusești și n-au văzut Austria cu ochii. Prin ce muncă sau sacrificii și-a câștigat dreptul de a aspira la egalitate cu cetățenii statului român? Ei au luptat cu turcii, tatarii, polonii și ungurii? Lor li-au pus turcii, când au înfrânt tractatele vechi, capul în poale? Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei țări, s-au dizgropat din învăluirile trecutului această limbă? Prin unul din ei și-au câștigat neamul românesc un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
curg șuvoaie, Apele ce o să ploaie, Că o să vină viitura Și o să treacă peste dig, Să plecăm acum de acasă, Cât mai este puțin timp. Mi-amintesc cum povestea, Că a murit Drăghici bătrânul Și cum deloc nu-i plăcea, Ungurii să-i ardă “fânul”, A mutat steagul în poarta, Vecinului Dospoli râzând Și oftând zicând că asta-i soarta, A murit ungurul, plângând. Povestea că se adunau păsări, Acasă la Voju Ioan “Celei” Trebuia să ducă și el ceva, Că
LUCA POŞTAŞUL DE LA VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378284_a_379613]
-
este puțin timp. Mi-amintesc cum povestea, Că a murit Drăghici bătrânul Și cum deloc nu-i plăcea, Ungurii să-i ardă “fânul”, A mutat steagul în poarta, Vecinului Dospoli râzând Și oftând zicând că asta-i soarta, A murit ungurul, plângând. Povestea că se adunau păsări, Acasă la Voju Ioan “Celei” Trebuia să ducă și el ceva, Că de nu plăteai în lei. A prins un pui de uliu, Direct în centru el mergând, Undeva spre înserat, De pe poartă întrebând
LUCA POŞTAŞUL DE LA VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378284_a_379613]
-
repede și s-o pun la poștă. În poartă mă aștepta doamna Deleș, schimbată la față: “ Mihali, îți dau o veste foarte tristă: s-a anunțat la radio că românii s-au aliat cu rușii și înaintează mereu, tu ești ungur, eu sunt bogată, războiul va întoarce palmele către amândoi...” Apoi s-a dus în pridvor, a scos o sticlă de coniac și a început să bea ca nebuna, mi-a întins-o și mie și am sorbit cu sete câteva
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
întrebat de ce nu vorbește și despre daci, când în inima Transilvaniei sunt rămășițele Statului Dac la tot pasul, iar domnul profesor mi-a răspuns că aici se discută numai de Transilvania, începând cu perioada de când a primit acest nume de la unguri, în secolul al XI-lea (!) I-am replicat că Laonic Chalcocondil (1423—1490)[1], unul dintre cei mai de seamă istorici bizantini din secolul al XV-lea (sic!), numește “Transilvania”, Dacia peonilor, dovedind o cunoaștere exactă a realităților etnice (populația
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
făcut parte niciodată din Ungaria (iar nu așa cum ne explică academic Pop că inclusiv după Pașalâcul de la Buda, Transilvania a făcut parte tot din Ungaria, până la ocuparea ei de către Imperiul Habsburgic în anul 1688); - nu are absolut nici o importanță că ungurii însăși se recunosc pe sine ca migratori, venind din Asia și asediind o mare parte din Europa. Nu! Ei spun că Dacii au dispărut din istorie și că Transilvania era goală când s-au refugiat ei, în urma războiului cu moravii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
că: „Părinții noștri, veniți din Sciția, au cucerit cu lupte victorioase și cu sângele lor această scumpă patrie și după ce au supus și au făcut iobagi pe părinții vlahilor care s-au revoltat astăzi, 1784, asupra noastră, dânșii (n.a. adică ungurii) au domnit liniștit peste ei, ținându-i totdeauna într-o aspră disciplină.“ Domnule Prof. univ. dr. IOAN AUREL POP, Rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca (sau Kolozsvár, cum vă place să-l numiți), sunteți o cruntă dezamăgire pentru un profesor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
din Ungaria, cum că el își asumă responsabilitatea pentru un conflict cu România, dacă e nevoie, pentru obținerea autonomiei secuimii. Declarația asta iresponsabilă reprezintă o instigare la ură, care creează acel gard invizibil, între români pe de o parte, si unguri și secui pe de altă parte. Ură creează cel mai înalt gard invizibil, care poate să-i despartă pe oameni! Și nu este bine, căci gardurile între două neamuri, pe care le-a făcut istoria, au început, încet-încet să dispară
ÎNGRIJORĂRILE UNUI SECUI. Noi, secuii, nu ne-am integrat nici acum în situatia istorică de după Trianon [Corola-blog/BlogPost/93630_a_94922]
-
1848, în valea Gurghiului, sunt încă vii. Un profesor de la facultatea de sociologie a Universității Babes-Bólyai, Magyari Nándor László, secui din Ciuc, spunea ca replică la declarațiilor lui Tőkés (că Trianon și cele întâmplate după, este o durere pentru neamul ungurilor) că ungurii din Transilvania, si secuii, ar trebuie să înțeleagă ce au simți românii înainte de Trainon în Ardeal, apoi între 40-44, în nordul Ardealului, și abia după aia să-și plângă de durerile lor. S-a referit la, de pildă
ÎNGRIJORĂRILE UNUI SECUI. Noi, secuii, nu ne-am integrat nici acum în situatia istorică de după Trianon [Corola-blog/BlogPost/93630_a_94922]
-
valea Gurghiului, sunt încă vii. Un profesor de la facultatea de sociologie a Universității Babes-Bólyai, Magyari Nándor László, secui din Ciuc, spunea ca replică la declarațiilor lui Tőkés (că Trianon și cele întâmplate după, este o durere pentru neamul ungurilor) că ungurii din Transilvania, si secuii, ar trebuie să înțeleagă ce au simți românii înainte de Trainon în Ardeal, apoi între 40-44, în nordul Ardealului, și abia după aia să-și plângă de durerile lor. S-a referit la, de pildă, publicistica românilor
ÎNGRIJORĂRILE UNUI SECUI. Noi, secuii, nu ne-am integrat nici acum în situatia istorică de după Trianon [Corola-blog/BlogPost/93630_a_94922]
-
se va reintegra nici în propria identitate. Dacă o minoritate trăiește, ca secuii, cu iluzia că sunt stăpâni, ca tară e încă a lor, și românul este considerat ocupator, iluzia istorică devine o stare frustranta, iar frustrarea distruge identitatea. Integrarea ungurilor n-ar trebuit să fie așa de grea căci, în realitate, în Ardeal maghiarimea era minoritara față de români. Integrarea în cadrul majorității, încă este de neînțeles pentru secui. Ei nu pot înțelege cum integrarea poate să fie, în același timp, si
ÎNGRIJORĂRILE UNUI SECUI. Noi, secuii, nu ne-am integrat nici acum în situatia istorică de după Trianon [Corola-blog/BlogPost/93630_a_94922]
-
huiduie”. În acele clipe tensionate, cel ce prezida sesiunea, strălucitul diplomat român (cu obârșii în Craiova și în Romanați) i-a cerut ritos chestorului: ,,Fais cesser ce tapage!” (,,Fă să înceteze această gălăgie!”). Dar, în vremurile acelea, reliefează Ștefan Andrei, ,,ungurii aveau obiceiuri urâte, un ziarist maghiar transmițând în toată lumea: . Ceea ce a creat - în Italia, în Germania și în alte părți - o revoltă cruntă împotriva lui Titulescu, considerându-se că a adus o jignire cumplită italienilor, făcându-i sălbatici”. Ex-ministrul de
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
a avut - indiferent de partid - nici un proiect național. A avut, în schimb, un unic gând: să se căpătuiască. S-a repezit asupra României cu singurul gând al îmbogățirii. Oamenii politici au acționat ca niște vandali, distrugând și jefuind totul. Mongolii, ungurii, turcii, nemții, rușii nu au făcut românilor atâta rău cât au făcut politicienii postdecembriști în două decenii. Când, peste ani și ani, se va scrie istoria timpurilor de azi, „nu vor ajunge blestemele” pentru a-i condamna pe cei care
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
zilelor Șevcenko în perioada românească, portretul reginei Maria, macheta Bisericii Sfântul Nicolai din Cernăuți, înălțată după proiectul locașului sfânt de la Curtea de Argeș, plăcuța cu numărul unei case din comuna Ceahor, județul Cernăuți, pe atunci românească, fotografii în grupuri ale românilor, ucrainenilor, ungurilor, polonezilor, evreilor bucovineni, îmbrăcați în haine naționale (1920), a regelui Carol al II-lea în Bucovina (1935), etc., exponate vernisate pentru prima dată. Alături de perioadele austriacă și românească, mai bogate în conținut s-au dovedit a fi expozițiile referitoare la
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
școală și că nu e vina ei, nici vina mea că avem păreri diferite, ci e vina istoriei. Dar de toată evidența, ea, ca și colegii ei vor ține același discurs în fața următorului grup de turiști ajuns la Budapesta. (Iar ungurii nu vor menționa niciodată, că în fond și Matia Corvin avea sânge românesc după tatăl lui.) Vă povestesc ce am trăit eu și ce am auzit eu cu urechile mele. Deci, nu e vorba de zvonuri sau de manipulări ! Este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
menționa niciodată, că în fond și Matia Corvin avea sânge românesc după tatăl lui.) Vă povestesc ce am trăit eu și ce am auzit eu cu urechile mele. Deci, nu e vorba de zvonuri sau de manipulări ! Este purul adevăr. Ungurii sunt foarte activi și au o influență mediatică importantă; ei nu s-au resemnat de pierderea Transilvaniei și consideră românii ca pe niște intruși țigani. De altfel, de mult avusesem ecouri din partea unor francezi, care mirați de ardoarea interlocutorilor unguri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
ei nu s-au resemnat de pierderea Transilvaniei și consideră românii ca pe niște intruși țigani. De altfel, de mult avusesem ecouri din partea unor francezi, care mirați de ardoarea interlocutorilor unguri, mă întrebau care e adevărul cu privire la Transilvania. De fapt, ungurii nu se ascund deloc. În 2007 am remarcat că pe prima pagină a unei biografii a lui Nicolas Sarkozy scria ca “tatăl sau vine dintr-o țară din Europa Centrală cu geografía amputată”. De asemenea, în 1992 s-a publicat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
remarcat că pe prima pagină a unei biografii a lui Nicolas Sarkozy scria ca “tatăl sau vine dintr-o țară din Europa Centrală cu geografía amputată”. De asemenea, în 1992 s-a publicat în Occident o istorie a Transilvaniei unde ungurii popularizează cu abilitate teoriile lor (cum ca latinophonii ar fi părăsit Transilvania o dată cu armata romană și în secolul IX, când au ajuns acolo ungurii ar fi găsit ținutul nelocuit). Cum sa nu mă doară pe mine astfel de teorii absurde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
geografía amputată”. De asemenea, în 1992 s-a publicat în Occident o istorie a Transilvaniei unde ungurii popularizează cu abilitate teoriile lor (cum ca latinophonii ar fi părăsit Transilvania o dată cu armata romană și în secolul IX, când au ajuns acolo ungurii ar fi găsit ținutul nelocuit). Cum sa nu mă doară pe mine astfel de teorii absurde ? În Transilvania erau (și sunt) unguri doar în regiunea secuiască și la orașe, dar altfel nu sunt multe sate de unguri. Bunicii mei, dinspre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
cum ca latinophonii ar fi părăsit Transilvania o dată cu armata romană și în secolul IX, când au ajuns acolo ungurii ar fi găsit ținutul nelocuit). Cum sa nu mă doară pe mine astfel de teorii absurde ? În Transilvania erau (și sunt) unguri doar în regiunea secuiască și la orașe, dar altfel nu sunt multe sate de unguri. Bunicii mei, dinspre mamă, erau dintr-un sat de lângă Cluj și la ei în sat nu era picior de ungur. Nu era nici un ungur, nici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
au ajuns acolo ungurii ar fi găsit ținutul nelocuit). Cum sa nu mă doară pe mine astfel de teorii absurde ? În Transilvania erau (și sunt) unguri doar în regiunea secuiască și la orașe, dar altfel nu sunt multe sate de unguri. Bunicii mei, dinspre mamă, erau dintr-un sat de lângă Cluj și la ei în sat nu era picior de ungur. Nu era nici un ungur, nici în satul de mineri de lângă Brad al bunicilor mei dinspre tată. La mina de aur
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]