770 matches
-
Deși fără o istorie mare și localități importante (desigur, dacă nu considerăm Iașul și Dorohoiul orașe legate de Jijia) sau locuri istorice foarte cunoscute, Valea Jijiei este legată de unele evenimente, personalități, Înfăptuiri care o singularizează. Știind mai bine zona Ungureni, eu pot aduce mărturii ca descoperirile arheologice de la Mândrești, Universitatea Populară de la Ungureni sau viața la curțile din tăutești-Borzești, un conac În care boierii luminați din familia Romano au animat o viață socioculturală semnificativă. Dar, pe lângă această istorie, viața În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și Dorohoiul orașe legate de Jijia) sau locuri istorice foarte cunoscute, Valea Jijiei este legată de unele evenimente, personalități, Înfăptuiri care o singularizează. Știind mai bine zona Ungureni, eu pot aduce mărturii ca descoperirile arheologice de la Mândrești, Universitatea Populară de la Ungureni sau viața la curțile din tăutești-Borzești, un conac În care boierii luminați din familia Romano au animat o viață socioculturală semnificativă. Dar, pe lângă această istorie, viața În localitățile de pe Jijia a produs destine personale, evoluții semnificative, realizări deosebite, ca cele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
școala din Tabaci. Directorul școalei, anume Venescu, și cu soția erau în vilegiatură, fiindcă crima s-a petrecut la sfârșitul vacanței de vară; acasă rămăsese bătrâna mamă a lui Venescu și un copil mic al acestuia. Apoi erau doi servitori ungureni: bărbatul și femeia. Într-o dimineață, câțiva copii venind la școală pentru înscriere, au găsit în curte întins pe jos, fără simțire, un om tânăr: era ștefan Venescu, nepotul directorului, fost sergent în armată, liberat de curând. Deșteptat, ștefan Venescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
povestit următoarele: — Azi noapte, pe la ora 1, după ce am petrecut prin oraș, am intrat în casă. Adaug că ștefan Venescu locuia la unchiul său, în chiar localul școalei. Un spectacol înfiorător am avut înaintea ochilor, urmează Venescu, am văzut doi ungureni, cari asasinau pe servitori. La acestă vedere, am scos un strigăt de groază, strigăt care a atras atențiunea asasinilor asupra mea. Când am văzut că ucigașii se reped după mine, am fugit de-a lungul odăilor, până ce am găsit o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
după mine, am fugit de-a lungul odăilor, până ce am găsit o fereastră deschisă și am sărit afară. Dar sărind rău, am căzut pe spate și după aceea nu mai știu ce s-a întâmplat. Întrebat dacă ar recunoaște pe ungureni când i-ar vedea. Venescu a răspuns că i-ar recunoaște; și a dat chiar semnalmentele lor. La început, ancheta a fost condusă copilărește. Pentru ca ștefan Venescu să poată recunoaște pe asasini, agenții poliției au pornit prin oraș, au ridicat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
răspuns că i-ar recunoaște; și a dat chiar semnalmentele lor. La început, ancheta a fost condusă copilărește. Pentru ca ștefan Venescu să poată recunoaște pe asasini, agenții poliției au pornit prin oraș, au ridicat de prin curți pe toți rândașii ungureni și, în șiruri lungi, îi aduceau la poliție, unde magistrații anchetau. Bineînțeles, Venescu n-a recunoscut pe nici unul. Mai târziu tocmai, sau a doua zi, un funcționar polițienesc a observat că Venescu, care era reținut la poliție ca informator, fiindcă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Iași, pentru prezenta ediție în limba română www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DEBRAY, RÉGIS / Régis Debray; trad.: Mihai Ungurean Iași: Institutul European, 2009 ISBN 978-973-611-625-4 I. Ungurean, Mihai (trad.) 913(569.4)(0:82-992) 821.133.1-992 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DEBRAY, RÉGIS / Régis Debray; trad.: Mihai Ungurean Iași: Institutul European, 2009 ISBN 978-973-611-625-4 I. Ungurean, Mihai (trad.) 913(569.4)(0:82-992) 821.133.1-992 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA RÉGIS DEBRAY CANDID ÎN ȚARA SFÂNTĂ Traducere
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
913(569.4)(0:82-992) 821.133.1-992 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA RÉGIS DEBRAY CANDID ÎN ȚARA SFÂNTĂ Traducere de Mihai UNGUREAN INSTITUTUL EUROPEAN 2009 TABLA DE MATERII (cu locurile citate) Harta 1. Țara Sfântă în vremea lui Iisus 1 / 14 Harta 2. Frontierele actuale / 15 INTRODUCERE / 17 Harta 3. Gaza din zilele noastre / 26 Capitolul I. Nașterea și viața ascunsă / 27
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
strugurii voioși Eu priveam cu bucurie Noaptea ochilor frumoși. Tu ședeai jos supt o viță Și deasupră-ți, Smărăndiță, Atârna un strugurel Verde ca un smărăndel... N. Beldiceanu 14 11 Octomvrie 1909 [ÎN LUMEA BORDEIENILOR] (Săveni-Ichimeni) De la Botoșani spre Ichimeni, prin Ungureni și Săveni. Ungurenii e o stație pe calea ferată ce s-a deschis pe valea Jijiei. De când cu calea ferată valea aceasta s-a populat și s-a îmbogățit. De-aici la Săveni mai stăruește încă oleacă de drum ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
priveam cu bucurie Noaptea ochilor frumoși. Tu ședeai jos supt o viță Și deasupră-ți, Smărăndiță, Atârna un strugurel Verde ca un smărăndel... N. Beldiceanu 14 11 Octomvrie 1909 [ÎN LUMEA BORDEIENILOR] (Săveni-Ichimeni) De la Botoșani spre Ichimeni, prin Ungureni și Săveni. Ungurenii e o stație pe calea ferată ce s-a deschis pe valea Jijiei. De când cu calea ferată valea aceasta s-a populat și s-a îmbogățit. De-aici la Săveni mai stăruește încă oleacă de drum ca oamenii, dar de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nenorocite și ticăloase! Unii sunt ridicoli. Madama Haia (60 de ani, ochelari rotunzi) mimà amenințările bandiților: Te-mpușc! te-mpușc! te-mpușc! te-mpușc! Dă parale! zice că o amenințau astfel "boierii", însă cuvântul îl ia în serios. Pe când Pal, ungurean, vorbește cu ironie despre "boierii noștri" care s-au cerut în căruță ș-apoi, înainte de Podul-Iloaiei, i-au pradat, amenințându-i cu revolverele. Sfânta Duminică ziua scandalurilor. Au căzut niște oameni într-o hrubă de năsip, "și răcneau de-acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pornind. Suie și coboară zi lungă de vară ziua până-n sară, din vărsat de zori pân-la sâniori; de la sâniori pân-la cântători. Pe-o gură de rai dincolo de plai ies trei turme mari cu trei păcurari; unu-i moldovean unu-i ungurean și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean și cu cel vrâncean mări s-au vorbit și s-au sfătuit ca să mi-l doboare pe cel moldovan, că-i mai ortoman, are oi mai multe și mânzări cornute și cai învățați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vară ziua până-n sară, din vărsat de zori pân-la sâniori; de la sâniori pân-la cântători. Pe-o gură de rai dincolo de plai ies trei turme mari cu trei păcurari; unu-i moldovean unu-i ungurean și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean și cu cel vrâncean mări s-au vorbit și s-au sfătuit ca să mi-l doboare pe cel moldovan, că-i mai ortoman, are oi mai multe și mânzări cornute și cai învățați și câni mai bărbați. Dară cea mioară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i mai tace, iarba nu-i mai place. Ce ai tu mioară? Fi-vei bolnăvioară? iarba ți-i amară? Stăpânule bace, dă-ți oile-ncoace. Stăpâne stăpâne, mai chiamă ș-un câne, cel mai cu frăție, mai cu bărbăție. Baciul ungurean și cu cel vrâncean vor să te doboare în apus de soare, umbrele când cresc neguri se opresc pe munți și pe ape, dorm oile toate... Mioară bârsană, de ești năzdrăvană și de-a fi să mor, tu spune-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să te doboare în apus de soare, umbrele când cresc neguri se opresc pe munți și pe ape, dorm oile toate... Mioară bârsană, de ești năzdrăvană și de-a fi să mor, tu spune-le lor, baciului vrâncean și lui ungurean ca să mă îngroape aicea aproape, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în dosul stânii să-mi aud cânii, în șoapta teilor în jocul mieilor... Și când m-or răpune pe groapă mi-i pune flueraș de fag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gura Barnarului, ca să se aburce în munte, unde se află tăietura. Un grup mare de lucrători așteaptă să fie transportat sus. Între localnici, pe care-i deosebești cu ușurință și după port și după înfățișarea lor vioaie, sunt amestecați și "ungureni": dintre aceștia unii au învățat românește din contactul strâns cu bistrițenii și năsăudenii. Se află între acești "ungureni" un bărbat în putere, voinic și vorbăreț, care povestește o întâmplare. E împresurat și ascultat cu interes. Oameni buni și fraților, spuneți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fie transportat sus. Între localnici, pe care-i deosebești cu ușurință și după port și după înfățișarea lor vioaie, sunt amestecați și "ungureni": dintre aceștia unii au învățat românește din contactul strâns cu bistrițenii și năsăudenii. Se află între acești "ungureni" un bărbat în putere, voinic și vorbăreț, care povestește o întâmplare. E împresurat și ascultat cu interes. Oameni buni și fraților, spuneți-mi, mă rog, dacă-s încălțat au ba ca oamenii. De multă vreme mă cuget că ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
precum paserea. Cercul de oameni care împresura pe povestitor asculta cu plăcere. Badea Chirilă se întoarse cătră soți clipind dintr-o geană. Povestitorul era încă în aburul ahotei lui, nedesfăcut deplin de farmecul nopții. Iar i-am mulțămit, a adaos ungureanul, ș-am poftit-o la scaunul meu. Vin nu? întreb. Nu! îmi răspunde. Atunci primește încă o hârtiuță de douăzeci-și-cinci de lei cu stema Republicii. Mulțam frumos, îmi răspunde ea. Și să-mi mai zici încă o cântare care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de douăzeci-și-cinci. Și să-mi mai cânți, ca să mă sui până la Sfântul Petrea, în livada raiului. Am mai cerut vin; ea mi-a cântat iar... Precum paserea, observă badea Chirilă, fulgerând din geană. Adevărat, precum paserea, frate, confirmă cu melancolie ungureanul. Și eu o chem iar și scot a patra bumașcă; și iar îmi cântă și iar o chem. Târziu tare când s-a arătat pe țancuri faptul zilei, am contenit; nu mai aveam nici o hârtiuță de douăzeci-și-cinci. Lui Ghiță Adămoaia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
hârtiuță de douăzeci-și-cinci. Lui Ghiță Adămoaia i-am dat un leu, ce-mi mai rămăsese și pentru rest m-a scris la condică. Ai rămas precum calicul... a complectat badea Chirilă. Întocmai precum spui, prietine, s-a supus cu voie-bună ungureanul. S-a stârnit în îmbulzeala adunării un râs în cascade, de l-au auzit plutașii care-și legau lângă podul Bistriței catargele. La veselia generală s-a adăogat și mașinuța care a chiuit vesel în partea de sus a trenișorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și un domeniu proprietate particulară a lui Ștefan cel Mare, format din mai multe sate, așa cum reiese din mai multe documente. La 20 septembrie 1479, domnul dăruia Mitropoliei Sucevei “satele noastre adevărate, anume Vereșcecanii, pe Siret, la vad” și satul Ungureni, primind, în schimb, satul Jivcovul de Jos, pe care îl dăruia mânăstirii Putna. La 3 aprilie 1488, domnul dăruia mânăstirii Putna “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La 26 noiembrie 1499, Ștefan cel Mare face un schimb de sate cu nepoatele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fusese cumpărat de la Mihăilă și de la Pițurcă, nepoții lui Dan Poiană, după cum reiese din privilegiul de întărire dat de Ștefan, la 11 februarie 1478. La 20 septembrie 1479, domnul schimbă “satele noastre proprii” Vereșcecanii, pe Siret, cu mori și satul Ungureni, pe care avea uric de la Alexandru cel Bun, cu satul Jivcovul de Jos, pe Suceava, cu moara și cu vama ce se ia la Jivcov. Schimbul se face cu mitropolitul Moldovei. La 12 mai 1480, Ștefan cumpără o moară din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pomenirea “răposatei noastre soții, Evdochia, al cărei loc de odihnă este acolo”. Lunea, seara, să se facă parastas și colivă, iar marțea să se țină liturghia. La 20 septembrie 1479, Ștefan cel Mare dăruia Mitropoliei de Suceava satele Sereșcecani și Ungureni, în schimbul satului Jivcovul de Jos, cu moară și vamă pe Suceava, pe care îl dăruia Putnei. La 12 mai 1480, Ștefan cel Mare cumpără de la Mitropolia Sucevei o moară, pe care mitropolitul o cumpărase de la Stanciul, feciorul Spătăroae, și o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai sus, în același hotar, satul Sârbi pe Șomuz, apoi satul Mihăești, la Podul de Piatră, mai sus de Bohrinești, așezat pe Șomuz, pe ambele maluri, cu moară la Brădățel, apoi Vereșcani, la Siret, la așa numitul Vad, cu moară, Ungureni și Greci, ultimele două schimbate cu domnul pentru satul Vicovul de Jos, pe care l-a dăruit Putnei, a mai fost întărită prisaca Balica, lângă Iași și niște vii la Hârlău. La sfârșitul secolului al XV-lea, Mitropolia Sucevei stăpânea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]