479 matches
-
în sursele antice, dar, câteva secole, a fost împins în umbră și, în vremea Renașterii, iese din stand by și se actualizează cu o energie care aruncă în umbră tiparul consacrat al fecioarei cu unicorn. Renașterea mută accentul dinspre sacrificiul unicornului către cornul său, căruia i se atribuie calități din ce în ce mai puternice, până când apare și momentul scepticismului. Iconografia renascentistă, demonstrează Bruno Faidutti, este preocupată într-o mult mai mare măsură de acest element esențial: cornul. Începe să câștige teren varianta lungă și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cupa salvării", adică Sfântul Potir, caliciul euharistic și cu pocalul utilizat ca oracol"54. Fapt este că, spre finalul Evului Mediu, începe să circule această credință în forța curativă a cornului de licorn. Prin urmare, imaginii-tip a fecioarei cu unicorn i se asociază și cea a inorogului care își înmoaie cornul în apa unei fântâni sau a unui lac, pentru a o purifica. Este ipostaza în care apare animalul în foarte multe reprezentări, printre care, pentru cine știe să caute
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Această concepție va fi reluată în simbolistica creștină ca acțiune a fecioarei fecundate de Sfântul Duh. Asocierea cornului cu fecunditatea trebuie să fie interpretată aici nu în sensul alegoriei cornului abundenței de la greci, ci la un nivel mai înalt. Simbolul unicornului ne transmite fecunditatea spirituală, unicornul care simbolizează, de fapt, puritatea neputând întruchipa altceva decât energia spirituală"59. Sigur, pentru medieval, imaginea inorogului care, cu o simplă atingere a cornului său, purifică apa otrăvită de un dragon (simbol al diavolului) sau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în simbolistica creștină ca acțiune a fecioarei fecundate de Sfântul Duh. Asocierea cornului cu fecunditatea trebuie să fie interpretată aici nu în sensul alegoriei cornului abundenței de la greci, ci la un nivel mai înalt. Simbolul unicornului ne transmite fecunditatea spirituală, unicornul care simbolizează, de fapt, puritatea neputând întruchipa altceva decât energia spirituală"59. Sigur, pentru medieval, imaginea inorogului care, cu o simplă atingere a cornului său, purifică apa otrăvită de un dragon (simbol al diavolului) sau informația privitoare la potențialul său
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
evidenței, cât de cea simbolică. Dacă așa stau lucrurile în realitate sau nu îl interesează mai puțin; important este că are prilejul de a-și întări credința în puterea lui Dumnezeu, investind încredere într-una dintre manifestările voinței acestuia. Iar unicornul reprezintă, dincolo de orice dubiu, unul dintre semnele predilecte ale divinității 60. Nu unul care se revelează la tot pasul, ci unul care coboară din cărțile creștine, de morală, din unele însemnări de călătorie în spații îndepărate (în Orient, mai ales
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este singurul care îl pomenește vag), nu poate exista dubiu cu privire la autenticitatea celor atestate în atâtea scrieri religioase. Dar nici motivele strict pragmatice nu trebuie excluse din discuție. Valoarea pecuniară a unor astfel de artefacte realizate din pretinsul corn de unicorn este în creștere începând cu Evul Mediu târziu. Unii cercetători dau lista de prețuri exorbitante: unele exemplare, precum cel al lui Pietro de Medici, pot costa 6000-7000 de ducați; în 1559, un corn lung este cumpărat, de venețieni, cu suma
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dau lista de prețuri exorbitante: unele exemplare, precum cel al lui Pietro de Medici, pot costa 6000-7000 de ducați; în 1559, un corn lung este cumpărat, de venețieni, cu suma fabuloasă de 30.000 de sechini 61. Ușor-ușor, cornul de unicorn, ca și posesorul său, coborât din spațiul rarefiat al alegoriilor medievale, începe să aparțină "unui simbolism mai mult utilitar decât transcendent"62. După cum demonstrează cu o lăudabilă risipă (sau investiție) de erudiție același Bruno Faidutti, de la finele secolului al XVI
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nevoia să cerceteze, să verifice informația pe care o culege din zeci și sute de surse, să se încreadă doar în ceea ce rațiunea sa îi confirmă. Vremea lui Marco Polo, cel care vede rinoceri și crede, dezamăgit, că a zărit unicorni mult mai urâți decât apăreau ei în iconografia creștină, a apus de mult. Ambroise Paré este radical, negând nu existența unicornului, ci doar calitățile profilactice ale cornului său, care nu sunt pomenite în Biblie. Dovezile pe care le aduce însă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ceea ce rațiunea sa îi confirmă. Vremea lui Marco Polo, cel care vede rinoceri și crede, dezamăgit, că a zărit unicorni mult mai urâți decât apăreau ei în iconografia creștină, a apus de mult. Ambroise Paré este radical, negând nu existența unicornului, ci doar calitățile profilactice ale cornului său, care nu sunt pomenite în Biblie. Dovezile pe care le aduce însă sunt foarte puternice și dificil de ignorat. Epoca incredulității a început. Cu toate acestea, lucrarea este aprig contestată de colegii săi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lucrarea este aprig contestată de colegii săi medici atitudine care nu exclude și un anumit interes din partea patronilor acestora, posesori ai unor artefacte avantajos evaluate, realizate din corn de... inorog. Odată deschisă, dezbaterea nu mai poate fi oprită. Sfârșitul mitului unicornului a început. Antoine Schnapper 65 descrie apariția acestei incredulități, care echivalează cu izgonirea unicornului din istorie în mit, din spațiul credibilului, al realității măcar virtuale, în cel al imaginarului (care abia odată cu pretențiile raționaliste ale filosofilor secolului al XVI-lea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
anumit interes din partea patronilor acestora, posesori ai unor artefacte avantajos evaluate, realizate din corn de... inorog. Odată deschisă, dezbaterea nu mai poate fi oprită. Sfârșitul mitului unicornului a început. Antoine Schnapper 65 descrie apariția acestei incredulități, care echivalează cu izgonirea unicornului din istorie în mit, din spațiul credibilului, al realității măcar virtuale, în cel al imaginarului (care abia odată cu pretențiile raționaliste ale filosofilor secolului al XVI-lea a început să fie, treptat, îndepărtat din cadrul realului). În secolul al XVI-lea debutează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spațiul credibilului, al realității măcar virtuale, în cel al imaginarului (care abia odată cu pretențiile raționaliste ale filosofilor secolului al XVI-lea a început să fie, treptat, îndepărtat din cadrul realului). În secolul al XVI-lea debutează dezbaterea sistematică pe tema existenței unicornului și a calităților cornului său: în 1566, la Veneția, apare Discorso de Andrea Marini, Medico, contra la falsa opinione dell'Alicorno; italianului legenda inorogului i se părea o nebunie. În replică, apare în limba latină o carte a lui Andrea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Caspar Bartholin, de 400 de pagini, în 37 de capitole, cu referințe la 600 de autori, De Unicornu Observationes Novae, reeditat de Caspar II în 1678, în care autorul se arată sceptic în privința virtuților curative, dar nu neagă existența unicornului. În fine, în 1621 vine lovitura de grație: descoperirea narvalului. Gèrard Mercator, în Atlas minor, descriind Islanda, notează că dintele cel lung al narvalului a fost considerat de unii drept corn de inorog. Suficient cât să stârnească demitizarea. În 1638
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dintele cel lung al narvalului a fost considerat de unii drept corn de inorog. Suficient cât să stârnească demitizarea. În 1638, un discurs public al lui Worm la Copenhaga stabilește identificarea narval-unicorn. Și totuși, remarcă cercetătorul francez, "ceea ce a ucis unicornul a fost mai puțin știința lui Worm (la urma urmelor, existența unui unicorn al mării nu înseamnă inexistența unui unicorn terestru, ci dimpotrivă), cât abundența dinților de narval"66. Ceea ce nu înseamnă că mitul se evaporă subit și irevocabil: în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
inorog. Suficient cât să stârnească demitizarea. În 1638, un discurs public al lui Worm la Copenhaga stabilește identificarea narval-unicorn. Și totuși, remarcă cercetătorul francez, "ceea ce a ucis unicornul a fost mai puțin știința lui Worm (la urma urmelor, existența unui unicorn al mării nu înseamnă inexistența unui unicorn terestru, ci dimpotrivă), cât abundența dinților de narval"66. Ceea ce nu înseamnă că mitul se evaporă subit și irevocabil: în secolul al XVIII-lea, Leibniz, într-o lucrare tipărită postum, Protogaea, s-a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1638, un discurs public al lui Worm la Copenhaga stabilește identificarea narval-unicorn. Și totuși, remarcă cercetătorul francez, "ceea ce a ucis unicornul a fost mai puțin știința lui Worm (la urma urmelor, existența unui unicorn al mării nu înseamnă inexistența unui unicorn terestru, ci dimpotrivă), cât abundența dinților de narval"66. Ceea ce nu înseamnă că mitul se evaporă subit și irevocabil: în secolul al XVIII-lea, Leibniz, într-o lucrare tipărită postum, Protogaea, s-a arătat convins de existența unicornului, sprijinindu-și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
inexistența unui unicorn terestru, ci dimpotrivă), cât abundența dinților de narval"66. Ceea ce nu înseamnă că mitul se evaporă subit și irevocabil: în secolul al XVIII-lea, Leibniz, într-o lucrare tipărită postum, Protogaea, s-a arătat convins de existența unicornului, sprijinindu-și credința pe descoperirea unor fosile asemănătoare, a căror imagine o și reproduce 67. Faptul că, în plin secol al XVIII-lea, un raționalist se arată dispus să mai creadă în existența unui animal a cărui apartenență la domeniul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
căror imagine o și reproduce 67. Faptul că, în plin secol al XVIII-lea, un raționalist se arată dispus să mai creadă în existența unui animal a cărui apartenență la domeniul fabulosului fusese de nenumărate ori demonstrată indică faptul că unicornul nu își pierduse cu totul puterea de a fascina și că adesea mitul este mai puternic decât evidența. Dar, din păcate (da, din păcate!), atitudinea lui Leibniz trebuie înregistrată în rândul firav al curiozităților cu valoare de excepție. Lumea s-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu totul puterea de a fascina și că adesea mitul este mai puternic decât evidența. Dar, din păcate (da, din păcate!), atitudinea lui Leibniz trebuie înregistrată în rândul firav al curiozităților cu valoare de excepție. Lumea s-a schimbat radical, unicornii nu mai au loc în ea. Inorogul lui Cantemir și cornul său miraculos În urma acestei discuții, profit de un lucru care se poate observa cu ușurință: exact în epoca lui Cantemir era în mare efervescență o atitudine incredulă legată de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în mentalitatea tuturor. Cornul său are forța de a mântui lumea răsturnată, decăzută a animalelor și păsărilor, schimonosite din cauza compromisului și a lăcomiei. Înțelegând, ca un înțelept ce este, aceast taină, Lupul dă glas încrederii sale în forța salvatoare a unicornului: "otrăvile acéstea cornul Irodului le va îndulci", iar autorul întărește imediat: "Acéstea Lupul pietre sămănând, stânci și munți în urmă răzsăriră, precum mai pre urmă lucrul au arătat"71. Suntem exact la finele celei de a doua părți, după ce animalele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
moartea mai rea ieste (că o dată a muri, datoriia firii, iară cu groaza morții a trăi, moartea morții ieste)"75. (s.m.) Nu trebuie uitat că nici măcar medievalii, care spiritualizaseră întru totul acest simbol, nu treceau cu vederea firea aprigă a unicornului, fiară neîmblânzită, adesea feroce, oricum, imposibil de capturat într-o confruntare directă. Nu doar Fiziologul, ci și alte surse atestă acest caracter sălbatic al unicornului. Albertus Magnus (XXII, 119) nu ezită să adauge un element semnificativ: "Acest animal poate fi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nici măcar medievalii, care spiritualizaseră întru totul acest simbol, nu treceau cu vederea firea aprigă a unicornului, fiară neîmblânzită, adesea feroce, oricum, imposibil de capturat într-o confruntare directă. Nu doar Fiziologul, ci și alte surse atestă acest caracter sălbatic al unicornului. Albertus Magnus (XXII, 119) nu ezită să adauge un element semnificativ: "Acest animal poate fi foarte greu prins, cu atât mai puțin îmblânzit, și nu există nici o atestare a faptului că el a acceptat să trăiască sub stăpânirea omului. De
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pomenește și de faptul că el nu este o hrană pe măsura stomacului acestuia și, apoi, își oferă serviciile pentru a-și răscumpăra libertatea. Deși capturat, nu renunță atât de ușor la viață pe cât o făceau stoicii autentici și mândrii unicorni ai evului de mijloc. Prin urmare, totul pare a se încadra într-un plan abil, șiret, îndrăznesc să afirm. Văzându-se ajuns într-o situație fără ieșire, căzut în mâna (colții) inamicilor săi, care nu l-ar fi iertat, personajul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ci faptul că, prin situația-limită în care el este pus, se contestă brutal o ordine după care lumea a funcționat mereu; șocul resimțit de întregul univers se explică prin faptul că lumea cea veche, a valorilor tari, singura în care unicornul putea fi ridicat la rang de simbol al perfecțiunii, a fost sufocată de cea nouă, al cărei simbol este Corbul. Inorogul lui Cantemir este profetul tragic al unei apocalipse în urma căreia însă nici drepții nu vor avea câștig de cauză
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
demonstrat, autorul își construiește personajul chiar în dispută tacită, dar fermă cu tradiția creștină. Principele nu mai este interesat să păstreze intacte coordonatele simbolice și alegorice ale acestei figura Christi. El ignoră, ba chiar refuză ostentativ ipostaza medievală a mitului unicornului prins cu ajutorul unei fecioare și profită din plin de a doua trăsătură esențială a acestuia: puterea curativă a cornului. O face însă într-o epocă în care nici această încredere nu mai este nezdruncinată; dimpotrivă: scepticismul, ba chiar convingerea privind
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]