393 matches
-
la televizor cu o seară înainte și nu pot face o relatare coerentă despre programele serii anterioare. Cu toate acestea, este exagerat să se afirme că televiziunea subminează neîncetat semnificația și anulează semnificanții lipsiți de semnificați într-un hiperspațiu plat unidimensional, lipsit de profunzime, efecte sau înțeles. Ca urmare, voi exclude ideea postmodernă a unei culturi aflate într-un proces de dezintegrare în imagine pură, lipsită de referent, conținut sau efecte, devenind în cazul limită zgomot pur și voi susține, dimpotrivă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o lectură critică și hermeneutică a serialului oferă accesul spre bogățiile sale polisemice; este o greșeală să se treacă repede peste asemenea produse culturale, indiferent de modul în care sînt privite și percepute de unii spectatori. Pentru o lectură postmodernă, unidimensională, un produs precum Miami Vice nu este altceva decît o suprafață lipsită de profunzime sau planuri de semnificații. În lectura mea însă, forma, subiectul, imaginile se constituie într-un text polisemic cu o multitudine de sensuri posibile care impun lecturi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
parte a teoriei culturale postmoderne se separă de conținuturile și efectele ideologice, concentrîndu-se mai ales asupra structurilor formale sau a construcției de imagini. Consider, spre deosebire de aceste poziții, că publicitatea și alte imagini ale culturii media, departe de a fi plate, unidimensionale și lipsite de codificare ideologică, așa cum pretinde o parte a teoriei postmoderne, sînt multidimensionale, polisemice, prezentînd o codificare ideologică și fiind deschise unei multitudini de interpretări, o expresie a transformării culturii în bun de consum și a încercărilor capitalului de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și imploziei, dar pe de altă parte trebuie să fim, de asemenea, conștienți și de punctele care pot propune o lectură a Madonei ca artist modernist. În majoritatea cazurilor, teoretizarea cu privire la fenomenul "postmodern" este tot atît de superficială și de unidimensională, ca și textele și practicile descrise în acești termeni ca postmoderne. Un fenomen complex și interesant precum Madona pune sub semnul întrebării și testează categoriile și angajările estetice ale unui artist. Vedeta face uz de o largă varietate de strategii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un tărîm nou al existenței, multidimensional și tulburător. Deși Gibson utilizează temele lui Baudrillard: simularea și hiperrealitatea, ciberspațiul din Neuromancer este complex, letal, plin de mister, multidimensional, un loc al aventurii, în vreme ce, dimpotrivă, extazul comunicațional al lui Baudrillard este plat, unidimensional și lipsit de profunzime sau mister, fiind pe deplin vizibil și "obscen" (1903c: 130-1). Lumea postmodernă a autorului francez este rece, operațională, raționalistă și funcțională, lipsită de secrete și surprize; cea a lui Gibson este fierbinte, opacă, misterioasă, plină de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
perspective, care să combine economia politică, sociologia, cultura, filosofia, politicile radicale de fapt, chiar amestecul de elemente cyberpunk și de teorie postmodernă preluată de la Faucault, Deleuze și Guattari, Jameson și alții. Prin contrast, Baudrillard a recurs la un reducționism semiologic unidimensional pentru a valida fetișismul care reduce complexitatea Americii și a lumii contemporane la cîteva semne alese de el și care, în general, semnifică pentru el sfîrșitul lumii și domnia lipsei de sens și a vidului. Deșert acum și pentru totdeauna
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
natural în conversație 59 Sunt formulate în limbajul folosit de participanți pentru a vorbi despre chestiunea în cauză 59 Sunt ușor de pronunțat 60 Sunt clare 60 Sunt, de obicei, scurte 60 Sunt, de obicei, deschise 60 Sunt, de obicei, unidimensionale 60 Conțin indicații clare, bine gândite 61 Calitățile unui demers interogativ bun 61 Începe ușor 61 Este ordonat pe secvențe 61 Evoluează de la general la particular 62 Folosește timpul disponibil în mod eficient 62 Categorii de întrebări 63 Întrebările de
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
deschise sunt o caracteristică a interviurilor de tip focus grup. Aceste întrebări sugerează că doar câteva cuvinte sau o propoziție nu sunt suficiente pentru a da un răspuns. Necesită explicații, descrieri sau exemplificări. Sunt, de obicei, unidimensionaletc Sunt, de obicei, unidimensionale" Fără să își dea seama, moderatorii pot include cuvinte considerate de ei sinonime, dar care pot fi percepute ca noțiuni complet diferite de către participanți. Deși intențiile moderatorului sunt bune, participanții sunt dezorientați. Un exemplu de astfel de întrebare este „În
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
poate să formuleze comentarii și educatorul poate pune întrebări suplimentare pentru sondare în profunzime a competenței. • Condițiile de observare sunt identice și uniforme pentru toți. Se comunică puțin examinator-examinat, pe motiv de obiectivitate egală. Aspectul multidimensional al învățării versus aspectul unidimensional • Observarea este raportată la context, fiind edificatoare pentru evidențierea mai multor aspecte în situații reale. În aprecierea autentică se poate • Pentru verificarea randamentului se consideră necesară o singură dimensionare, îndeosebi cea cognitivă, ce stă la baza testului clasic, care poate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
romantice a extremelor, conform unei filozofii romantice a subiectului transcendental, pentru a fi investită cu o puternică Încărcătură simbolică. Musca, așa cum apare ea ca simptom facultativ al literaturii de apartament, trimite probabil În cea mai mare măsură la omul occidental, „unidimensional”, al școlii de la Frankfurt, conform volumului lui Franșois Dosse Michel de Certeau, le marcheur blessé. Putem citi aici că „atitudinea consumatorului este Într-adevăr considerată Întotdeauna [de către școala de la Frankfurt] a priori conformă cu ceea ce este prescris În program, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fi mai ales puncte de legătură, popasuri în transport, o răscruce sau o încrucișare de drumuri, momente de schimbare de la o structură la alta”. Punctele de transfer de pe harta unui metrou întrerup linearitatea mișcării pentru fiecare linie și combină vectorii unidimensionali într-o rețea bidimensională. Într-o biserică tradițională, încrucișarea navei cu transeptul constituie un astfel de centru nodal intensificat, produs de interacțiunea a două făgașuri, de care diferă calitativ, fiind un loc de popas. În general, fiecare punct nodal reprezintă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
din linia masivului. • FIELDS LIKE <șablon>specifică faptul că doar câmpurile care se potrivesc șablonului vor fi actualizate. • FIELDS EXCEPT <șablon>specifică faptul că toate câmpu rile vor fi actualizate, cu excepția celor care se încadrează în șablon. Dacă masivul este unidimensional, comanda APPEND FROM ARRAY adaugă o singură înregistrare în tabel, conținu tul primului element trece în primul câmp al înregistrării, conținutul celui de-al doilea element trece în cel de-al doilea câmp etc., câmpurile MEMO și GENERAL sunt ignorate
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
urmare, interpretarea nu este infinită, ci finită, precisă și riguroasă. Teatrul lumii nu se reduce la un fenomen lingvistic, care nu este decît o fațetă a unei Realități infinit mai bogate. Deriva cea mai periculoasă astăzi este cea a gîn-dirii unidimensionale, care reduce totul la un singur nivel de realitate. Natura de astăzi nu e nici magică, nici mecanică, nici moartă ea e vie, așa cum magistral a presimțit-o Pauli. CÎTEVA REMARCI DESPRE PROBLEMA SINCRONICITĂȚII Considerațiile precedente conduc la o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
sau mai curînd trans-legate. Persoana umană apare ca fiind interfața între lume și terțul ascuns. Ființa umană are, deci, două naturi: o natură animală și o natură divină, trans-legate și inseparabile. Eliminarea terțului ascuns al cunoașterii înseamnă o ființă umană unidimensională, redusă la celule, neuroni, quarci și particule elementare. CE ESTE REALITATEA? Abordările filosofice ale lui Jung, Pauli și Lupasco, îmbogățite cu noțiunea de niveluri de realitate, constituie o abordare deschisă, situată în miezul modernității. Ele contribuie la apariția unei viziuni
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
reproductibilă și nu ca factor creator de natură inefabilă. La drept vorbind, Economia s-a dovedit, în ciuda scepticilor, o știință experimentală de un fel special, pe care-l putem numi post-factum. Mai grav este că acest model specific este cumva unidimensional, poate cel mult rearanjat interior, pentru a se asigura de consecințe doar după ce realitatea s-a consumat. Procesul explicativ al Economiei s-a născut sub impulsul și după regulile inducției, iar unii teoreticieni acuză încă - și pe bună dreptate - propensiunea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ieșirea din ideologii și căutarea răspunsului în zona ordinii spontane, pe calea de mijloc unde se întâmplă să se perpetueze natura, inclusiv natura umană (Dawkins, 2009). Această perspectivă ne arată că pozițiile extreme sunt nefirești, ele ambiționează să fie pure, unidimensionale și infailibile. Și mai presus de orice, expresiile fundamentaliste asupra mecanismelor reglatoare sunt aumane, obiectuale la modul absolut, au o natură anorganică. Fiind perfecte, instrumentele fundamentaliste invită la purificarea umană de natura sa duală, cerându-i să-și păstreze doar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la alt nivel: omul rațional ajunge să fie liber pentru că nu înțelege libertatea ca limitare prin norme, în timp ce omul integral, pentru că ajunge să conștientizeze limitele, nu este liber. După iluminismul rațional ca fundament al actualei civilizații omul său „natural” (omul unidimensional al raționalității) este complex, în timp ce omul integral este complexat, chiar dacă „a fi complexat” are sensul de conștientizare a limitelor și limitărilor. Iluminismul rațional cade în groapa pe care el însuși a săpat-o altor căi cognitive: ordonarea lumii lucrurilor și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
așezată pe o muchie, este zdrobită din nou de mâna uriașă. Cartea nu mai este nici dreptunghi. Este o linie. Și-a mai pierdut o dimensiune; nu mai are nici înălțime, nici lățime, ci numai lungime. A devenit un obiect unidimensional. Dar puteți să îi furați și această dimensiune unică: zdrobind-o pe direcția lungimii, linia se transformă într-un punct, într-un nimic infinitezimal fără lungime, fără lățime și fără înălțime. Un punct este un obiect zerodimensional. În anul 1425
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
este motivul apariției teoriei stringurilor care a fost concepută în anii 1970, când fizicienii au început să vadă avantajele tratării fiecărei particule ca pe o coardă ce vibrează, nu ca pe un punct. Dacă electronii (și găurile negre) sunt considerați unidimensionali, ca o coardă încolăcită, și nu zerodimensionali, ca un punct, infinitățile din teoria relativității generalizate și din mecanica cuantică vor dispărea în mod miraculos. De exemplu, problema renormării - creată de mărimea infinită a masei și sarcinii electronului - dispare. Un electron
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
unei lumi viitoare populate de ceea ce astăzi numim clone; reduse la absurd, așa cum am mai arătat în câteva rânduri, comunitarismul și alte viziuni militante despre societatea postmodernă promovează fantasma unei societăți organizate ca federație a comunităților de indivizi identici, „oameni unidimensionali” (auto)definiți printr-o singură trăsătură (homosexualitate, credință religioasă, etnicitate etc.). Vladimir Nabokov ne-a dat în fermecătorul său roman Pnin (1953; citez ediția românească, în traducerea Monei Antohi, Humanitas, București, 2005) cea mai mișcătoare și mușcătoare satiră a acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
înțelege o mărime geometrică aflată în domeniul molecular sau coloidal. După numărul sistemelor dispersate, sistemele disperse se pot clasifica astfel: a.sisteme bidimensionale - posedă o dimensiune dispersată și două în stare macroscopică (filme de adsorbție sau cele etalate) b.sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și fibrilare (lanțurile macromoleculare rigide cu formă de bastonaș sau dispersii puternic anizometrice) c.sisteme corpusculare - care au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale (dispersii cu particule sferice sau apropiate de forma sferică) d.
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
unui simplu obiect (și la nivel sintactic ea este mereu cea care suferă acțiunea, chiar și atunci când numele ei constituie subiectul gramatical), nu o persoană cu voință și atitudine, reprezintă, ca de altfel și celelalte donne angelicate, o idee, este unidimensională, îi lipsește libertatea și puterea de alegere. Povestirea doftorului are în plan central acest „sacrificiu pasiv”848 al unei martire caste, victimă a justiției sociale, dar și a propriului părinte. De altfel, comportamentul tuturor personajelor pare ilogic, de neacceptat într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
stupefiată tânăra generație din bloc care "ieșise afară": toți picii de clase primare erau aliniați în scara blocului, fiecare cu câte o mini tabletă în mână, și stăteau, cu ochii încremeniți, fixând nemișcați ecranul diavolesc pe care puteau vedea copacii unidimensionali, artificial colorați ai jocului, mult mai interesanți și neobișnuiți decât teii din fața blocului, la cinci metri în afara geamului.) Și, totuși, avem nevoie de huburi. Săptămâna trecută a fost inaugurat, cu mare fast, cu binecuvântări și artificii de PR, în fața unui
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a corecta perspectiva statică prezentă în abordarea tematicii sărăciei, Bruto da Costa (1994) propune introducerea conceptului de sărăcire care vizează un proces ce conduce la rezultatul (static) de sărăcie. Și acest proces apare doar ca un fragment, un caz particular, unidimensional al altui proces mult mai complex, multidimensional, dinamic, de excluziune socială care are drept rezultat starea de deprivare relativă. Whelan (1991) definește trei tipuri de deprivare generate de absența forțată a unor bunuri: - deprivarea primară (lipsuri legate de alimente, haine
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Banca Mondială, 1996; ICCV, INS; PNUD, 1998; ICCV, PNUD 2001; Guvernul României, CASPIS, 2002), precum și de evaluare a unor programe și politici sociale care surprind fragmente din procesul de excluziune și marginalizare socială. Deoarece sărăcia este mai degrabă un concept unidimensional, e imperativ necesară abordarea multidimensională a fenomenului de excluziune socială ca factor important în procesele de dezorganizare socială. Dincolo de dimensiunea reală actuală a excluziunii sociale - a cărei cunoaștere este, neîndoielnic, importantă, dar care permite tratarea situațiilor printr-o abordare mai
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]