716,253 matches
-
condensate și stilizate), a preluat, discriminatoriu și discreționar, cortegiul de forme și genuri ticluit de zbenguiala gamelor și arpegiilor. Dar poate că absența unor genuri și forme tipice vine și din eludarea acelui soi de bipolaritate (coincidentia oppositorum) ce asigură unitatea contrariilor, indeterminarea, rezolvarea acestora, precum și dreptul la existență al contrastului în planul ethosului prin pendularea continuă între termenii aceluiași binom. Fie că s-au numit diatonic și cromatic (în sistemul modal), fie major și minor (în sistemul tonal), cei doi
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
morală, inexprimabilă în sculptură: "Cicatricea pe crustă/ Lucida scoarță pălește/Adânc biciuită/Neîncetat/Nestăpânit/ Pe dinăuntru". Confesiunea adîncește explorarea sensului, Neagu ipostaziindu-se în poezie care devine "restul semnificant" al sculpturii sau al muzicii, amintind de foarte prolificul model Bauhaus, al unității artelor. Ermetismul barbian este depășit în favoarea includerii eului liric în discursul poetic, în trăirea intensă, extatică a artei: "Pe când alunec, m-avânt, zbor, deci/ Mor, și gem, și pier/ Mă agăț de catrafuse, regurgitate acolo, / Curs inversat, sfâșiat mă topesc
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
expresionismului bine învățată, Ioana Bătrânu realizează, de fapt, una dintre cele mai interesante sinteze între vocația ingenuă și recuperarea culturală, între transa aproape mediumnică a gestului creator și judecata lucidă a formelor deja istoricizate. Spre deosebire de experiențele sale anterioare, a căror unitate era mult mai strictă, atît prin repertoriul tematic, cît și prin dominanta stilistică, cercetările ei mai recente extind zona de interes în trei direcții mari: una dintre direcții este aceea care îl preocupa și pe Horia Bernea, a tabloului total
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
veche de mii de ani, fiindcă dacă ea a fost exprimată pentru prima dată în Profeți, se află în principiu la Moise, căci după cum zice Edouard Schuré: "De la Moise încoace, putem să ne zbatem oricât vrem, lumea se îndreaptă spre unitate". Acum însă, ideea aceasta a încetat de a fi apanajul câtorva; de vreo sută de ani încoace, au început s-o propage filozofii. Fourier, Saint-Simon, Proudhon au căutat s-o pună în practică. Socialiștii au adoptat-o. În fine, aproape de
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
Grete Tartler E răspândită ideea că influențele faste ale Iluminismului asupra formării conceptelor de națiune, de unitate și independență au venit în România doar din Apus, mai precis prin Școala Ardeleană, care a și dat mari dascăli în principatele Țara Românească și Moldova (Gh. Lazăr, Gh. Asachi, Simion Bărnuțiu ș.a.), ale căror nume se leagă de începuturile
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
ci pe om, cu nevoile lui de viață mai bună. În realitate inamicii se numesc inerția, resemnarea, birocrația, fuga de răspundere. Împotriva acestora se ridică forța organizată a comuniștilor cercetători. O bună parte dintre aceste cadre au venit direct din unitățile productive - și drumul spre halele de foc ale Reșiței sau chiar spre modestele întreprinderi comunale le-a rămas familiar." (p. 85). Dincolo (dincoace), începe cu adevărat viața, existența tulbure și contradictorie, obișnuită și enigmatică, diurnă și nocturnă a unor protagoniști
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
nefaste nu vor întârzia să apară. De aceea, de sexualitate nu se cade a fugi, ci trebuie să ne-o asumăm cu toată hotărârea 43 pentru că sexul nu trebuie să fie o rușine 44, ci un mijloc de refacere a unității primordiale a omului. Cu toate că este furtunoasă și impetuoasă, insistentă și perseverentă 45, sexualitatea este mijlocul de exprimare a iubirii între oameni, dar se cere o transformare a energiei sexuale care poate fi sublimată 46. Este necesară această transfigurare a sexului
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
fie nemijlocit, cum fac monahii, fie mijlocit, prin soțul sau soția dăruită de Dumnezeu, iubire care trebuie să-și aibă punctul de plecare și întoarcere în și numai în Dumnezeu. Numai dacă vom reuși să ne canalizăm energia sexuală spre unitatea în cuget și simțire, în ultimă instanță spre comuniunea cu Hristos, numai atunci vom înțelege partea luminoasă a sexualității și binefacerile ei asupra naturii umane. Răspunderea celor doi soți nu se mărginește numai la persoana lor, ci se extinde și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
stare de atenție delicată, de iubire adâncă, ci și un sentiment de pietate în care se presimte taina nașterii unei vieți noi, ca urmare a apropierii trupești 62. Numai în cadrul căsătoriei, sexualitatea își împlinește scopul său de a reface în unitate cele două jumătăți ale aceleiași ființe 63, familia întrunind puterea lui Dumnezeu, putere care le deschide calea spre Dumnezeu. Prin actul sexual cei doi își dăruiesc unul altuia o forță uriașă de o valoare nemăsurată 64 și totodată devin un
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
a finalității conjugale sau abuzul de sex, nerespectarea unei discipline trupești și conjugale, deviații și comportamente bizare, patologice, pervertite, culminând în crima premeditată a avortului, adulterul sau infidelitatea și divorțul, care sunt moarte sufletească și încălcare gravă a caracterelor căsătoriei: unitatea și indistructibilitatea 155. Desfrânarea îl face să trăiască pe cel în care s-a încuibat, într-o lume a fantasmelor, într-un univers ireal, căzut pradă delirului si forțelor demonice. Însă, persoanele unite prin iubire se dăruiesc una celeilalte și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de "Scânteia". Mai țin minte două lucruri; primul: la o dată care mi s-a șters din memorie, faptul este autentic și poate fi verificat, o scurtă notă din "Scânteia" menționa că profesorul Iosif Constantin Drăgan a ținut conferințe în fața unor unități de "securitate"! în 1987 l-am auzit personal cum la Universitatea București a intonat un imn de slavă pentru Nicolae Ceaușescu, subliniind cât de democratic, cât de liberal, cât de deschis pentru cultură este acesta. în 1988 generalul Ilie Ceaușescu
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
lume ambiguă și misterioasă, plasată la limita dintre amorf și forma în plin proces al zămislirii, în vreme ce Constantin Răducan exploatează substanțele definitive și formele gata constituite. Acoperind aproape didactic termenii binomului feminin - masculin, nocturn - diurn, selenar - solar etc. , ei sugerează unitatea incontestabilă a lumii vizibile, aceea care se construiește și se sprijină tocmai pe această coexistență a contrariilor. În mod evident, Flora Răducan reprezintă, prin însăși submersia ei continuă în penumbrele umede ale materiei, universul feminității și al regimului sublunar, pe
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
curînd în tiparele feminității. Însă și într-o variantă și în alta, Flora și Constantin Răducan argumentează, împreună, un adevăr fundamental: anume acela că expresia artistică nu este nicidecum simplul reflex al unui narcisism exuberant, ci un comentariu riguros asupra unității profunde a lumii și asupra coerenței simbolice a acesteia. Cunoaștere și comunicare Dacă istoria literară poate recunoaște exact apartenența unui scriitor în funcție de limba în care scrie, indiferent care este sursa imaginarului său și care sînt resorturile genezei unui text sau
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
componistice. Pur și simplu, compozitorul definește trei figuri melodice corespunzătoare pentru Michael, Eva și Luzifer. Simultaneitatea lor conduce la o "Tripelformel" sau "Superformel" emblematică pentru întreg ciclul de șapte opere. Rolul său devine acela de cărămidă de construcție, care controlează unitatea Heptalogiei. Fiecare triplă formulă funcționează pentru întreg ciclul, iar cele șapte supraformule derivate de aici sunt valabile pentru cele șapte opere. Această structură polifonică la trei voci, trei straturi echivalente a trei personaje, înglobează și aspecte scenice, spațiale, semantice, transformându
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
cetatea Troia). La fel, în Luceafărul, ,universul de o mare profunzime stelară" se află opus față de ,cămara" Cătălinei. |n continuare, Valeriu Cristea vine cu o abundență de exemple privind spațiul închis, numit și Domesticul interior. Acesta e divizibil în alte ,unități" mai mici: microspații și sub-spații. Criticul se întoarce la vechile opere, cum ar fi Odiseea, unde stau alături spațiul singurătății agreste de acela al înțelepciunii, al resemnării și al senectuții solitare, la Victor Hugo, unde locuința lui Gavroche ,constituie un
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
cu toate personajele, o interpretează pe Maria care, la răndul ei, o interpretează pe Maica Domnului. Iar acestă schizoidie nu este nici pe departe o cale de acces către o realitate mai ănaltă și o grilă de lectură pentru o unitate ultimă, ci o evidentă incapaciate de a sugera și de a stăpăni două registre printr-un semnal unitar. În locul celor două planuri, unul istoric și unul transcendent, imposibil de ignorat ăntr-un asemenea proiect, ni se oferă, fără nici un complex, tot
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
ca om politic, deși mulți dintre prietenii mei americani îl regretă ca om politic (e adevărăt că o fac prin comparație cu George W. Bush). Deunăzi am avut ocazia să îl văd pe Bill Clinton la televizor cu ocazia cinei "unității" Partidului Democrat, unde toate personalitățile de marcă ale partidului s-au adunat să își anunțe sprijinul pentru candidatura la președinție a senatorului de Massachusets, John Kerry. Bill Clinton, alături de Jimmy Carter și de fostul guvernator de Vermont, John Edwards, adversarul
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
de lume din ce în ce mai mare, mai împestrițată și mai eterogenă. Această strînsură de năvală, care-și schimbă fizionomia în fiece zi, care nici o nevoie mai presus de cele individuale, care nu poate avea o tradiție, și, prin urmare, în nici o împrejurare unitate de gîndire și de simțire, este departe de a fi ceea ce se înțelege prin cuvintele “societate așezată”. Lumea aceasta seamănă cu un vast bîlci în care totul e improvizat, totul trecător, nimic înființat de-a binelea, nimic durabil. În bîlciuri
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
fiecare vers și aproape fiecare cuvânt, reluat în forma lui originară și însoțit de o nouă, multiplă traducere - în funcție de context -, este explicat de autoare pe îndelete, cu proverbiala răbdare a dascălului clasicist, dar fără pedanterii savante, și plasat în rețeaua unităților semantice pe care o configurează un număr limitat de distihuri. Nu ne îndoim că oricare cititor, inclusiv specialist, are nevoie de așa ceva. Amatorul - pentru că simpla traducere, fie și cea mai exactă gramatical, așteaptă, provocator, un comentariu completiv. Pe care, într-
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
fugi. Dan Zavulovich folosește, prin urmare, întregul arsenal al scriiturii fragmentariste: acronologia, reluarea unui motiv/refren, reformularea ș.cl., poetica de creație fiind cea a variației permanente. Spațiul și timpul „acțiunii“, ca și personajele, de altfel, sunt (des)compuse în/din unități interșanjabile, textul constituindu-se redundant-aglutinant, ca un haos atent supravegheat. Iată cum se deschide secvența Allegro a acestei... sonate în proză: „Stătea colac. Peste pupăza. Din tei. Stătea colac fiindcă spațiul era rotund și era strâmt. Hannah - pe când încă nu
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
pentru a masca artificialul greu de evitat într-un asemenea demers tehnic aproape remarcabil. Doar cu câteva aliterații, Dan Zavulovich nu demonstrează că este un fin frazeolog, dexteritate cerută de fiecare pagină. Frazele lui sunt, adesea, tăiate scurt în elementare unități gramaticale, doar niște enunțuri, când ar fi trebuit să curgă într-un vertij stilistic armonios acordat principiului muzical generator al textului. Altfel, incompatibilitatea dintre stil și metodă dăunează grav lecturii. În al doilea rând, experimentul lui Dan Zavulovich este ostentativ
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
s-a întîmplat cu das Volk în cadrul romantismului german. Istoricul discută caracterul colectivității, psihologia comună și valorifică legendele medievale, dar nu așează toate acestea sub semnul diferențialismelor etnice, rasiale și lingvistice. Naționalismul său este unul social, în care istoria argumentează unitatea teritorială. Vechile organizări statale, personalitățile, eroii, religia, generate de trecutul istoric, nu se opun proiectului de construire a armoniei în temeiul cuplului conceptual Peuple - Nation” (p. 24). În viziunea lui Jules Michelet le Peuple devine fondatorul lui la Nation. Comentează
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
de către Baudelaire. Concretul e dezmembrat, deformat, urîțit, elementele sale apar puse în relații insolite, prinse într-un dans frenetic care sparge limitele, proiectîndu-se în ireal. „Un suflu deschide breșe în pereți, declara Rimbaud, împrăștie limitele căminelor”. E o criză a unității primordiale, care, corespunzînd unui scenariu religios-mitic, conține și un impuls contrar, reparatoriu, o nostalgie a ceea ce s-a pierdut. Astfel că poetul modern e adesea un homo duplex, care, pe de o parte, ilustrează fărîmițarea, împrăștierea, degradarea tuturor lucrurilor ce
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
tuș/ liniștea pășește cărări neumblate, ca mucegaiuri printre marchize și duci;/ foșnet de continente bătrîne/ în maluri de ape; grăunte mic de speranță/ în mîinile mele zvîrcolirea unui poem -/ acest poem e noaptea” (Acest poem e noaptea). Însă calea spre unitatea pierdută a lumii implică dificultăți ce nu pot fi depășite decît printr-un șir de probe sacrificiale ori inițiatice. Viața impură, fragmentată, debusolată are nevoie de-o transfigurare, care s-o facă aptă de-a transmite misterul, de-a se
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
de armonizare a întregului în cel mai coerent spectacol vizual. Luat în parte, fiecare amănunt cromatic are propria lui expresie și propriul lui destin, după cum privit în context el nu este decît material constitutiv pentru un discurs plastic ireproșabil prin unitate și congruență. Asemenea unui organism viu, imaginea trăiește ca întreg, dar funcțiile sale metabolice, dacă le putem numi astfel, sînt egal distribuite la nivelul ei celular. Autonomia și sinteza, profunzimea și superficia, mecanismul ca ansamblu, dar și funcțiunile sale, cum
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]