432 matches
-
impuse (Carroll, Russell, 1996; Rommey et al., 1997; Gardiner et al., 1998), confirmînd cu moderație, astfel, rezultatele experimentelor realizate de adepții primei poziții. Totuși, bilanțul studiilor care au pornit de la paradigma alegerii libere și care pledează pentru punctul de vedere universalist nu diminuează în întregime criticile abordării relativiste. în primul rînd, puține studii au folosit paradigma alegerii libere și acestea s-au dovedit în mult mai mică măsură înclinate să obțină un nivel înalt de acord, decît au obținut cele care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acestea s-au dovedit în mult mai mică măsură înclinate să obțină un nivel înalt de acord, decît au obținut cele care au angajat paradigma alegerii impuse. Așadar, paradigma alegerii libere este doar parțial responsabilă pentru probele aduse în favoarea poziției universaliste. O modalitate de a testa această posibilitate vizează crearea unei scale de răspunsuri impuse, care să elimine aspectul forțat și foarte problematic al scalei respective. Astfel, s-au construit proceduri care au adăugat o nouă opțiune, de genul "nici una dintre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
gen nu este "un dat natural", ci este construită social, cel mai frecvent ca relație de putere, contextualizată cultural-istoric. În același timp, privind genul ca și categorie de analiză binară există riscul de a rămâne în perimetrul paradigmei esențialiste și universaliste și de a stagna în granițe teoretice rigide și a priori trasate, cu atât mai mult cu cât separația "gen"-"sex" este considerată, în multe dintre orientările feministe actuale, ca fiind depășită sau cel puțin "slabă" ca potențial analitic și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
stângă, care afișează totuși intenții lăudabile în materie de egalitate între sexe sau în mediile academice, e dificil să stabilești o oarecare poziție de autoritate de îndată ce te revendici explicit ca feministă. Și chiar dacă înțeleg să mă feresc de orice viziune universalistă care nu ține cont de disparități imputabile contextului sociopolitic, din această reflecție decurge o problematică ce are, după câte îmi pare, o anvergură mult mai largă, prin aceea că ea pune problema motivelor pentru care în țările Europei de Est
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ca și în majoritatea mediilor profesionale, obișnuim să spunem că operăm cu un "standard neutru" în privința performanței, a criteriilor de promovare sau de recunoaștere a succesului, însă ca orice atitudine ce se pretinde a fi neutră și aceasta camuflează modelul universalist al standardului unic (masculin) și opacitatea față de gen (gender blind). Standardul masculin de performanță rămâne dominant în universități, indiferent de domeniul de specializare. Este modelul competitiv sau modelul "câștigătorul ia totul"19: "(...) multe probleme apar tocmai din nerecunoașterea faptului că
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Europa" și "european" să aibă un sens precis asociat acestei părți a lumii. "Europa" și "european" au dispărut din vocabular până în secolul al XIV-lea. După această dată, identitatea europeană s-a format pe parcursul a cinci secole, având o vocație universalistă dirijată politic, până la mijlocul secolului al XX-lea, împotriva altor popoare considerate drept "inferioare", în timp ce, începând cu perioada din jurul anului 1820, civilizația europeană a purces la generarea propriei negări; recunoscând pluralitatea civilizațiilor, Europa pierdea monopolul cu care credea că se
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cum face Lévy-Leboyer, drept "ceea ce declanșează activitatea, o dirijează spre anumite scopuri și o prelungește până când aceste scopuri sunt atinse". Modelele teoretice care explică motivația sunt multiple. Aceste modele pot fi organizate în jurul a trei orientări. • Lucrările actuale abandonează orientările universaliste (teoria nevoilor a lui Maslow, de exemplu) care au caracterizat primele cercetări. Ele încearcă în primul rând să integreze diferitele perspective. Capitolul 7 Implicarea în muncă și satisfacția Relația dintre individ și organizație se declină în termeni de "motivație", dar
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
publicat numeroase lucrări. În prezent, cercetarea este organizată în jurul a două modele: modelul schimbului și modelul leadership-ului transformațional. Aceste două modele nu pot fi plasate pe același plan. Modelul leadership-ului transformațional se sprijină, în fond, pe o orientare normativă și universalistă. În plan secund, vedem profilându-se faimoasele nevoi de realizare de sine și dezvoltare personală. Aportul lui rămâne foarte limitat. În plus, el presupune pasivitatea indivizilor. Modelul schimbului ni se pare mult mai novator, deoarece îl consideră pe individ activ
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
răcoarea marmoreeană a stilului său sentențios mi s-a părut că romanitatea noastră se exprimă deplin.”2 Comentând volumul apărut postum, Studii de literatură universală, 1973, ediție și prefață de George Muntean, Gabriel Dimisianu 3 vorbește cu legimitate despre vocația universalistă a lui Vladimir Streinu, despre „spiritul de echilibru care priveghează disocierile criticului.” 4 Încheierea este probantă din perspectiva unei evaluări comprehensive: „Raționalismul consecvent și toleranța încadrată în principii, rigoarea judecății și demnitatea înaltă a expresiei, spiritul echilibrat, năzuind spre construcțiile
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
În al doilea rând, leninismul post-bolșevic și-a centrat programul asupra oamenilor ca indivizi mai degrabă decât a oamenilor ca societăți. Abordarea antropologică a leninismului revoluționar, dar și a formelor care l-au precedat, a fost astfel răsturnată. Acest "umanism universalist" (Brown: 1997, 221), așa cum îl numește Archie Brown, a fost înțeles de către Gorbaciov după cum urmează: Vedem socialismul ca un sistem umanist autentic, real, în condițiile căruia omul apare efectiv ca ""măsură a tuturor lucrurilor". Întreaga dezvoltare a societății, începând cu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
2004) sau ca "marxism heterodox" (Gregor: 2009, 136-160), speculând situația socio-economică deosebit de grea a Italiei de după Primul Război Mondial. Ca program teoretic, fascismul a fost elaborat de către socialiștii italieni care au "trădat", la fel ca și ceilalți compatrioți europeni, spiritul universalist al marxismului și au optat pentru susținerea în conflict a națiunii din care făceau parte, în detrimentul sinergiei politice de care ar fi trebuit să dea dovadă toate socialismele europene denunțând caracterul "imperialist" al războiului și acționând în vederea concretizării revoluției globale
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
va subordonă acestui obiectiv toate programele de asistență socială. În această viziune familia va beneficia de două tipuri de prestații sociale: - alocații pentru subzistență; - alocații pentru dezvoltare familială. Alocațiile pentru subzistență vor urmări combaterea sărăciei, aplicarea principiului trecerii de la programe universaliste la cele țintite către paturile nevoiașe. Aceste alocații vor fi concretizate prin următoarele măsuri: - stabilirea alocației de stat pentru copii la nivelul de 10% din salariul mediu pe economie; - alocarea prin programul venitului minim garantat a cel puțin 0,4
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
nici asumarea imitativă a normelor și discursurilor de referință ca la majoritatea occi-dentalizanților"36. Desigur, pozițiile adoptate în această chestiune sînt mai numeroase și mai nuanțate decît rezultă din simplificările inerente unei polemici. Oricît de abilă s-ar vădi arguția universalistă, ea nu poate, nu are dreptul să ignore nici starea de spirit a națiunii, constituită pe seama atîtor experiențe nefaste, nici temeiurile geopolitice 37. Polemica pe tema naționalismului, în zona amintită, pare mai mult o ceartă de cuvinte, fiindcă nici un protagonist
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Vest, ci și la cauzele acestora. Cu privire la aceasta, este necesar a se pune ordine în sfera argumentelor pe care le vehiculează liderii de opinie, atît în sensul sprijinirii identităților comunitare sau pluraliste, cît și în acela al reabilitării solidarității republicane universaliste. E drept că și unii și alții tind să omită unele fapte semnificative, discursurile lor o dovedesc. Însă obiectivul nostru nu este de a intra cu adevărat în aceste dispute, ci de a reexamina acele tipuri de societate care sînt
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
istorie cvasinațională redactată în Europa în limba vulgară inaugurînd astfel seria tuturor scrierilor ce vor viza edificarea patriotică în decursul secolului următor. Mai mult decît predecesorul său Alphonse VI, Alphonse X Înțeleptul enunță în Estoria de Espanna doctrina unei suveranități universaliste și moderne, aplicabile "maurilor ca și creștinilor și eventual, chiar evreilor"96 Întrebarea, care se impune totuși, se referă la distanța ce separă această tentativă de îndoctrinare de legăturile reale ale populației. Puteau exista legături între persoane ce nu se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
64 F. Braudel, L'Identité de la France. Espace et histoire, Paris, Arthaud-Flammarion, 1986, p.13. 65 A. Finkielkraut, La Défaite de la pensée, Paris, Gallimard, 1987, p.39. 66 Este vorba despre distincția pe care o face John Plamenatz, între naționalismul universalist și etnic, sau teritorial și cultural (Two types of nationailsm, p.22-36, în E. Kamentka (ed.), Nation-alism, Londra, E. Arnold, 1973); sau cea propusă de Hans Kohn între naționalismul "occidental", politic, și versiunea sa "orientală", etnoculturală (The Study of Nationalism
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de altă parte, adorarea zeului solar ca Zeu Suprem prin excelență, pregătea o anumită unitate religioasă: supremația unuia și aceluiași principiu divin se impunea progresiv, din valea Nilului, până în Siria și în Anatolia. În Egipt, această teologie solară de tendință universalistă se găsea fatal implicată în tensiunile de ordin politic, în timpul Dinastiei a XVIII-a, templele lui Amon-Ra au fost considerabil mărite și veniturile lor înzecite. Ca urmare a ocupației hiksosilor și mai ales a eliberării Egiptului de către un faraon din
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
critică a căpătat diferite semnificații în funcție de întrebuințarea sa în raport cu domeniul angajat ori cu comunitățile de abordare și cercetare a unei problematici specifice. În cazul criticii culturale, termenul de critică e utilizat dintr-o multitudine de perspective care vizează depășirea înțelegerii universaliste, centraliste, ideologice a culturii monolitice în favoarea unei abordări particulare, periferice, autocritice a expresiilor culturale mixte. La rândul ei, critica de artă și-a modificat scopul și metodologiile în funcție de transformarea producțiilor, practicilor și reprezentărilor artistice, trecând prin faza autoreflexivă și culminând
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
altceva decât să stabilească retoricii un alt loc, la fel de marginal, în serviciul rațiunii. Acest lucru îl nemulțumeste profund, prin urmare, criticul își încheie scurta incursiune în teoria retorică prealabilă afirmând: "Dacă e să ne debarasăm de influența trivializantă a abordărilor universaliste, sarcina nu constă în reabilitarea retoricii, ci în anunțarea sa în termenii unei practici critice"645. Studiul lui McKerrow, potrivit criticului însuși, constituie un răspuns la provocarea de mai sus. Astfel, criticul propune conceptul de retorică critică pentru a desemna
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
enumerării principiilor care stau la baza practicii critice. Chiar dacă lista principiilor respective nu este una exhaustivă, adaugă McKerrow, ea furnizează "ideile centrale ale orientării înspre critică"654. Mai mult, notează criticul, principiile sale "redefinesc natura retoricii", îndepărtând-o de "concepțiile universaliste ale rațiunii", înrădăcinate în filosofia platoniciană și acordându-i un sens nou, potrivit căruia contingența este trăsătura esențială a retoricii, cunoașterea este "doxastică", în timp ce criticismul este o activitate practică cu valoare de interpelare (a perfor-mance, în limba engleză). Criticul încheie
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
critice; teoria devine "actul performativ al (criticului) retoric care susține criticismul în termeni de lectură inteligentă a discursului puterii"808. În final, criticul subliniază caracterul de-sine-stătător al practicii critice, care, eliberată de orice legitimare care se revendică de la anumite criterii universaliste ale rațiunii, "celebrează propria dependență de contingență, de doxa ca temei al cunoașterii, de nominalism, care consideră că însuși temeiul înțelesului limbajului este doxastic și de criticism, privit ca act performativ"809. McKerrow declară că intenția retoricii critice nu este
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
învățătura lui Iisus (preluată de apostoli), „neamurile” (popoarele) au fost chemate să mărturisească credința în Dumnezeu Unul, oferinduli-se „egalitatea de șanse” la mântuire. De acum înainte, între evrei („poporul ales”) și „neamuri” (celelalte popoare) nu există deosebire în fața Domnului. Vocația „universalistă” a creștinismului traversează mentalul european într un mod difuz, de pildă în forma principiului solidarității sociale și politice. Protecția socială cu îndelungată tradiție în multe țări comunitare se supune aceleiași viziuni integratoare asupra omului. Principiile de bază ale construcției europene
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu pentru opțiuni convenționale și mai puțin riscante.387 Această "Nouă Gândire" a răsturnat atât de multe caracteristici fundamentale ale planificării politice sovietice încât, în viziunea acestor doi autori, a semnalat o schimbare identitară prin adoptarea unei viziuni umanitare și universaliste cuprinsă în politicile de control a armamentelor și idealurile privind drepturile omului care circulau în cercurile social democraților europeni și în rețelele transatlantice, a făcut să cadă granițele dintre grupul de apartenență și cel de referință. Lumea nu mai era
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
capitolul anterior, indică faptul că moralitatea se reîntoarce în studiul și practica relațiilor internaționale. Optimismul este fundamentat pe credința că statul-națiune, care a deținut poziția centrală în ordinea internațională, este concurat de noi actori internaționali, orientați de motivații și credințe universaliste. În loc ca interesul de stat să fie factorul determinant în afacerile internaționale, este din ce în ce mai evident că apare un nou actor, un actor a cărui formă și contur nu poate fi determinat cu precizie, dar a cărui prezență nu poate fi
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
înăuntru înafară'728 sau 'includere excludere'729. Teoria politică internațională conceptualizează relația dintre granițe și identități apelând la o clasificare succintă: abordarea cosmopolită și abordarea comunitară. Liberalii (în înțelesul larg al termenului) au tendința să fie, cel puțin în principiu, universaliști și cosmopoliți, în timp ce abordările comunitare au fost susținute de majoritatea criticilor liberalismului de-a lungul celor două sute de ani. Dar nici o parte nu poate oferi o prezentare satisfăcătoare a relației dintre granițe și identități, în timp ce schimbările care au survenit în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]