776 matches
-
În viziunea lui G. Călinescu, Ion apare însă ca o brută, căci „viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse ia determinat acțiunile“. O asemenea percepție diferită a eroului nu poate fi generată decât de complexitatea unui personaj care se sustrage interpretării univoce. Cred că al reduce pe Ion la statutul de „brută“ înseamnă a simplifica neîngăduit de mult o structură sufletească definită prin trăiri dilematice, prin zbuciumul ființei care aspiră spre demnitate și iubire, întro lume care judecă omul după mărimea delnițelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fiind "improprie pentru fundamentarea științelor spiritului", în vreme ce "conceptul contrar pe care-l propune, cel al unei <<psihologii comprehensive>>, e schițat el însuși dintr-o perspectivă hermeneutică". Drept urmare, conchide același autor, "la Dilthey nu există, cu siguranță, un raport de fundamentare univoc între psihologie și hermeneutică"92. În concluzie, credem că putem vorbi despre unitatea viziunii lui Dilthey și cel puțin despre prefigurarea, dacă nu chiar despre prezența marilor lui teme încă din operele de început. O dovadă incontestabilă o constituie, de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sau socialului)" op. cit., pp. 18-19. 156 Vezi G. Lehmann, Geschichte der nachkantischen Philosophie, 1931. 157 A. Metzger, op. cit., p. 74. 158 Ibid., p. 31. În același loc, Metzger precizează că, "potrivit scopului ei, cunoașterea <<științifică>> este [...] identică cu edificarea constructiv-exactă (univocă) și matematico-deductivă a lumii pe baza elementelor ipotetice ale explicației". 159 M. Flonta, Notă introductivă la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, p. 6. Ca și Dilthey în privința tipurilor de viziuni asupra lumii, von Wright nu optează pentru una
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lucrări angajate, pentru a i se mai prelungi încă o lună "bonulețul" de masă și plata "chilioarei"de la "lumpen-căminul" Athénée Palace. Intrînd în joacă, Vornic n-a mai găsit cale de întoarcere: trebuia să scrie reportaje, romane, piese cu tematică univocă. Trebuia să traducă din scriitorii maghiari care viețuiau la noi. Era obligat să conducă jurii ale teatrului sătesc el care habar n-avea de psihologia și nevoile țăranului! A arătat în lucrările lui nu puține! care-s binefacerile colectivizării. A
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și-n Austria și-n Germania. Pînă la urmă, a păcălit vigilența băieților cu ochi albaștri și a plecat în Occident. Era angajat la Teatrul Național. După o săptămînă, directoarea instituției primește o vedere, într-un plic: textul era laconic/ univoc: "AM ALES LIBERTATEA!". Conducătoarea teatrului, să facă infarct! A chemat securistul instituției și secretarul de partid și-au decis ca a doua zi dimineață să aibă loc o ședință extraordinară, în care să se ridice problema trădătorului de patrie Ternovits
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sarcinilor de lucru, a modalităților de lucru cu elevii, a timpului de interacțiune didactică; de reglare-autoreglare a întregului proces de instruire; de decizie și inovare a activității didactice. Întrucât programele școlare centrate pe obiective nu mai asociază conținuturile în mod univoc o alocare temporală și o anumită succesiune, prescrise fără drept de apel, rolul învățătorului în conceperea și organizarea activității devine mult mai important. Responsabilitatea acestuia față de abilitățile create elevilor sporesc considerabil. Impunând astfel învățătorului să aibă o imagine de ansamblu
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
ofensații" istoriei. Înseamnă aceasta că se va pierde interesul pentru culturile acum privilegiate? Au chiar ele grijă să nu se întâmple așa. Circulația valorilor comportă însă tot mai mult un dublu sens. Nu mai poate fi vorba de un raport univoc, prea simplu pentru a fi și adevărat. Acum un secol și mai bine, E. Quinet profetiza momentul când de la marginea Europei, dinspre Carpați, lumea apuseană obosită, sceptică, vetustă, va primi un suflu nou, revigorant și salutar. Mai aproape de noi, filosoful
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ci un mod de a contribui la istorie, o parte intrinsecă. Nu trebuie să vedem în ea o metaistorie, senină și distantă, ci prelungirea firească valorizantă, a actului istoric și de aceea o sursă activă de istorie. Acțiunea nu e univocă. Dacă istoria produce istoriografie, acesta din urmă se repercutează la rândul ei asupra istoriei. Registrele comunică între ele, transferul de substanță este mutual. "Istoria, s-a spus, este inseparabilă de istorie", observația îl implică pe observator. Calitatea acestuia din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Că și Nietzsche, pe care mai tarziu îl reneagă, acuzându-l de a fi un fals iconoclast dărâma idoli, doar pentru a-i înlocui cu altii -, Cioran se refuză, din cauza gândirii sale disjunctive, desfășurate în dualisme și paradoxuri, unei determinări univoce, iar a vedea în Cioran exclusiv un epigon al lui Nietzsche înseamnă o desfigurare totală, care nu ignoră doar gândirea să complexă, hrănita de multiple influențe, ci și contribuția să originală la filosofia contemporană. Cioran recunoaște că există o asemănare
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ne ajută să înțelegem mai bine mesajul transmis prin cuvinte. (de exemplu, zâmbetul forțat semnifică o stare a controlării nervozității etc.). Discutați în ce măsură fiecare semn propus corespunde adevărului si-n ce măsură nu corespunde. (Nu poate fi dat un răspuns univoc dacă unele gesturi de exemplu, înseamnă anumite lucruri. De aceea, discutațile prin prisma sugestiilor din materialul teoretic si experiența de viață.) Cel mai bine ar fi să demonstrați în continuare o casetă cu o conversație, iar elevii să analizeze prin
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
didactice și pregătirea profesionala a educatorilor constituie, toate la un loc, condiții indispensabile pentru dezvoltarea gândirii elevilor. Lucrarea de fața pleacă de la premisa că dezvoltarea gândirii elevilor prin lecția de Limba română nu poate fi conceputa ca un proces simplu, univoc, care se declanșează și menține la nivel optim doar în virtutea unor legi de tip mecanic, numai la apariția premiselor care-l condiționează sau 1a manifestarea dorinței profesorilor, ci aceasta dezvoltare trebuie văzută ca un proces deosebit de complicat, în geneza căruia
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
didactice și pregătirea profesionala a educatorilor constituie, toate la un loc, condiții indispensabile pentru dezvoltarea gândirii elevilor. Lucrarea de fața pleacă de la premisa că dezvoltarea gândirii elevilor prin lecția de Limba română nu poate fi conceputa ca un proces simplu, univoc, care se declanșează și menține la nivel optim doar în virtutea unor legi de tip mecanic, numai la apariția premiselor care-l condiționează sau 1a manifestarea dorinței profesorilor, ci aceasta dezvoltare trebuie văzută ca un proces deosebit de complicat, în geneza căruia
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
în științele naturii. Apar deci probleme referitoare la obiectivitatea științei noastre, privind funcția și structura logică a conceptelor cu care aceasta lucrează, la semnificația teoriilor economice. La începuturi, economia politică a fost mai curînd o tehnică, privea realitatea în mod univoc și practic, scopul fiind sporirea avuției. Dar ea nu era doar o tehnică nici atunci, pentru că era integrată în filosofia dreptului natural și în viziunea raționalistă despre lume și viață. Aceasta era considerată ceva de la sine înțeles; problemele abordării raționale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
1998 si 2002. De fapt, în ceea ce privește întrebările comparabile, se remarcă, în general, unele variații, dar nu semnificative. Evoluția s-a produs îndeosebi în sensul unei reprezentări multicauzale a violenței în 2002, în timp ce în 1998 unele item-uri puteau apare ca univoce (de exemplu, atribuția recurentă a responsabilităților către părinți: “aceasta este greșeala părinților”). Vom prezenta aici, spre exemplificare, câteva întrebări care au avut o evoluție interesantă, îndeosebi la nivelul perceperii violenței. Unele exemple: * Cum ar fi Hebdo, Terres Civiles, Médiation Scolaire
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
cerințe se raportează la natura gândirii noastre, a lumii exterioare și la descrierea corelațiilor ei prin „imagini“. „Ceea ce revine imaginilor pentru ca ele să fie permise este dat prin însușirile minții noastre. Dacă o imagine este permisă sau nu putem decide univoc, prin da sau nu, iar decizia noastră este valabilă pentru toate timpurile. Dacă o anumită imagine este corectă sau nu poate fi decis tot așa de univoc, prin da sau nu, dar numai potrivit stării experienței noastre actuale și prin
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prin însușirile minții noastre. Dacă o imagine este permisă sau nu putem decide univoc, prin da sau nu, iar decizia noastră este valabilă pentru toate timpurile. Dacă o anumită imagine este corectă sau nu poate fi decis tot așa de univoc, prin da sau nu, dar numai potrivit stării experienței noastre actuale și prin acceptarea raportării la o experiență ulterioară, mai matură. Dacă o imagine este adecvată sau nu, pentru aceasta nu există în genere o decizie univocă, ci pot exista
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
tot așa de univoc, prin da sau nu, dar numai potrivit stării experienței noastre actuale și prin acceptarea raportării la o experiență ulterioară, mai matură. Dacă o imagine este adecvată sau nu, pentru aceasta nu există în genere o decizie univocă, ci pot exista deosebiri de păreri. O imagine poate oferi avantaje într-o privință, o alta într-o altă privință, și numai prin examinarea treptată a multor imagini vor fi câștigate, de-a lungul timpului, în cele din urmă, cele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nedumerit că Socrate este socotit un mare filozof. Căci atunci când Socrate întreabă care este semnificația unui cuvânt, iar oamenii îi dau exemple asupra modului cum este folosit cuvântul, el nu este mulțumit și dorește să i se dea o definiție univocă. Acum dacă cineva îmi arată cum este folosit un cuvânt și diferitele lui semnificații, acesta este tocmai genul de răspuns pe care îl doresc.“80 Wittgenstein obișnuia să-și caracterizeze propriul demers filozofic ca fiind opus celui al lui Socrate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
îndeosebi aprecieri ca aceea că principiile metafizicii tradiționale sunt pseudopropoziții lipsite de conținut cognitiv, aprecieri pe care le găsea apropiate de cele ale „oamenilor de știință și filozofilor antimetafizicieni“. Faptul că atitudinea lui Wittgenstein față de metafizică nu a fost una univoc negativă îl atribuie unui „conflict lăuntric“ caracteristic personalității sale. Carnap își amintește că în discuțiile din Cerc se considera drept ceva de la sine înțeles că, din punctul de vedere al Tractatus-ului, „clarificarea logică a gândurilor“ se va înfăptui cu instrumentele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
desprins din matca esențialului. La fel ca în cazul marelui său model, poetica acestui suav-întunecat Mângâios (Iași, Editura Institutul European, 1996) este apoi datoare unei porniri (controlate) de conjugare a contrariilor. Textele din carte se refuză din acest motiv interpretării univoce, apelând adesea la formele discursive cele mai diverse ca melos și construcție. Ele polarizează sensurile experienței, figurează "lucrurile și întâmplările lumii" interioare în anumite construcții disjunctive și asocieri inedite, chiar paradoxale de termeni ("moi și tari, ciudate lucruri/ moi și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unui ritual, cu un cortegiu de stări/practici obligatorii. Sacrul apare mai întâi ca stare afectivă care îl copleșește pe Dionis-Dan, ceea ce R. Otto definește prin numinosum, structură emoțională a priori. Însă experiența numinosului, departe de a se manifesta ca univocă, se înfățișează ambivalentă și bipolară: pe de o parte, numinosul este raportare la un Mysterium tremendum, senzație de cutremurare în fața unei mărimi incomensurabile sau a unei puteri suverane; pe de altă parte, el este percepere a unui Mysterium fascinans, care
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mai puțin cunoscute, precum aspida, inorogul sau pajura, în textele biblice întâlnim uneori vietăți cu nume rare și ciudate, cel mai adesea opace ca semnificație și lipsite pentru vorbitorul obișnuit al limbii române de o relație de desemnare clară și univocă, nume precum aliet, asidă, atachis, cherast, fasec, ghipă, hagab, haradrion, hargol, hirogrilion, porfirion, sirin, solam, steliu, thehim și câte altele 118. Mă voi ocupa în prezentul articol de două zoonimul biblic furnicoleul, interesant deopotrivă și prin problematica diferită pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1 3 2 1 2 1 1 Fiecare individ are tabloul său personal de trebuințe. Raportul de valoare dintre diferite mărfuri este, deci, un fapt pur psihologic. Satisfacerea fiecărei necesități depinde de cantitatea de bunuri existentă, nu există o corespondență univocă între necesități și bunuri, adică fiecărei necesități să-i corespundă un anumit bun și numai unul. În realitate, omul are un complex de nevoi, pentru satisfacerea cărora îi stau la dispoziție nu un obiect, ci mai multe. Grîul, de pildă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de 8.900 RON (9.000-100) în schimbul cambiei. La maturitatea (scadență) cambiei, Banca centrală încasează întreaga sumă împrumutată (9.000 RON). Figura nr. 10. 1. Crearea și gestionarea monedei. Tancul monetar Sistemul bancar nu se rezumă doar la această relație univocă dintre o bancă centrală și celelalte bănci comerciale din piață. Atunci cînd o bancă comercială dispune de lichidități insuficiente, pentru a se finanța și a continua să funcționeze optim, aceasta poate să apeleze la piața interbancară (în grafic reprezentată de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care operează legătura subterană, racordarea la fluxul universal al cunoașterii, a cărui curgere neîncetată nu e accesibilă decît într-o stare de grație. Așa cum au subliniat în repetate rînduri Claude Lévi-Strauss și Georges Dumézil, între alții, nu există mituri originare univoce, imuabile, mitul însuși înscriindu-se în logica rescrierii determinate de transmiterea orală, de numeroasele variante scrise, de adaptările cerute de diverse forme discursive, de sociolectele în vigoare într-o anume epocă sau regiune. Deci mitul se întîlnește cu literatura la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]