633 matches
-
târau pe pământ, Încercau să se ridice pe sfori țintuite cu speranță de tavan spre ventilator. Tulpinile de avocado arătau ca niște bețe de artificii căzute după explozie și produceau câteva frunze ruginite, țepoase, lovite de antrax, pline de lindini. Urâțenia botanică, produsul a atâta săpat cu furculița, udat, atâta piept și braț, inimă și nădejde, Îți spunea ceva, nu-i așa? În primul rând, Îți spunea că faptele individuale erau pline de mesaje și Înțelesuri, dar nu puteai fi sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
un succes pe de-a-ntregul. Nici n-o să aduc vorba de țările comuniste, unde revoluția modernă a fost zădărnicită cel mai mult. Pentru noi rezultatele sunt monstruoase. Să ne gândim doar la partea noastră de lume. Am căzut În multă urâțenie. Este halucinant să vezi cât suferă acești noi indivizi, cu nou-căpătata lor libertate și timpul lor liber. Deși mă simt câteodată serios descorporat, ranchiună simt puțină, În schimb multă compasiune. Adesea aș dori să fac ceva, dar este o iluzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
liniște era acolo, la subsol, ea a început să vorbească din nou. — Nimeni nu se așteapta ca Polly să se facă așa de frumoasă, a zis ea. A devenit frumoasă brusc, la vârsta de opt ani. Înainte, era o mică urâțenie. O fetiță ca un șobolan. Oamenii îmi spuneau mereu, plini de tact, că era robustă. Nu mi-a păsat niciodată. Urâțenia ei mă făcea s-o iubesc și mai mult. În primii ei doi ani de viață, abia mă lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
așa de frumoasă, a zis ea. A devenit frumoasă brusc, la vârsta de opt ani. Înainte, era o mică urâțenie. O fetiță ca un șobolan. Oamenii îmi spuneau mereu, plini de tact, că era robustă. Nu mi-a păsat niciodată. Urâțenia ei mă făcea s-o iubesc și mai mult. În primii ei doi ani de viață, abia mă lăsa inima s-o dau jos din brațe. O purtam peste tot, de parcă o purtam pe infanta Boudicca în lectica ei triumfală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
corp - o umezeală hormonală, împuțită. Când îl vizitam pe tata după ce mama murise, rufele lui nespălate miroseau la fel. Bangs nu avea un pat adevărat, doar o saltea pe jos și o pilotă obosită îmbrăcată într-o husă de o urâțenie sinistră: octogoane albastre și melci muștar. Am avut o scurtă viziune cu Bangs cumpărând-o - stând fără nici o idee în departamentul de lenjerie al magazinului John Lewis în timp ce o vânzătoare ca un dragon cu un stup de albine în loc de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de două săptămâni. Așa că normal că ne-așteptăm și noi la o câștigătoare, a spus Bob de la „Bob și Sue Dimineața. Cine e mai dihai decât Maria cea fără de prihană ? Care are aproape patruzeci de ani și nu e chiar urâțenia întruchipată. E cam grăsuță și-are păru’ de parc-ar fi băgat degetele la priză, da’ ce naiba ?! Pot și eu să-nchid ochii ! Bob ! l-a dojenit Sue, pentru ca imediat intervenția ei să fie urmată de efecte sonore imitând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cu diplome, nivelul O, de nota unsprezece, teste Iowa, diplome de stenografie... Dar și voi mă urâți pe mine, nu-i așa? Da, da. Pentru că eu sunt omul nou, omul care are bani, dar care nu-i investește decât în urâțenie. La care eu adaug: nu ne-ați acceptat niciodată cu adevărat Poate ați crezut că ne acceptați, dar n-ați făcut-o niciodată. V-ați mulțumit, doar, să ne aruncați niște bani. Și ne-ați spus să ne vedem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sacul cu murdare la tine. Și-acum, ascultă-mă. Nu mai am chef să mai aud nici una din ideile tale idioate. Ești actriță. De-acum înainte îți ții pliscul și-l asculți pe tăticu’. Bun, și acum vino-n pat, urâțenia naibii. Dar am făcut-o să se îmbrace și am ieșit cu ea la un film. După care a urmat o pizza și o lungă muștruluială. Cu asta s-a terminat tot ce a fost între noi, am spus eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
prin trupul descărnat, cu piele transparentă, a cărui culoare de piatră gălbuie are nuanțe de cadavru. Monștrii cu gheare și labe de animale răsucite veghează cerurile bătrânului oraș alături de imagini mai apropiate de figura umană, dar la fel înspăimântătoare prin urâțenia chipului și dizarmonia formelor. Un diavol cu coarne și urechi de țap se sprijină spre exterior de o margine rotundă și privește spre Tour Eiffel. Mâini crispate se alătură ghearelor, ciocuri dizgrațioase se deschid alături și boturi și râturi hâde
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
își are originea în ură, se trage din negarea iubirii, din îndepărtarea și uitarea condiției umane de alteritate divină, din uitarea stării de grație, din uitarea principiului, a sursei, a donatorului, a condiției noastre de adonat. Sacralitatea poate lua chipul urâțeniei exterioare. Imaginea lui Hristos răstignit devine uneori înfiorătoare. Însă nu sacrul este cel care devine cutremurător, ci însăși răutatea lumii care nu poate primi sacralitatea decât după criteriile ei7. Același lucru îl afirmă și Hegel (Estetica II, 1) pentru care
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
înfățișat prin formele Frumuseții grecești”; „Vrăjmașii...întrucât se opun lui Dumnezeu, Îl hulesc, Îl batjocoresc, Îl martirizează, Îl răstignesc, sunt reprezentați ca răi pe dinăuntru, iar reprezentarea răutății lor lăuntrice și a potrivniciei față de Dumnezeu atrage după sine în exterior urâțenie”. Sacralitatea, care coboară în lume pentru omul de rând, nu poate lua chip decât după forma lumii. Sfințenia este primită în lume după urâțenie, crimă, rană, moarte, suferință. Este vremelnicia lumii cea care își pune amprenta în apariția sfințeniei în
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
dinăuntru, iar reprezentarea răutății lor lăuntrice și a potrivniciei față de Dumnezeu atrage după sine în exterior urâțenie”. Sacralitatea, care coboară în lume pentru omul de rând, nu poate lua chip decât după forma lumii. Sfințenia este primită în lume după urâțenie, crimă, rană, moarte, suferință. Este vremelnicia lumii cea care își pune amprenta în apariția sfințeniei în lume, iar nu sfințenia însăși este cea urâtă. Demonicul lumii este cel care schingiuiete chipul slavei, al lui Hristos. „Typos-ul în care se coboară
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
a uitat spre munte. O muscă i se așeză pe obraz. O îndepărtă. I se așeză pe celălalt obraz. O îndepărtă iarăși. A treia oară o lovi și și-o zdrobi pe față. Apoi mătură cadavrul insectei de pe el. în ciuda urâțeniei sculpturilor, în ciuda prezenței Elfridei Gribb, în ciuda lipsei oricărui simț al direcției, aici Vultur-în-Zbor se simțea în siguranță. Aerul din bordel era încărcat cu mireasma consolării. Dar adăpostul nu i se potrivea - sau, în orice caz, nu pentru mult timp. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
părea foarte amuzant că numele lor conțineau aceste simboluri primordiale. Asta condimenta totul. Partea a treia GRIMUS CINCIZECI ȘI PATRU în căsuța vopsită în negru era întuneric, un întuneric tăcut și răcoros. Peste tot se înălțau umbre, paznici imateriali ai urâțeniei nevăzute. Afară, porțiunile vizibile ale muntelui Calf se ridicau deasupra casei precum un al doilea tavan furtunos, ferind-o de lumina palidă a soarelui, filtrată de cețuri, care cădea peste câmpiile din vale. Casa lui Liv, cufundată în întuneric și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
lipsită de fundație, stătea indiferentă pe stânca posomorâtă, cu ușa strașnic zăvorâtă, unicul semn de viață din jur fiind un măgar priponit de cel din urmă copac al pădurii de pe povârniș, care păștea iarba înaltă a pădurii. O pasăre țipă. Urâțenia nevăzută. în spatele obloanelor închise ale ferestrelor se derula o scenă de haos cosmic, cu rămășițele unei vieți care se luptau și se întreceau să ocupe un loc pe podea. Praful se așezase într-un strat gros peste cărțile și farfuriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
a dat repede din cap și a intrat înăuntru. Ucigașii și-au văzut de drum, coborând muntele către K. Peste o clipă, Liv Sylwan Jones a ieșit iar. Ținea în mâna dreaptă un cuțit, un cuțit cu care cioplise nenumărate urâțenii din lemnul copacilor din jur. S-a așezat jos, pe pământ. Cu cuțitul în mâna dreaptă și cu o concentrare intensă, și-a deschis vena de la încheietura mâinii stângi. Și-a mutat apoi cuțitul în stânga și s-a apucat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ceea ce ar trebui să apară diferențiat și desparte ceea ce ar trebui să fie unit. Acest joc al întâmplătorului și al arbitrarului reprezintă un aspect important în producerea comicului, întrucât acestea au capacitatea de a parodia, “prin lipsa de măsură subiectivă, urâțenia întâmplării nefaste și a arbitrarului său. Întâmplătorul și arbitrarul se înalță de la urât la trasfigurarea comică prin bizar și baroc, prin burlesc și grotesc”. Fiecare dintre aceste forme păstrează o proporție considerabilă de urâțenie, dar fiecare are capacitatea de a
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
parodia, “prin lipsa de măsură subiectivă, urâțenia întâmplării nefaste și a arbitrarului său. Întâmplătorul și arbitrarul se înalță de la urât la trasfigurarea comică prin bizar și baroc, prin burlesc și grotesc”. Fiecare dintre aceste forme păstrează o proporție considerabilă de urâțenie, dar fiecare are capacitatea de a se transforma în comic. De altfel, “în comic este implicat un urât ca negație a frumosului, la rândul lui negat de comic.” Dispunând de o mobilitate fantastică și de un caracter “accentuat aventuros”, bizarul
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
comicului gros”. La rândul său, hidosul, ca diformitate, ne scârbește, provocând în noi o reacție aproape organică. Din acest motiv, arta se slujește cu succes de hidos, care nu devine niciodată un scop în sine: “Hidosul este mai ales acea urâțenie de care arta nu se poate lipsi cu nici un chip, deoarece nu poate renunța la reprezentarea răului și nu se poate mișca în planul unei concepții despre lume limitată și superficială, al cărui scop ar fi doar distracția plăcută”notează
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
ne provoacă râsul. Urâtul se eliberează în acest proces de natura sa hibridă, egoistă. Își recunoaște neputința și devine comic.” Viciul devine comic prin efectul de automatism și de rigiditate pe care-l proiectează asupra personajelor ce devin simple marionete. Urâțenia împinsă până la diformitate este și ea comică, dacă diformitatea este imitată de către o persoană inspirată. Caricaturistul realizează disproporții și deformări mărind efectul până la a face vizibilă cauza. În același fel, gesturile, mișcările corpului omenesc sunt rizibile în măsura în care ne fac să
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
pe om de a-și pierde, momentan sau definitiv, natura umană în schimbul naturii animalice, diabolice. De aceea lumea miraculosului este locuită deopotrivă de ființe umane și antropomorfe: uriași, pitici, zâne, oameni cu particularități fizice și diformități ce trimit la o urâțenie morală. De aici se ajunge la monștrii umani: oameni cu picioarele întoarse la spate, oameni fără cap, cu ochii pe umeri, etc. Urmează ființele jumătate om, jumătate animal, fermecătoare, dar periculoase când iau forma sirenelor. Lumea animalieră este și mai
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
care este limitat) există și proliferează în mii de forme diferite. Problema ridicată în acest punct este dacă o figură izolată sau un obiect (de felul unei garguille) pot fi considerate ca fiind grotești, cu alte cuvinte, dacă sunt suficiente urâțenia fizică și diformitatea pentru a defini grotescul. Dacă lucrurile ar sta în acest fel, atunci grotescul ar aparține categoriilor estetice determinate de aparența externă. Dar imediat ce trece la considerații generale, Hugo arată importanța contextului, a locului și funcției atribuite unui
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
nasturi sau fermoare, să Înainteze, să ocolească sau să se retragă. „Dar voi, bărbații, sunteți din ce În ce mai babe, mai plângăreți și mai fricoși. Ai dreptate că din lupta voastră Începe să dispară orice urmă de cavalerism și poate Într-adevăr această urâțenie a caracterului apare justificată la Început. E numai și numai pentru supraviețuire, numai că... Cel care imaginează arme sub imperiul fricii va căuta totdeauna arma cea mai perversă. Fricosul vrea să lovească o dată, o singură dată, și să nimerească tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ciudă pentru rușinea care-l acoperise. Iar atunci când adat cu ochii de Alcina,uimirea nu i-a fost mai mică decât indignarea. Scos de către inel de sub puterea vrăjilor ei, el o vedea așa cum a fost în realitate, un monstru de urâțenie. Toate farmacele ei erau artificiale și în lumina adevărului ele se vedeau a fi mai degrabă niște diformități. Aceasta pentru că Alcina era mai bătrână decât Hecuba sau Syble din Cumas; dar o vrajă, pierdută, vai, în zilrle noastre, îi îngăduia
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
celor ce apelează la noi un maxim de confidențialitate. 1. DECORPORALIZAREA ȘI ECHILIBRAREA EMOȚIONALĂ În acest capitol vom vorbi despre frumusețea, armonia corpului nostru energetic (corpul astral) care se manifestă în sferele astrale. În plan astral fizionomia noastră, frumusețea sau urâțenia sunt date de gradul de elevare și rafinare a planului nostru moral, de puritatea și armonia noastră emoțională, de gândurile noastre pozitive, luminoase sau negative. Când în ființa noastră se manifestă la nivel psihoemoțional stări de teamă, mânie, ură, avariție
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]