352 matches
-
-ul (Comitetul Oamenilor Muncii, pentru neconesseuri) hotărîse. Cum hotărîse? Cu măselele sudate. A pus cineva vreo întrebare? Cum adică? Să discuți cu șefu'? Cîrdășia cu șefu' îți aduce confort social. Nu, nu vreau să-mi fardez imaginea ca s-o urîțesc pe-a altora, dar microbul transmis de conducere îi îmbolnăvise. În anume doze, amestecul de teamă, de neîncredere, de slăbiciune te preface într-un mutant. Din disputa cu Mistrie a fost mai greu de ieșit decît de intrat. Aurel mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
simțit ceva, ai auzit ceva? ― Ce s-aud și ce să simt? Parcă oamenii când fac ceva spun? Ori știe cineva?... Începe unul și ceilalți ca oile, Cristache! ― Urâte timpuri, don' primar! ― De, după nimereală!... Măcar de nu s-ar urâți mai rău! Își aduse aminte că e grăbit și, pornind spre ușă, strigă cu glas schimbat, poruncitor: ― Ia vezi, Cristache, să fie ordine și la tine! De unde știi că nu-i vine domnului prefect să intre și să-ți facă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
singular. Acest oraș, care nu este foarte vechi, a fost construit fără ordine și nimic n-ar fi mai greu decît să-i trasezi cu exactitate, planul. Bucureștii reprezintă o confuzie stranie de căsuțe, dughene, case boierești care n-ar urîți deloc frumoasele cartiere ale Parisului. [...] În București nu sînt monumente. Este imposibil să numești astfel numeroasele biserici, pe care superstiția și remușcările, mai mult decît mila, le-au întemeiat în secolul trecut. Statui informe, fresce, picturi cu subiecte religioase sau
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
oră, a urcat pe scenă. Era actriță amatoare, deci. Și-ncă una slabă. Nu vă pot descrie dezamăgirea noastră! Eram un puști față de domnul Cojar: și am luat o lecție de teatru, de viață, neplăcută: Vezi, Bogdane, lipsa de talent urîțește! În cît timp se scoate o premieră? Marele om de teatru rus Anatoli Efros a scos o carte cu titlu seducător: Repetiția, dragostea mea! George Banu a scos și el o antologie asemănătoare (dedicată repetițiilor marilor regizori). Una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
un alt vicleșug: „Orice cal ajunge gloabă”.) „Râsul te râde, și batjocura te batjocorește.” (M. Sadoveanu) Vinovatul totdeauna se teme. (Un alt proverb ne lămurește: „Frica Îl urmărește pe cel care trăiește necinstit”.) „Oamenii sunt cei care vor să te urâțească, sau urâțenia e În tine și Îi iei pe ei ca pretext?” (C. Noica) Unde este puterea, acolo-i și dreptatea. (Egalitatea În fața legii continuă să fie, din păcate, un deziderat; aceasta din cauza abuzului manifestat de cei puternici: „Cine Împarte
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
meu de onoare dacă mie nu-mi vine să rîd. În definitiv, ce dracu' se-ntîmplă cu voi aici, în casa asta? Ce drame puteți voi trăi? Că de iubit, nu vă iubiți. De-nșelat, nu vă-nșelați, de urît nu vă urîți, în sărăcie nu trăiți, bolnavi nu sînteți. Mina: Acum abia ai pus degetul pe rană, poate fără să vrei. Vera: Ba chiar am vrut. Mina: Totuși, tu înțelegi lucrurile simplu. Și le judeci simplu. Vera: Ei, da, așa-i! Le
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
urîm nu suferim... Și tocmai asta e suferința. Dacă măcar ne-am urî, ar fi altceva... Vera: Hai că te ajut eu! Și zău că nu trebuie să m străduiesc prea mult. Hai că te ajut eu de-o să vă urîți pînă o să crăpați de fericire... Dacă asta marea dramă! Mina: Vorbești prostii! Vera: Atunci, iubește-l! Mina: Hm! Vera: Greu, hai! Atunci înșeală-l! Mina: Ilie mi-a spus că nu s-a îndoit de mine decît atunci cînd l-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și pe mine! Octav: Îmi pare rău. Sincer. Mona: Ba nu-ți pare rău deloc. Dacă ție îți place să te chinui, e treaba ta, dar nu ne obliga pe toți să împărțim crucea cu tine. Octav:...Asta ne-a urîțit..., ne-a deformat... dexteritatea asta de a pasa crucea altuia... mereu altuia... Și dacă n-ai loc sub o cruce... înseamnă că degeaba trăiești... Mona: Dar, omule!, nici o morală, nici o religie de pe lume nu-mi cere să stau sub cruce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și pe jos”.9 ) Vara, laitmotivul nemulțumirilor devenea faptul că „străzile sînt insuficient stropite”.10 ) în cursul unui an aveai așadar - considerau unii mai îndrăzneți în analogii - cînd o Veneție mocirloasă, cînd un colț de Sahara. Tot vara, Bacăul era urîțit de mizeria lăsată de negustorii ambulanți, veniți în număr mare, „ca la iarmaroc”: „Nu-i tocmai elegant să vezi în centrul orașului numai ciocălăi de porumb și coji de pepeni”, observa autorul notei din numărul citat mai sus al „Bacăului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Alt Nepătruns, alt Presupus”. După „frigul de toamnă”, variat (cu „ploaie de gheață”, „liniștit” sau cu „aer tare”), vine, „ca o veste” (rea) cel de iarnă. Obsedat de felul cum arată, Bacovia urăște frigul pentru că, adesea, el îl învinețește, îl urîțește: „Un frig violet [adică matinal - n. m.], și fața e creață” („Plumb de iarnă”). Omul înfrigurat e mai mic, îngrămădit, stîngaci, nu o dată caraghios. Frigul e o constrîngere care te obligă să iei act cu neplăcere de propria persoană: „-O
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dimpotrivă, strategică, combătând părerile misogine medievale, ale lui Teofrast sau Ieronim spre exemplu, cu un gen care elogiază suveranitaea femeii în plan emoțional. Sensul povestirii târgoveței este unul didactic, moralizator: violul a transformat-o pe tânără într-o bătrână, a urâțit-o, a pervertit-o, inocența a fost pierdută, însă va fi în final recâștigată, atunci când femeia va fi stimată, acceptată și prețuită, ceea ce duce la o nouă metamorfozare, pozitivă, într-o frumoasă soție, cu aspect de zână.435 Tânărul se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
luxul de a fi cât mai umane posibil”1010, le îndrăgește sau le ironizează fin, le compătimește statutul social, și îi determină și pe ceilalți să privească în maniera sa asupra universului feminin descris. Gelozia nu face decât să le urâțească pe unele personaje feminine și să le înfățișeze într-o lumină ridicolă (III. 6 - Catella „de geloasă ce era până și de paserile cerului se temea nu care cumva să i-l fure”1011). Autentice donne demonicate sunt cele care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Povestea Vorbei și celelalte scrieri vine des vorba despre eros sub formele lui, mai ales, degradate de o căsnicie rea. Femeia rea exasperează, pur și simplu, pe Anton Pann. O Întîlnim peste tot: În parabole și istorioare morale sub chipul urîțit de acreala sufletului. Arma ei redutabilă este gura rea. Femeia bună este, după Pann, aceea care nu cîrtește și nu se dă În lături de la treabă. Punctul lui de vedere este rudimentar țărănesc: femeia să fie vrednică și sănătoasă: „Că
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În orice caz, tonul, stilul, orientarea sunt profund diferite. Textul datează din 1987 și el conține multe din clișeele epocii (dar și ale extremei drepte dintre 1930-1940), începând cu pretinsa decadență și agonie a civilizației occidentale. Ea din nou atenție ! urâțește lumea, se caracterizează prin absurd, nonsens și cinism, își spune sieși și altora adio, bye-bye (The Bye Bye Society) etc. O societate care abdică, a demisionat definitiv. Ceea ce nu s-a întâmplat câtuși de puțin: a învins în al doilea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
spectator legat de o cât se poate de pământeană întâlnire, cu celălalt să-l împingă de la spate, să-l arunce în vârtejul a ceea ce s-ar numi marile întrebări. În sfârșit..., versurile baladei devin instrumentul comuniunii. Epava plutitoare nu mai urâțește peisajul ocrotitor, întinderea de apă a nimănui, splendid filmată, ca de altfel întreaga peliculă, de un tânăr director de imagine, Pătru Păunescu. Cuvintele trec de la unul la altul, ba chiar și foile unui scenariu care, de acum încolo, le va
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Iată, zic extrapolînd un pic exagerat ce bine ar fi ca tot mai multe personaje de această ținută să circule printre noi, să ne atragă atenția că ne aflăm, totuși, într-o Românie europeană, că cealaltă Românie, care nu fusese urîțită de comunism, așa arăta/ așa arată în incredibilele ilustrate pe care, arar, le mai răsfoim. Trotuarele fojgăie acum de exemplare imposibile, vara ieșite doar în izmene trei-sferturi și în maieu, iarna în "geci" ca de tablă. Deși nu ne cunoaștem
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
plesnesc. Fete drăgălașe, normale, puse nemilos pe socluri de celulită. Incredibil! Negresele însele, mlădii în imagistica tradițională, se leagănă pe tortuare ca niște leneșe elefăntoaice. Largile rochii de regine de Saba, coafurile abracadabrante, supradimensiunea brățărilor și cerceilor, toate amplifică, deformează, urîțesc. Doar pe malul Loarei, fără întrerupere, o formație tam-tam, supli africani autentici, de Discovery Channel par să marcheze... dezrădăcinarea suratelor de pe bulevard. Da, dar cei care-i ascultă extaziați sînt, fără excepție, albi. Se pare că nu am cum evita
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și pe mine! Octav: Îmi pare rău. Sincer. Mona: Ba nu-ți pare rău deloc. Dacă ție îți place să te chinui, e treaba ta, dar nu ne obliga pe toți să împărțim crucea cu tine. Octav: ...Asta ne-a urîțit..., ne-a deformat... dexteritatea asta de a pasa crucea altuia... mereu altuia... Și dacă n-ai loc sub o cruce... înseamnă că degeaba trăiești... Mona: Dar, omule!, nici o morală, nici o religie de pe lume nu-mi cere să stau sub cruce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se șubrezi, a se tăia, a se toci, a se topi, a se transfigura, a se transforma, a se trezi, a se tulbura, a se turti, a se uda, a se umezi, a se umfla, a se urbaniza, a se urâți, a se usca, a se uza, a se vaporiza, a se vindeca, a se voala (filmul), a se volatiliza, a se zaharisi, a se zdreli, a se zdrențui, a se zgâria, a se zvânta (derivate); ● reflexive/nereflexive: a (se) mucegăi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se umflă o buză tranz.: Ioana îi umflă buza lui Ion part. umflat, -ă nom. umflarea, umflatul A SE URBANIZA Satul se urbanizează ca urmare a venirii coloniștilor tranz.: Coloniștii urbanizează satul part. urbanizat, -ă nom. urbanizarea, urbanizatul A SE URÂȚI Ion se urâțește din cauza bolii tranz.: Boala îl urâțește pe Ion part. urâțit, -ă nom. urâțirea, urâțitul A SE USCA Pomii se usucă din cauza secetei tranz.: Ion usucă pomii ca să-și construiască o vilă part. uscat, -ă nom. uscarea, uscatul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
buză tranz.: Ioana îi umflă buza lui Ion part. umflat, -ă nom. umflarea, umflatul A SE URBANIZA Satul se urbanizează ca urmare a venirii coloniștilor tranz.: Coloniștii urbanizează satul part. urbanizat, -ă nom. urbanizarea, urbanizatul A SE URÂȚI Ion se urâțește din cauza bolii tranz.: Boala îl urâțește pe Ion part. urâțit, -ă nom. urâțirea, urâțitul A SE USCA Pomii se usucă din cauza secetei tranz.: Ion usucă pomii ca să-și construiască o vilă part. uscat, -ă nom. uscarea, uscatul A SE UZA
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lui Ion part. umflat, -ă nom. umflarea, umflatul A SE URBANIZA Satul se urbanizează ca urmare a venirii coloniștilor tranz.: Coloniștii urbanizează satul part. urbanizat, -ă nom. urbanizarea, urbanizatul A SE URÂȚI Ion se urâțește din cauza bolii tranz.: Boala îl urâțește pe Ion part. urâțit, -ă nom. urâțirea, urâțitul A SE USCA Pomii se usucă din cauza secetei tranz.: Ion usucă pomii ca să-și construiască o vilă part. uscat, -ă nom. uscarea, uscatul A SE UZA Roțile se uzează la 60000 de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
6, în PSB, vol. 34, p. 228) „După cum chipul cel divin al Duhului imprimat încă de acum înlăuntrul sfinților, va da și trupului acestora chip dumnezeiesc și ceresc, tot așa și vălul duhului celui lumesc, care acoperă sufletul celor păcătoși, urâțit de patimi, va arăta și trupul lor întunecat și plin de toată rușinea”. (Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre libertatea minții, 25, în PSB, vol. 34, p. 347) „Ziua judecății este asemenea zilei încununării unei armate, în care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au pus Biserica în grea cumpănă, însă ele nu au reușit să o îngenuncheze. Creștinii au avut de îndurat ocări, bătăi, închisoare, moarte, pentru simplul fapt că se numesc creștini, adică unși ai lui Dumnezeu sau ai lui Hristos. Erau urâți numai de către cei care Îl urau pe Hristos. Dintru început stă ca mărturie exemplul Sfântului Apostol Petru, bătut și închis pentru Hristos, dar și pe cel al Sfântului Arhidiacon Ștefan - primul mucenic - ucis cu pietre. În timpul împăraților romani, creștinii au
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Sunny Prestatyn. Deși e plin de cuvinte indecente, poemul e aproape rușinat. "Veniți în însoritul Prestatyn" e o reclamă strălucitoare pentru o stațiune la mare. Imaginea unei fete frumoase în nisip, cu palmieri și un hotel în fundal, e treptat urâțită de mâzgălelile trecătorilor. Artiști anonimi o transformă într-o hârcă știrbă, sașie, mustăcioasă și indecentă. Concluzia poetului este, "Era prea bună pentru viața asta". Un cuțit o înjunghie în cele din urmă. A doua zi cineva lipește alt afiș. Poate
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]