1,675 matches
-
Chiar și nevasta îi pune coarne. Soluția constă într-un glonț de revolver. La G. Călinescu, în Cartea nunții, un profesor de istorie burlac și cam trecut, Silvestru Capitanovici, e incapabil de curajul de a întemeia o familie. Presat de urît și singurătate, lasă discret averea tînărului cuplu ce are viața în față și, la fel de discret, se spînzură. În finalul ciclului Medelenilor, Ionel Teodoreanu își sacrifică abrupt personajul favorit, pe Olguța. Ea află că are cancer mamar și nu suportă ideea
Cronica neagra a personajelor literare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10140_a_11465]
-
munte de manelism, un monument de depravare, o căzătură dezgustătoare, un mediocru de o autosuficiență contagioasă, ăsta-i totemul la care vă prosternați ca niște idioți ce sunteți. Pute pământul sub voi, căpușelor. Sunteți sculptați după chipul și asemănarea lui: urâți, penibili, dezgustători, purulenți, schimonosiți, neterminați. Singura reacție umană pe care o produce o asemenea imagine e cea de vomă convulsivă", a scris jurnalistul pe Facebook. Deputatul Elena Udrea și președintele Traian Băsescu, alături de alți membrii ai PMP, au făcut de
Ciutacu, dezlănțuit la adresa "băsiștilor": O vomă! by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/30771_a_32096]
-
dar nu pentru multă vreme, căci, devenind prea aspră sau monotonă, imaginația are nevoie de imprevizibila, deconcertanta calitate a vieții, care-l scoate pe scriitor din îngustimea fanteziei sale. Cu rezervoarele ei infinite, realitatea îndulcește ariditatea ficțiunii, ne salvează de urîtul ei, pe ea o caută lectorul, privitorul, în opera de artă”. Să fie cumva într-o asemenea „sănătoasă” meditație și o urmă de pragmatism valah? N-ar fi exclus, deoarece scriitorul, oltean de obîrșie, îl evocă pe un bunic al
Viziunea retro by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3874_a_5199]
-
și mai adevărat portret psihologic credem că este acela ce i l-a făcut poetul, psihologul și sociologul Eugeniu Speranția, care după ce ia în calcul "neistovitele decepții" pe care Densusianu le trăise, ca și "experiența tot mai dură a persistenței urâtului din jurul său", precizează că acele trăsături amintite mai sus nu fuseseră niște constante ale vieții sale, ci se acutizaseră în ultimii săi ani: Rezervat fusese întotdeauna. Deveni tot mai singuratec. Puțin expansiv fusese întotdeauna. Acum își ferecă sufletul. Cei ce
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
ajungă la geamul sălii de nașteri, de unde a urmărit evenimentul la cald. Mai târziu, când șefii lui au vrut să-l sechestreze la o ședință subită de partid, a fost la un pas de concediere fiindcă le-a zis ceva urât de PCR-ul lor și-a și plecat în fugă. Trebuia să mă ia pe mine de la grădiniță și asta a cântărit mai mult decât un job în vremuri de comunism. Să menționez și cum era să le-alerge bunicu-meu
O floare și-o armată de grădinărese by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18623_a_19948]
-
am intrat și am văzut vreo 15 răposați aruncați pe jos, înțepeniți fiecare după cum îl prinsese momentul fatal. L-am depus și noi pe al nostru și am ieșit înainte să ne închidă și pe noi ca să-i ținem de urât. Plata s-a făcut chiar pe scări la morga, ăla ne-a dus înapoi cu papucul la concert, iar în noaptea aia, de banii primiți, ne-am permis fiecare biletul la concert, o sticlă de Rasputin și un pachet de
Când bețivii cară mortul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18907_a_20232]
-
e de-o vârstă cu taica-miu și încearcă să mă agate????) Ghertoiul: IUBESC ROMÂNI IUBEC ROMÂNIA IUBESC ROMÂNIA URĂSC PERVERȘI CARE CORUP FEMEILE NOASTRE PENTRU O VIAȚĂ MAI BUNĂ tu esti frumoasă de asta te simți iubita de un urât și pork o fi lumea proastă dar nu toți suntem Eu: nu văd de ce m-ar interesa ce părere ai tu despre aspectul lui fizic și mi se pare foarte trist că gândești la modul la care gândești Ghertoiul: am
“Bani nu aduce fericirea” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18899_a_20224]
-
a iubirii și a izbânzii în viață. De acolo mi-am tras seva spre a iubi omul, spre a-l venera, spre a-l face stăpânul real al pământului. Vino în lumea mea și împreună vom uita, poate o vreme, urâtul dinafara sufletului nostru și împreună vom spera și chiar lupta fără a fi afectați sufletește pentru o lume mai bună. Primește MAGIA VIETII, și privește fără ați implica sufletul în lupta mârșavă a politicii, în corupția în care ne scăldăm
ALEGERE de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373663_a_374992]
-
pedeapsă, că personajul principal nu-i Raskolnikov, ci Svidrigailov. Oricum, acesta are mult mai mult bun simț decît primul. Și, deși Dosto afirmă mereu că-i antipatic, mie îmi este foarte simpatic. Svidrigailov, într-o anumită măsură, e cehovian. Plictiseala, urîtul lui, dezabuzarea, faptele bune (autentic bune) îl fac mai uman decît pe încrîncenatul R. Cu stimă și afecțiune, 18-VIII-1980
„Aparițiile” lui Svidrigailov by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13488_a_14813]
-
de poveste /de când strămoșii dejugară, /durând pe plaiurile-aceste /din piatră temelii de țară. / Ei rădăcini de neam, străbunii, /ne-au semănat aici în glie, /și la răscruvile furtunii /legatu-ne-au de veșnicie. / De-atunci alungi cu-a ta cântare /urâtul zilelor ursuze, /și în urcușuri pe calvare /blestemele oprești pe buze. /Și ori de câte ori destinul /ne toarnă în pahar otravă, /tu, Doină, îndulcind veninul, /ne vindeci inima bolnavă. Iar când în jale și-n durere, /de soartă sufletul ni-i frânt
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
am câștigat în adâncime”. Își strigă replicile, ca să ne fie și nouă mai clar: Roșcata: Eu, ca să arăt mai bine... Blonda: Faci întuneric! Roșcata: Nu! Ca să arăt și mai bine... Blonda: Și mai întuneric! Roșcata: Bine că ești tu frumoasă. Urâtule! Urmează chiar o femeie, într-o rochie asemănătoare, cu paiete aurii. Cântăreața Bianca Sârbu îi aduce un tribut lui Dan Spătaru. „Glasul lui delicat cu drag ne va chema”, îngână doamna, după care pune, pe muzica de la „În rândul patru
Astă seară facem glume de tranziție () [Corola-blog/BlogPost/338195_a_339524]
-
a strigat tata-mare la vecină. -Țiganii de peste calea ferată! Trec ziua, cică să spoiască căldările de aramă! Da de unde! Ei trec să fixeze ce ar fi de furat noaptea! Lasă-i vecine, până la ziuă cu Cartuș să le țină de urât și să-l chemăm pe Popescu, sectoristul. Excortați de Cartuș, cei doi hoți de rufe au stat până la ziuă în magazia de lemne cu ușa deschisă. Cum se mișcau puțin, Cartuș mârîia sau îi lătra. Nici ei nu au dormit
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Cererile trebuie depuse până în 17 octombrie, ora 16, iar preselecția se va desfășura în 17 octombrie. Alte amănunte - la Biroul Comercializare al D.S. Reșița (tel. 0255-216 533). ( T. T.) „Arrome“ la Papillon „Arrome“ - sau „încercarea de a reda frumosul din urât“, cum a explicat Anca Iulia Ciucur, coordonatoarea unei expoziții de fotografie a lui Lucian Spătaru, se deschide vineri, 7 octombrie, la ora 19, în Cafeneaua Papillon din Piața Unirii. Sunt surprinse cele mai expresive și mai frumoase momente din viața
Agenda2005-41-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284311_a_285640]
-
draga mamei, de-o vreme-ncoace, viața greu îmi trece. Mă dor picioarele și inima mă doare, nici somnul nu mai vine pe la mine. De tatăl tău îmi este tare dor. Mă rog în fiecare noapte, mai treacă pe-acasă, urâtul să-mi alunge... Privesc, prin geamul ce-mi numără secunde. Norii ce-au plâns, parc-au furat surâsul mamei, care, privind în vatră, își răscolește gândul: - Of, draga mamei! Era bine când era și el acasă... Amintire Doream să prindă
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
cei care locuiau în împărăție să revină cu picioarele pe pământ. Scăpat de o asemenea nenorocire, împăratul acelei țări îl întrebă pe flăcăul nostru ce îi poate dărui în schimbul binelui făcut. - Dă-mi un câine, împărate, ca să îmi țină de urât și să îmi păzească lucrurile, ceru Prințul-Polonic. Mirat de asemenea dorință și bucuros că scăpase cu o nimica toată, împăratul acela îi dărui flăcăului cel mai bun câine de vânătoare care se găsea în împărăția lui și îl lăsă să
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
aceste cuvinte cu care începe Evanghelia , puterea Cuvântului , Cel ce a zidit și cerul și pământul , creind ulterior viața pe pământ, și zborul, și mersul pe jos, și înotul, ideea și surâsul, dorul și plânsul , lacrima și bucuria , iubitul și urâtul ca stare sufletească , ca nuanță psihologică până dincolo de orice simțuri umane ce le putem defini . Ce simte materia moartă , ce simte pământul când îl călcăm cu piciorele noastre , ce simte o mână de atomi strivită de o roată de mașină
EVANGHELIA DUPĂ IOAN de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382268_a_383597]
-
și Dumnezeu a strâmbat din nas plictisit, sătul să-și tot vadă-n a cerului oglindă, doar propriul chip perfect șlefuit. Privea la universul tocmai finisat, nemulțumit de ceea ce-a creat. Până atunci tot separase sârguincios, lumina de-ntuneric, urâtul de frumos și ura de iubire și binele de rău... totul simetric, ordonat și punct cu punct, clasificat. Dar ce folos; era cam previzibil și mult prea plicticos. Așa că a-nceput să se joace, schimband ici și colo câte un
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
vrăji și-l prostea în ultimul hal, oricât ar fi fost el înainte de fălos. Vorbea lumea că dacă vreunul din cei ce se încurcaseră în fustele sale încercase cumva să o ocolească după aceea, ea se răzbunase făcându-i de urât încât respectivul devenise, că nu mai era capabil să mai poată avea vreodată o relație cu altă femeie în afară de ea. Câțiva o pățiseră și vorba se dusese în sat, iar oamenii o temeau și îi întorceau spatele când căuta să
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
tare, în același timp, de Dumnezeu. Mirela-Ioana este sinceră și își suprimă dezamăgirile, descoperind că dragostea care se revarsă spre ceilalți este mai necesară decât jocul dragostei în arena timpului propriu, special și mirific. Cartea este un răspuns dat „artei urâtului”, atât de promovată de unele cercuri din literatura română. Vezi Cristina Nemerovschi, cu ale ei cărți brutale și vulgar moderne! Pe scriitoare nu o pasionează succesul cu orice preț. Este atrasă de taina relației cu ceilalți: Bărbatul, părinții, rudele, colegii
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]
-
impresia? - Este simpatic tipul, ai dreptate. Mai are de stat o săptămână în stațiune. - I-ai luat deja un interviu? - Nu..., el mi-a spus de la început, că se plictisește singur. - De ce nu te-ai oferit să-i ții de urât? o tachină Ștefan zâmbind. - Ei na și cu tine acum, parcă de aceea am venit aici, să le țin de urât tuturor celor singuri care se plictisesc pe litoral. - Nu chiar tuturor, ci doar acelor tineri singuri care sunt... simpatici
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383446_a_384775]
-
dedicat poetului " Scumpului meu Mihai Eminescu, ca o mărturisire de neștearsa dragoste". 1887-07-15 Merge la Botoșani să îl vadă pe Eminescu, care era în grija surorii sale Henrieta. Știa că va fi primită cu răceală de Henrieta. Ca să-i treacă urâtul îi chema cunoștințe să facă lecturi literare, Mihai citind o piesă de teatru, la care lucra, iar ea servind musafirii cu ceai. Henrieta avea să spună despre Veronica că: "mare nenorocire a fost femeea asta pe capul lui Mihai și
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
ca aură a omului, așa ne-a dăruit-o Minodora Ursachi prin tot ce a oferit comunității. A slujit arta și tot ce ține de ea cu un soi de religiozitate înduioșătoare, pătimașă chiar, ducând o luptă invizibilă pentru asanarea urâtului din viața noastră. Arta îl face pe om mai stăpân pe instinctele sale - spunea scriitorul Ion Agârbiceanu. Trăind într-o lume a frumosului artistic și înconjurându-se de oameni de caracter, Minodora Ursachi a promovat cu toată ființa ei, de-
MINODORA URSACHI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382988_a_384317]
-
să-mi spun părerea în calitate de modest cronicar de artă și literatură, și trebuie să reținem odată pentru totdeauna că libertatea noastră, a presei, începe și se termină acolo unde începe libertatea altor semeni, iar exprimările publice care țin de estetica urîtului, a imoralei și pornografiei trebuie oprite. Sîntem înecați cu forța în prostia, misoginismul, decăderea morală, dezmățul și vulgaritatea altora! Nu merităm asemenea decadențe oferite privirii sub denumirea de ironie sau artă instituționalizată! Nu sîntem în așa hal de degradare pentru
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
față de autocrație sau de dictatură, față de comunism și capitalism, de statele laice și religioase, față de libertate și tiranie, de dreptate și nedreptate, de profeți și de criminali, de cum sunt distribuite În lume binele și răul, adevărul și minciuna, frumosul și urâtul. Înțelegi, Adam? Nu ne interesează faptul că viața lumii este Într-un fel sau altul, luminoasă ori detestabilă, sublimă ori monstruoasă; tot ce contează pentru noi este ca ea, viața, să existe și să continue. Acesta este rostul Centrului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fericire asistă la primele gângurituri mai lungi. N-a fost cazul. Căci la cinci luni părinții lui Radu au observat cu uimire, la început, apoi cu stupoare, și în cele din urmă cu groază că micul boier era neasemuit de urât. Până atunci tatăl, boierul Stoenescu, nu se prea uitase la copil fiind ocupat să asculte veștile ce veneau dinspre Țara Românească, unde Mihai Vodă îi bătuse de-i snopise pe turci la apa Neajlovului, iar aceștia, în buimăceala generală, zăpăciți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]