1,126 matches
-
devenit acum mai mult decât o convenție. Grație distanței foarte mari, imaginile aeriene transformau ceea ce la nivelul solului putea părea haotic Într-o structură aparent mai ordonată și simetrică. Inventarea avioanelor a jucat un rol important În dezvoltarea gândirii și urbanizării moderniste. Oferind o perspectivă care aplatiza topografia, făcând-o să semene cu un desen, zborul a Încurajat noi aspirații către „o viziune sinoptică, control rațional și ordine spațială”. Cel de-al doilea aspect important privind ordinea urbană ușor inteligibilă din
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de Chicago. Deși mulți politicieni, dictatori și urbaniști au pus la cale proiecte de reamenajare completă a unor orașe existente, aceste vise erau atât de costisitoare financiar și politic, Încât rareori au depășit etapa de schiță pe hârtie. În schimb, urbanizarea parțială este pusă În practică mult mai des. Zona centrală și veche a multor orașe rămâne cam așa cum e Bruges-ul, În vreme ce la periferii este mai probabil să se observe influențele unuia sau mai multor planuri urbanistice. Uneori, diferența Între cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
sale. și-a prezentat proiectele Ligii Națiunilor, a insistat pe lângă elita sovietică ca să-i fie acceptat planul pentru Moscova și a făcut tot ce i-a stat În puteri pentru a fi numit Într-o funcție de coordonare a activității de urbanizare și zonificare din Întreaga Franță și pentru ca planul său pentru noul Alger să fie adoptat. În cele din urmă, sub patronajul lui Jawaharlal Nehru, a construit capitala statului Punjab, Chandigarh, din India. Deși simpatiile politice ale lui Le Corbusier În
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
au asigurat o îndelungată și fertilă evoluție pașnică, un cadru juridico-statal de stabilitate și ordine, posibilitatea adoptării reformelor iosefine, a măsurilor economice mercantiliste, trecerea la o "revoluție" agrar-industrială, modernizarea proprietății și administrației, sporirea considerabilă a potențialului demografic, accelerarea procesului de urbanizare, punerea autohtonilor într-o permanentă activitate concurențială cu elementele etnice alogene, colonizate sau imigrate în acest teritoriu etc. Pornind de la aceste aspecte, în pofida crizelor interne și a declinului internațional, a înfrângerilor externe suferite de Austria, unele minți visătoare și entuziaste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
extrem de bine reprezentați în toate meseriile și ocupațiile „burgheze“. Este cunoscut faptul că dezvoltarea industrială și, mai întâi, cea artizanală și meșteșugărească s-a făcut simțită mai pregnant și mai profund în aglomerările urbane, într-un anume sens industrializarea și urbanizarea fiind fenomene conexe, acestea devenind adevăratele centre dinamizatoare ale dezvoltării în sens modern. Din acest punct de vedere, procentul populației urbanizate din România a crescut, în intervalul de care ne ocupăm, cu circa 9%, atingând în preajma primului război mondial 18
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sulful (S) - cel mai important element chimic pentru om, având rol benefic în calitate de component al organismului. * compușii sulfului au un rol toxic, mai ales cei anorganici (oxizi, acizi, sulfuri) * proporția populației expuse la noxe, aflată în atmosfera urbană crește odată cu urbanizarea și cu creșterea industrializării anumitor zone. Acidul sulfuric - ploaia acidă. Fierul (Fe) - importanța sa în organism este dat de rolul său de transport al oxigenului în organisme. Deficitul de Fe - aport insuficient duce la anemie hipercronă, oboseală, tulburări morfofuncționale digestive
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
unități de opinii în caracterizarea sa. Marea majoritate a autorilor luați în dezbatere consideră capitalismul ca fiind un fenomen în primul rând de ordin economic sau politic. Îl definesc prin cuvinte ca eficiență, mașinism, economie, rentabilitate, afaceri, comerț, bogăție, dinamism, urbanizare, bani, capital, afaceri, mod de viață, unealtă, democrație, libertate, drept la vot. Dimensiunea economică este într-adevăr cea mai ușor de observat și de analizat. În același timp, acest reflex, cel al analizei economice și doar economice a capitalismului, este
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
privind dezvoltarea economica sustenabilă sau viabila, la nivelul fiecărei tari si la scara mondiala, sunt legate de un complex de probleme cu care se confrunta, in prezent omenirea, si anume: sărăcia in mijlocul belșugului; degradarea mediului înconjurător, extinderea necontrolata a urbanizării; nesiguranța ocupării unui loc de munca; înstrăinarea tineretului; înlăturarea valorilor tradiționale; inflația, șomajul, crize monetare, economice si geografice etc. Conceptul de dezvoltare sustenabilă exprima procesul de lărgire a posibilităților prin care generațiile prezente si viitoare îsi pot manifesta pe deplin
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
și reprezentare. 1.4. Experiența din România 1tc "1.4. Experiența din România1" Pentru țara noastră, în timpul regimului comunist, instituționalizarea copiilor a reprezentat principala modalitate de protecție a copilului. În urma politicilor pronataliste forțate, a lipsei serviciilor de planificare familială, a urbanizării forțate și a nivelului de trai scăzut, multe familii au avut copii pe care ori nu i‑au dorit, ori nu i‑au putut îngriji, fapt care a determinat apariția unor deficiențe sau a unor condiții improprii de creștere și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a unor evoluții economice și politice importante, precum sporirea autorității parlamentelor, capitalizarea economiei și proletarizarea categoriilor dominate. Teoriile inițiale formulate în sociologia nord-americană postbelică, surse ale acestor mișcări, dislocările structurale masive asociate unor schimbări sociale rapide și profunde, cum sunt urbanizarea sau industrializarea, care conduc la disoluția controlului social și încurajează comportamentele antisociale (Smelser, 1962; Tilly et. al., 1975). Abordările ulterioare au respins asocierea m.s. cu iraționalitatea sau devianța punând în loc o paradigmă raționalistă potrivit căreia m.s. nu reprezintă altceva decât
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de o implicare sistematică a comunităților locale. Ea poate fi depistată în contribuțiile principale aduse (Larionescu, 2001): - identificarea problemelor sociale majore generate de schimbările structurale ale societății românești de după 1918 - dublarea teritoriului și a populației, decalajele dintre nivelurile de industrializare, urbanizare, organizare administrativă, culturală juridică, ale provinciilor noului stat național - și cercetarea lor obiectivă de către cele mai prestigioase competențe ale țării; - încurajarea cunoașterii și tratării comparative a problemelor societății românești cu cele ale societăților europene, dat fiind faptul că România întregită
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a CNDS privesc creșterea accesibilității tuturor regiunilor în raport cu UE, creșterea accesului la cunoaștere și a capacității de inovare, întărirea rețelei urbane principale prin distribuția spațială a terțiarului superior, consolidarea rețelei de localități și creșterea calității vieții urbane, continuarea procesului de urbanizare și o nouă relație urban - rural, protejarea și punerea în valoare a patrimoniului natural și construit și protecția față de riscurile naturale. Din păcate, în România, obiectivele ce vizează dezvoltarea socială nu sunt integrate suficient în politica de planificare a teritoriului
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
vizează toate domeniile relevante pentru funcționarea unei societăți, astfel încât acestea pot fi clasificate în politici sectoriale, în funcție de domeniul în care se constituie: politici economice, politici demografice, politici fiscale, politici salariale, politici sociale, politici în domeniul protecției mediului înconjurător, politici de urbanizare etc. În cadrul politicilor publice, p.s. se constituie ca un corp distinct de politici, cu toate că și acestea, la rândul lor -, pot fi clasificate în mai multe categorii de politici sectoriale. Însă ceea ce le unește sunt obiectivele generale cărora le sunt subsumate
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asemănarea relativă se manifestă și sub aspectul valorilor, atitudinilor, opiniilor și comportamentelor respectiv modurilor-stilurilor de viață specifice locului respectiv. De regulă, segregarea socială este un fenomen predominant urban, cercetarea și teoretizarea sa devenind importantă odată cu manifestarea marcantă a procesului de urbanizare, respectiv a problemelor cauzate de consecințele ei (de exemplu, conflicte rasiale, inegalități sociale, rasiale și de locuire, dezorganizare socială, sau deficit de legitimitate etc.). În literatura de specialitate segregarea este tratată ca o problemă socială cauzată de deficitul de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Anca Mihaela Munteanu IAȘIUL din perspectiva regenerării urbane PREAMBUL Procesul de urbanizare manifestat în întreaga Europă a dus la apariția unor orașe centrale și a suburbiilor acestora, a unor grupuri de orașe ce au devenit principala formă de organizare urbană. Multe din aceste zone prezintă un caracter metropolitan - funcționează asemenea unei zone
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
și începutul secolului XX se constată o înflorire deosebită a programelor de educație a adulților. După Kidd și Titmus (1985), următorii factori au stimulat în această perioadă educația adulților: revoluția industrială, marile descoperiri geografice, revoluțiile social-politice, mișcările naționaliste, marile migrații, urbanizarea, cererea de tehnologie superioară. Prima școală superioară pentru adulți este considerată aceea organizată de Grundtvig, în Danemarca, și care a instituit un model scandinav al educației adulților (educația comunitară, centrarea pe rezolvarea problemelor social-economice ale regiunii). N.F.S. Grundtvig (1783-1872) a
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și antisemitismul depistabile la unii dintre români), ci și de prestigioase abordări ale elitei (faimoasa găselniță cioraniană despre „neantul valah”). Care este situația astăzi, după 1989? Mai Întâi, la nivelul societății românești În ansamblu, tendința pare să fie una de urbanizare treptată a țării. Chiar dacă falimentul industriei noastre a purtat masele de muncitori Înapoi În sate, aceste așezări - ce păreau cu câteva decenii În urmă niște adevărate „toposuri ale eternității” - nu mai sunt izolate și nu mai adăpostesc sătenii de odinioară
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spațiului competițional în aceste țări, cât și formarea unor atitudini partizane (Rose și Urwin 1970; Crewe 1985). Politicile comuniste de tip egalitarist au eliminat această posibilitate în Estul Europei (de exemplu, nu a existat un conflict urban vs. rural datorită urbanizării masive; clivajul proprietari vs. angajați a fost eliminat datorită absenței proprietății private, statul era unicul proprietar), iar rezultatul a fost absența (cvasi)totală a unor astfel linii de clivaj (Evans și Whitefield 1993; Kitschelt et al. 1999).1 Prin urmare
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
tinde să trăiască împreună cu cei cu care se aseamănă. În felul acesta, se pot dezvolta și în spațiul urban structuri sociale capabile să genereze spirit comunitar. Din rațiuni evidente, comuniștii nu au adoptat aceeași manieră de acțiune, pentru că procesul de urbanizare ar fi asigurat un grad de libertate incompatibil cu un regim totalitar. Opțiunea lor a fost pentru „urbanizare planificată, bazată pe locuințe de stat și alocarea de la centru a investițiilor în infrastructură”. În această manieră, regimul „a creat doar mediul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
urban structuri sociale capabile să genereze spirit comunitar. Din rațiuni evidente, comuniștii nu au adoptat aceeași manieră de acțiune, pentru că procesul de urbanizare ar fi asigurat un grad de libertate incompatibil cu un regim totalitar. Opțiunea lor a fost pentru „urbanizare planificată, bazată pe locuințe de stat și alocarea de la centru a investițiilor în infrastructură”. În această manieră, regimul „a creat doar mediul construit, nu și structurile sociale și relațiile care susțin procesul de urbanizare”<ref id=”2”>Gr. Andrusz & M.
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
totalitar. Opțiunea lor a fost pentru „urbanizare planificată, bazată pe locuințe de stat și alocarea de la centru a investițiilor în infrastructură”. În această manieră, regimul „a creat doar mediul construit, nu și structurile sociale și relațiile care susțin procesul de urbanizare”<ref id=”2”>Gr. Andrusz & M. Harloe & I. Szelenyi, Cities after Socialism. Urban and regional change and conflict in post - socialist societies, Blackwell Publishers, 1996, p. 105.</ref>. În practică, modelul urmat a fost cel sovietic, iar standardul adoptat s-
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
afectat structura comunitară în România contemporană. Migrația (atât internă cât și externă) este unul din acele fenomene care au caracter continuu și care, printre altele, contribuie la accentuarea unor disfuncții majore caracteristice societății românești. Avem în vedere aici industrializarea și urbanizarea ca procese masive ce au determinat contextul României contemporane, procese care au generat consecințe majore în aria structurării comunitare. Cele două fenomene au angrenat pe de o parte un puternic curent migratoriu rural urban, producând o masivă dislocare a populației
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
din mediul urban la nivel european, observăm că procentajul populației din orașe în zona Europei de Est era mai mare decât cel din România, la momentul 1992 înregistrându-se o valoare de 63,1%. Acest nivel mai puțin ridicat al urbanizării în comparație cu cel prezent în țările din jur se datorează și unei distribuții spațiale inegale a populației între mediul rural și cel urban. În context internațional putem vorbi de fenomene precum urbanizare și contra urbanizare (counter-urbanization). Astfel, dacă de exemplu în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de 63,1%. Acest nivel mai puțin ridicat al urbanizării în comparație cu cel prezent în țările din jur se datorează și unei distribuții spațiale inegale a populației între mediul rural și cel urban. În context internațional putem vorbi de fenomene precum urbanizare și contra urbanizare (counter-urbanization). Astfel, dacă de exemplu în Statele Unite în anii 1970 se constată deja o migrație internă dinspre mediul urban către mediul rural, alături de mișcări de populație către centre urbane mai mici sau zone conectate puternic cu arealele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Acest nivel mai puțin ridicat al urbanizării în comparație cu cel prezent în țările din jur se datorează și unei distribuții spațiale inegale a populației între mediul rural și cel urban. În context internațional putem vorbi de fenomene precum urbanizare și contra urbanizare (counter-urbanization). Astfel, dacă de exemplu în Statele Unite în anii 1970 se constată deja o migrație internă dinspre mediul urban către mediul rural, alături de mișcări de populație către centre urbane mai mici sau zone conectate puternic cu arealele urbane mari, în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]