34,085 matches
-
cădea să fie strict; Altminteri, e un disconfort Tot drumul, și-un amar conflict; Iar drumu-i odă, și-i păcat Să nu-l slăvești în ditirambi, Când inima-ți, chiar sub lăcŕt, Ritmează suitorii iambi. Nu-i bine treptele, cînd urci, Să le tot numeri. Nu sînt scări Mai lungi ca astea, și le spurci, Atunci, cu feluri de ocări. Nici coborîndu-le, nu cred Că-i bine să o faci. Accept Un singur fapt, - sau doar conced: E scara un scalar
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
-i greu să-nnozi piciorul "ei" Cu-al tău, prinzîndu-l ca-ntr-un laț Într-un tangou sau ce dans vrei; Nu-i greu să împletești un S Cum cozile de hipocampi, - Dar pe un dîmb, ițit din șes, Greu urcă pașii unijambi. Ci domnul Noica și Gabriel Nu sînt un monstru bicefal Ce urcă,-n aerul bleu ciel, Într-un văzduh filosofal, Pe numai două,-n loc de patru Picioare, - care, chit că șed În loc, într-un etern stop-cadru, Unul
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
Într-un tangou sau ce dans vrei; Nu-i greu să împletești un S Cum cozile de hipocampi, - Dar pe un dîmb, ițit din șes, Greu urcă pașii unijambi. Ci domnul Noica și Gabriel Nu sînt un monstru bicefal Ce urcă,-n aerul bleu ciel, Într-un văzduh filosofal, Pe numai două,-n loc de patru Picioare, - care, chit că șed În loc, într-un etern stop-cadru, Unul pe altul se succed. Pîn' la cabană nu e mult, Mai multă-i calea
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
Cei cîți în haită nu se strîng, - Ci-și saltă, ca-ntr-un fel de danț, Piciorul drept, piciorul stîng. Piciorul drept, piciorul stîng Fac împreună un biped... Îi doare, însă nu se plîng, Unul pe altul se succed; Greu urcă pașii unijambi, E scara un scalar concept; Ritmează suitorii iambi Piciorul stîng, piciorul drept. * Din Raiul, baremi, al lui Max Jacob.
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
ducă melcii la plimbare, Și să te-mbrace numai în veșminte Ce-arată multe și ascund puține Din farmecele tale fără minte, Picioarele-n cizmoance lungi să-ți țină, Și-o bluză pe sîni mici avînd drept pază Să poți urca prin turnuri de castele Pe coridoare vechi ce delirează În mari portrete revărsînd dantele Și blănuri moi, cînd doamnele din ele Coboară să plutească pe podele..
Dragostea-și are grijile-i mărunte... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7730_a_9055]
-
metamorfoza Ea era aproape de mine m-atingea cu o aripă de miere și se sfărâma la picioarele mele ca o depărtare hieroglifică. Lucruri ciudate se întâmplau. Nu mai înțelegeam nimic din lucruri, din ferestre, din păsări măiestre. Trupul încerca să urce dealul cu lemnul în spate. Gura mușca din coadă. Trei capete aveau sfeșnicele și toate retezate. aritmetica neformelor Mișcă buzele, dar nu se aude nimic praf iese și arhipelaguri trăsnite de crivăț. Obiectele se înnegresc de bolboroseală și încăperea se
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
decât Bach Și timpul domol pe dealurile voastre scrie. Vecernii-magnolii scuturate în sufletul pribeag Și băiatul care sărută orice lingură căzută pe jos Și își închină seara perna Și ziua farfuria cu mâncare El care odinioară purta haine scumpe Acum urcă muntele desculț Și ridică la răscruci câte o troiță. Anatolia, Bucovina, Transilvania, Moldova Și drumul iconarilor străbătându-vă satele Și același băiat cântă din fluier, el cel atât de îndrăgit De păsările și urșii și lupii Pe care îi învățase
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
să reflectez serios asupra dificilei misiuni care i s-a încredințat... Adorm cu greu: }ânțarii tropicelor nu sunt mai puțin mizantropi decât cei din patrie... Hotelul "Nacional". 30.I. Noaptea. Enrique și Juan apar, ca de obicei, pe la vreo nouă. Urcă din subsol, de la masă. O dată ce noi îi așteptăm de pe la șapte înseamnă că au mâncat cel puțin două ore! Nici o scuză. Acceptă să mai ia odată masa, cu noi, și nu lasă defel impresia că nu ar fi flămânzi... Programul de
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
fostului proprietar pe frontispiciul rococo, stil foarte îndrăgit de, presupun!, petroliștii din Texas, cu o curte micuță, ticsită de găinușe decorative, întru protecția cărora vizitatorii sunt invitați să tragă neapărat portița la intrare. Frumos, înduioșător chiar, cu micul inconvenient că urcând scările celor trei nivele și străbătând coridoarele ești nevoit să alegi pe parchet micile insulițe neviciate de guano, ba să ai grijă și de măruntele obrăznicături care ți se bagă insistent sub tălpi. Ne primește Manuel Cofino, vicepreședintele al n-
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
Mi-e azi pe lângă zi, cu ce nu-i de rămas în ramă, că sprijin vocile care m-ating de la diminuare-n sus și las mai lesne ceva din ce luasem de necerut când se fac treptele să nu le urc, mergând să nu m-așez. (Onești, duminică, 7 ianuarie 2001) Dintre ultimele milenii Să-nlătur scame de somn la timpu-aburit, nu-mi iau graba-n serios pentru cine mă cheamă, iar de-s pregătit, nu mă-ntreb, teamă, lasă-mă
Poezie by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/7639_a_8964]
-
Mâna ta mă tăia cu precizie, adunam între coapse lingouri de ceață, pofta devenise tornadă. Executam figuri impuse - patinatoare beată de gheață! Măndița Măndița scutură covoarele invers. Aruncă praful în sus, pentru că în jos stă cineva care face scandal. Praful urcă mereu atât de mult, atât de perfect, încât poți face obiecte din el. Eu mi-am făcut o cameră Întreagă. Un pat dublu de praf, un șifonier în care am agățat o sumedenie de rochii de praf, și chiloței de
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
praf, mama coase cu praf tot ce îi desenez eu în praf și bem amândouă cafeaua de praf. Măndița scutură harnic, în fiecare secundă, vagoane, tone de covoare, metalice, grele cu zgomot de porți de fier de închisoare. Si praful urca docil în sus, pentru că în jos stă cineva care face scandal. Pîmânt roșu negru Allumette Pe piele mi se plimbă agale nu muște, costelivii îngeri. Femeia de culoare doarme lânga mine, pe o tejghea cu ardei iuți de soare scorojiți
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
a desenat cu bucurie, Tatăl și Fiul, Duhul Creator. Nu pe nisip, pe scoarța lavei, Pășește primul heruvim, Ligurie, de Domnul Slavei Trasată ești, contur sublim. Și golfuri mici mai sapă încă De râd ca gropile-n pomeți, Măslinii-i urcă și pe stâncă, Vița de vie o cațără-n scaieți. Ești arc întins, atingi și norii, Un țărm abrupt și nematern, Săgeată-n infinit, navigatorii Sunt fii expulzați, exil etern. Marină, faima ta întreci-o Pe cea sticlind cu Marco
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
încât deveniseră cenușii ca zorii unei dimineți ploioase. Mâncase imediat după ce ajunsese acasă, poate că era doar o sfârșeală trecătoare. Băuse și un pahar de răchie, ca să se întărească. Toropeală îi stăruia însă în picioare și, încet-încet, începuse să-i urce înspre șale. Încercase să doarmă puțin, nu mult, își dăduse el seama după poziția umbrei cireșului din mijlocul curții, doar atât cât să-i ajungă toropeala până la coaste. Se trezise respirând cu greutate, de parcă plămânii începuseră să i se umple
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
om. Aceasta fusese singura explicație pe care o mormăise sec duminica următoare vecinilor la biserică, și lucrurile rămăseseră așa. Ajunsese de-acum în fața prispei. Oftă la vederea celor cinci trepte abrupte care duceau spre prispa înaltă, aflată în umbră. Le urcă cu grijă, una după alta, cu pași apăsați, ca nu cumva să se dezechilibreze. La a treia treaptă fu și mai atent, își așeză talpa piciorului puțin în dreapta și apăsă înainte cu vârful, apoi cu călcâiul. Un scârțâit rotund ca
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
din lemnul vechi. Descoperise mișcarea cu câțiva ani în urmă și de atunci nu scăpa niciodată ocazia s-o facă să scârțâie. Asta se întâmpla doar la urcare, la coborâre scândura se încăpățâna să rămână mută. Celelalte două trepte le urcă absent, cu o umbră de zâmbet în colțul gurii. Toader se oferise s-o repare, spusese "scândură", arătând cu mâna treptele, dar el îi spusese să nu se atingă de ea. Trecuseră mulți ani de când îl luase în casă, și
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
Lune Cernacotis Râmșei, La Vrăjitoarea lui Zagreus cu cagula trasă pe față, du-te, Ia-ți Caduceul Mesagerului Sacru al Grâului și-al Viței de Vie, "Al holdelor și-al podgoriilor." Mergi la Arborele Vieții, Butucul Runic Celest, Pe care urcă vrejul de hamei, lăstarul sacru, Cere-i Merindea Poamei de pomana Omului cea de drum lung. Și dintr-odată s-a dus, s-a purtat dintr-odată mai iute ca gândul Nu sfârșea cuvântul, numele locurilor, Cât și ajungea într-
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Numele Deloc, având înțelesuri (duble) cu două fețe: Nimeni, Mândru, Bărbat Vârtos Ramunc De Mândru-Loc Să-I Cauți Locul în Cer. întru care zic ție: Ramuc Cere Marei Mame Amua să te mute în Cer, Cere-i Scara Cerească să urci la Tatăl Cetății Să-ți dea un pumn de secară Către Zamenos, către Seamănul Său Ceresc, Să te duci la seceră, la moară să urci s-aduci făina Să frământe Ea pâinea De Calea Vieții: Călăvia Cu semenele sale Zâne
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Ramuc Cere Marei Mame Amua să te mute în Cer, Cere-i Scara Cerească să urci la Tatăl Cetății Să-ți dea un pumn de secară Către Zamenos, către Seamănul Său Ceresc, Să te duci la seceră, la moară să urci s-aduci făina Să frământe Ea pâinea De Calea Vieții: Călăvia Cu semenele sale Zâne din Muntele Mut al Tărâmului Muravi în Cogaionul cu numele tatălui tău din Moesia - Cosău Moisenea, născut Zeu-Om Salmolsis, Cu Salmolsis }ugulea Cel Moale
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
de aur purtând Singure să se apere de lupi, de mocanii cei lacomi. șAurelius Gavrilă Bălanț Eroul Cvaler Kabir, vocea Demosului un milion de nume Salmolsis, Comunele Pastorale Cimeriene, cu numele tale: Mendru, Mândru-Loc Bărbat Mândru, Oier Mândru, Cel ce urcă pe Iedera Edenului îmbrățișând Pomul Gnosei sale Mândru- Cedru Mândrucel Cu Mândrul Fiu al Mărului pe El urcă Iedera Raiului, Cavaler Kabyr Mândru Nume de Apă Clară șde băutț în Drumul Oilor, Cavaler Kabyr Mândrul Med cu Apa Vie: Cavaleri
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Kabir, vocea Demosului un milion de nume Salmolsis, Comunele Pastorale Cimeriene, cu numele tale: Mendru, Mândru-Loc Bărbat Mândru, Oier Mândru, Cel ce urcă pe Iedera Edenului îmbrățișând Pomul Gnosei sale Mândru- Cedru Mândrucel Cu Mândrul Fiu al Mărului pe El urcă Iedera Raiului, Cavaler Kabyr Mândru Nume de Apă Clară șde băutț în Drumul Oilor, Cavaler Kabyr Mândrul Med cu Apa Vie: Cavaleri Cabyri - Doi Zei Buni Mi-au zis: Râde-Mi Mesie, Zeu de Ziuă, Mezilă, Râde-Mi Demon Bun
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Celestă Cu Eroul-Zeu Bun Lumină pe Cer Lucind: Dă-mi, Colăcere, mâncarea de Colărezii Căii Cerului Pe Cal de Rege cu nimbul nopții călător, Pe cel bun îl sărută, pe cel rău îl arde șscrumeșteț: Iedera pe care să te urci în Eden, Laurul ce te-ncunună pe merit, Laptele ce-l sugi la sânul Marei Mame din Rithonul de Aur, Poporul ce te întâmpină: numele Legii este numele tău - Salmolsis - Cavalerul Kabyr, Eroul născut dintre păstorii cimerieni în Epir: Epirota
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
strigă un gând strivit de cuvinte, Se-ntunecă nu doar când soarele-asfințește, și ochiul i se-nchide obosit, un relief se mișcă și-n clătinarea noastră, desăvârșim un altfel de-asfințit, E asfințitul care nu se vede, în care agonia urcă-n rang... și după ce colindă lumea toată, se-ntoarce-n chip de bumerang... Plecat din mine îmi spune umbra c-am plecat din mine iubire să-ntâlnesc și să culeg, oglinda, iată, mă arată-ntreg. Să cred din răsputeri aș
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
tu mă vezi doar cu ochiul sintetic de după somn, cum migrez eu în apele formelor înspre splendoare și merg mai departe și-n cele din urmă adorm cu mâinile-n materia grea din viața de după lume trec pe lângă somnul tău, urc scara celor 72 de stări fiecare stare e-atâta agonie câtă splendoare. Anamneză mă trezește sângele; e mereu pe acolo pe unde eu dorm este el mesagerul care umblă pe urmele mele mă trezesc și tresar și urmează că vreau
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/8230_a_9555]
-
din interior, era pur și simplu la Martin, de asemenea nu îmi aduc aminte cine mi-a spus prima dată de cenaclu sau cine m-a chemat acolo. În schimb, îmi aduc aminte o scară lungă, pe care trebuia să urci până la capăt și la fiecare palier peisajul se schimba ca într-un film neorealist italian, pentru că treceam printre scaune dezafectate scoase pe hol, niște coruri studențești care făceau repetiții pentru Cântarea României, era foarte frig iarna și o caldură umbroasă
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]