549 matches
-
și nu prea, foșnind prin solzii vineți,/ în timp ce-n altă lună, a lotcii pescărești/ aproape roase vâsle strâns le țineți”. Răsună aici și alte clape, inclusiv (și nu fără farmec) cele amintind de G. Călinescu: „văzduhul e vibrant:/ - planete, astre urse -/ parcă ne vin ciudat/ peste planete curse.// Iubirea de înalturi/ ne arde-n trup, precum/ mari peșteri în bazalturi/ păstrează-al lunii fum”. Categorial, dominanta producției lirice din deceniile al șaselea și al șaptelea este un romantism aproximativ, puțin diferențiat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
12; Steinhardt, Critică, 94-97; Gabriel Stănescu, Sfârșit de spectacol, VR, 1986, 2; Leon Baconsky, Vlaicu Bârna, „Monotonia metronomului”, ST, 1986, 8; Irina Petraș, Cântec despre țară, ST, 1987, 12; Aurel Martin, „Cântec despre țară”, RL, 1988, 18; Emil Manu, Sub Ursa Mare, RL, 1988, 50; Stolnicu, Printre scriitori, 137-139; Dicț. scriit. rom., I, 249-251; Z. Ornea, Memorialistică savuroasă și instructivă, RL, 1999, 11; Daniel Cristea-Enache, O altă respirație, ALA, 1999, 477; Popa, Ist. lit., II, 359-360; Săndulescu, Memorialiști, 298-304. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
năruitu-s-au copaci și ziduri / în planșete de frați și-nverșunări în orașul lombard. Dar eu scriu încă vorbe de iubire, / și-aceasta chiar e-o carte de iubire / către patria mea. Le scriu fraților Cervi, / nu celor șapte stele ale Ursei: celor șapte emilieni / din câmpie. Purtau în inima puține cărți, / murit-au zvârlind în tăcere zaruri de dragoste. Iubirea moartea-ntr-un mormânt abia scobit de ceață (Fraților Cervi, Italiei lor, trad. MB). Cele șapte stele ale Ursei sunt un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
stele ale Ursei: celor șapte emilieni / din câmpie. Purtau în inima puține cărți, / murit-au zvârlind în tăcere zaruri de dragoste. Iubirea moartea-ntr-un mormânt abia scobit de ceață (Fraților Cervi, Italiei lor, trad. MB). Cele șapte stele ale Ursei sunt un vădit ecou al primelor versuri din cantul Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele ale Ursei, / s-ajung a vă mai contemplă o dată (vv. 1-2).509 Așa cum Leopardi îi juxtapune pe Eros și Thanatos în stihul 100 din Consalvo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tăcere zaruri de dragoste. Iubirea moartea-ntr-un mormânt abia scobit de ceață (Fraților Cervi, Italiei lor, trad. MB). Cele șapte stele ale Ursei sunt un vădit ecou al primelor versuri din cantul Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele ale Ursei, / s-ajung a vă mai contemplă o dată (vv. 1-2).509 Așa cum Leopardi îi juxtapune pe Eros și Thanatos în stihul 100 din Consalvo și în titlul cantului Dragoste și Moarte și în primul vers al aceluiași, Quasimodo îi alătura, s-
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poeziei ermetice, învingându-l prin această și pe poetul din Recanati, ale cărui versuri constituie un model și pentru creatorul care dorește să fie accesibil publicului și să refacă omul. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei, o contrazicere a mesajului antecesorului, semnifică renunțarea la întreaga stagiune ermetica a propriei creații și reconfirmă manieră în care scriitorul sicilian înțelegea să se raporteze la operă acestuia cu un amestec de admirație și respingere, căci dacă este incontestabil faptul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
comune: termenul voce și a indicat totodată dorința celor doi autori de a plasa în apropierea adjectivului antico o imagine sonoră, adesea un cânt ce se stinge treptat, ca în versurile următoare bogate în topoi leopardieni precum colina, vântul, pădurea, Ursa: Vântul, cu strune, din Iblei, din conurile / Madoniei smulge imnuri și plângeri / pe timpane de grote străvechi / că agava și ochiul brigandului. Iar Ursa / nu te părăsește încă și tremura cele șapte / focuri de-alarmă aprinse pe dealuri, / și nu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ce se stinge treptat, ca în versurile următoare bogate în topoi leopardieni precum colina, vântul, pădurea, Ursa: Vântul, cu strune, din Iblei, din conurile / Madoniei smulge imnuri și plângeri / pe timpane de grote străvechi / că agava și ochiul brigandului. Iar Ursa / nu te părăsește încă și tremura cele șapte / focuri de-alarmă aprinse pe dealuri, / și nu te părăsește zvonul carelor / roșii ale maurilor și cruciaților (Ce noapte lungă, trad. MB).518 Repetiția nu te părăsește încă (...) nu te părăsește în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
carelor / roșii ale maurilor și cruciaților (Ce noapte lungă, trad. MB).518 Repetiția nu te părăsește încă (...) nu te părăsește în poziție inițială de vers, scoate în relief puterea pe care versurile Canturilor o exercitau asupra imaginarului quasimodian. Vântul, carele, Ursa, hoțul, grotele sunt elemente ale imagologiei și cronotopiei specifice romanticului pe care scriitorul ermetic le încadrează în scenografia dată de Sicilia natală. Leopardi le reunise în Alla Primavera: Echo, nu-n chip de boare, / ci-n chip de duh nefericit
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
între bagajul sau de tablouri lirice și propriile trăiri. Insula este decorul în care scrierile vechi revin tainic la viață: iată-l pe Leopardi, în vibrația vântului, în grotele antice ce amintesc de tristă ninfă Echo din Primăverii, în imaginea Ursei ce readuce în prezent incipitul cantului Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele ale Ursei, / s-ajung a vă mai contemplă o dată (Amintirile, vv. 1-2).520 Pe fondul grecității și al deschiderii spre opera anticilor, poetul sicilian, un clasic modern, oferă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
scrierile vechi revin tainic la viață: iată-l pe Leopardi, în vibrația vântului, în grotele antice ce amintesc de tristă ninfă Echo din Primăverii, în imaginea Ursei ce readuce în prezent incipitul cantului Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele ale Ursei, / s-ajung a vă mai contemplă o dată (Amintirile, vv. 1-2).520 Pe fondul grecității și al deschiderii spre opera anticilor, poetul sicilian, un clasic modern, oferă în versurile sale un leopardism nuanțat, cu o puternică amprenta personală, care face de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sintagmei poetului ermetic. Același termen, plasat în imediata apropiere a unor motive auditive, ne-a prilejuit studierea acelora care s-au adeverit a fi veritabile rescrieri ale unor versuri leopardiene. Deoarece în Ce noapte lungă Quasimodo menționează colina, vântul, pădurea, Ursa, grotele, hoțul (acel pallido ladron din Viața Solitara, v. 78), toate motive literare ce definesc poezia recanatezului, este evident că aceasta poezie reelaborează imagologia maestrului: Vântul, cu strune, din Iblei, din conurile / Madoniei smulge imnuri și plângeri / pe timpane de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
v. 78), toate motive literare ce definesc poezia recanatezului, este evident că aceasta poezie reelaborează imagologia maestrului: Vântul, cu strune, din Iblei, din conurile / Madoniei smulge imnuri și plângeri / pe timpane de grote străvechi / că agava și ochiul brigandului. Iar Ursa / nu te părăsește încă și tremura cele șapte / focuri de-alarmă aprinse pe dealuri, / și nu te părăsește zvonul carelor / roșii ale maurilor și cruciaților (Ce noapte lungă, trad. MB).528 Modul în care autorul sicilian a transpus elemente leopardiene
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lungă accente nostalgice. În cea dintâi autorul a recurs la reminiscențe leopardiene pentru a accentua faptul că el însuși a depășit tiparele ermetismului, "învingându-l" prin această și pe poetul din Recanati: scriu fraților Cervi / nu celor șapte stele ale Ursei. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei echivalează cu renunțarea la întreaga etapă criptica a propriei creații și reconfirmă în același timp poziția freudian ambivalenta de pe care scriitorul ermetic înțelege să se raporteze la maestrul sau
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
leopardiene pentru a accentua faptul că el însuși a depășit tiparele ermetismului, "învingându-l" prin această și pe poetul din Recanati: scriu fraților Cervi / nu celor șapte stele ale Ursei. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei echivalează cu renunțarea la întreaga etapă criptica a propriei creații și reconfirmă în același timp poziția freudian ambivalenta de pe care scriitorul ermetic înțelege să se raporteze la maestrul sau, cu un amestec de admirație și respingere. Numeroasele trimiteri ale rimelor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
trebui să pornească de la imaginea cerului și să valorifice o serie de aspecte legate de poziția astronomică a aștrilor în nopțile anului 1609, comparată cu modul în care sunt dispuse, în tabloul lui Elsheimer,luna plină, puțin după răsăritul ei, Ursa Mare plasată în partea dreaptă a tabloului și Calea Lactee care traversează suprafața picturii în diagonală. Corrain arată că studiul comparativ al repartizării elementelor astronomice în tabloul lui Elsheimer și în nopțile anului 1609, recuperate pe ordinator, arată că La fuite
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
anume. Bolta cerească nu arată ca o reproducere de factură realistă și deformarea intenționată a semi-calotei sferice de pe suprafața picturii nu este singura responsabilă pentru acest lucru. Viziunea panoramică la 1800 centrată spre nord, oferă imaginea unui cer pe care Ursa Mare este singura constelație reprodusă cu o anume fidelitate. Steaua de deasupra Ursei Mari ar putea fi Artus, dar identificarea ei se bazează numai pe faptul că este vizibilă în mod obișnuit, în prelungirea Ursei. Celelalte constelații care nu pot
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
intenționată a semi-calotei sferice de pe suprafața picturii nu este singura responsabilă pentru acest lucru. Viziunea panoramică la 1800 centrată spre nord, oferă imaginea unui cer pe care Ursa Mare este singura constelație reprodusă cu o anume fidelitate. Steaua de deasupra Ursei Mari ar putea fi Artus, dar identificarea ei se bazează numai pe faptul că este vizibilă în mod obișnuit, în prelungirea Ursei. Celelalte constelații care nu pot fi identificate cu certitudine, ar putea fi Lebăda, sugerată de cele trei stele
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
imaginea unui cer pe care Ursa Mare este singura constelație reprodusă cu o anume fidelitate. Steaua de deasupra Ursei Mari ar putea fi Artus, dar identificarea ei se bazează numai pe faptul că este vizibilă în mod obișnuit, în prelungirea Ursei. Celelalte constelații care nu pot fi identificate cu certitudine, ar putea fi Lebăda, sugerată de cele trei stele, aliniate și strălucitoare, care apar între prima și a doua zonă întunecată a arborilor și Delfinul, evocat de grupul de stele situat
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
fi Pleiadele. Celelalte stele nu sunt reproduse fidel după imaginea cosmică și par să răspundă numai imperativului de a crea mai multe puncte luminoase pe suprafața picturală. Nici poziția, nici proporția aștrilor nu sunt reproduse fidel. Raportul între Lună și Ursa Mare nu corespunde realității, pentru că în realitate, Ursa Mare ar trebui să fie aproape de zece ori mai mare decât este în tablou și așa-zisul Delfin ar trebui să fie mai mic decât Ursa Mare. Pleiadele ar trebui să fie
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
după imaginea cosmică și par să răspundă numai imperativului de a crea mai multe puncte luminoase pe suprafața picturală. Nici poziția, nici proporția aștrilor nu sunt reproduse fidel. Raportul între Lună și Ursa Mare nu corespunde realității, pentru că în realitate, Ursa Mare ar trebui să fie aproape de zece ori mai mare decât este în tablou și așa-zisul Delfin ar trebui să fie mai mic decât Ursa Mare. Pleiadele ar trebui să fie poziționate mai la sud și nu ar trebui
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
reproduse fidel. Raportul între Lună și Ursa Mare nu corespunde realității, pentru că în realitate, Ursa Mare ar trebui să fie aproape de zece ori mai mare decât este în tablou și așa-zisul Delfin ar trebui să fie mai mic decât Ursa Mare. Pleiadele ar trebui să fie poziționate mai la sud și nu ar trebui să fie înglobate în zona cerului orientat spre nord. O distorsiune se observă și în cazul căii Lactee care este orientată pe diagonala tabloului cu mult
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
decât prudente, deschise și provizorii. Comentariul Luciei Corrain recuperează, într-un fel particular,parte din teoriile greimasiene. Prin studiul repartizării virtuale a elementelor astronomice, prin analiza luminozității înstelate a bolții cerești și a felului în care sunt dispuse luna plină, Ursa Mare și Calea Lactee, în pictura lui Elsheimer înLa fuite en Égypte, este recuperată rigoarea de tip greimasian. Prin analiza viziunii panoramice, oferind imaginea unui cer pe care constelațiile nu pot fi identificate cu certitudine, pe care nici poziția, nici proporția
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
tentă academică, note de lectură pronunțat neconvențională, cercetări de istorie literară etc. Despre actualitatea literară curentă, ca și despre alte subiecte la ordinea zilei, scriu Nicoleta Sălcudeanu, Al. Cistelecan, Cornel Moraru, Ruxandra Cesereanu, Iulian Boldea, Ruxandra Ivăncescu, Nicoleta Cliveț, Mihaela Ursa, Sanda Cordoș, Dumitru Mureșan, Virgil Podoabă, Dumitru Crudu, Ion Pop, Mihai Vakulovski, dar și autori care, chiar dacă nu fac parte din cercul propriu-zis revistei, sunt prezenți în paginile ei cu oarecare regularitate. Alături de nume de prestigiu și de profesioniști ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
acestui conduct și, cu ajutorul unor instrumente introduse la vedere, să fragmentăm și/sau extragem calculii ce nu se pot elimina spontan. Dacă introducem ureteroscopul prin rinichi spre ureterul lombar, În sensul de scurgere al urinii, procedura se numește ureteroscopie anterogradă (URSA) iar dacă Îl introducem pe traseul uretră → vezică → ureter, intervenția poartă numele de ureteroscopie retrogradă (URSR). Una din procedurile endourologice care a cunoscut perfecționări tehnice de excepție În ultima perioadă este ureteroscopia. Aceasta metodă presupune vizualizarea lumenului ureteral cu ajutorul unui
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]