528 matches
-
ură, / De făcătură, / Să rămân peste an: / Curată, / Luminată, / Ca sfântul soare / Când răsare, / Ca apa din fundul pământului, / Curată, curgătoare, / Ivindu-se pe fața pământului / La soare. / Eu mă rog, sfinte Vasile, / Să-mi trimiți ursitul meu / De trei ursite ursat, / De Dumnezeu dat, / De buni oameni îndemnat, / Să-l visez la noapte / Luându-mi inelul meu / de sub punte!"156 În ziua de Anul Nou, când răsare soarele, fetele din Bucovina se închină cu mâna la piept și cu fața la răsărit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
va fi anul roditor, mănos; când nu va fi plină, anul va fi neroditor."183 La lună nouă (crai nou), nu se făceau semănături deoarece boabele nu legau, nu se făceau nunți, pentru că nu durau căsniciile, se făceau farmece de ursită, iar dacă "secera lunii se desfăcea în două", copiii se rugau la lună pentru diferite daruri. La lună plină (veche), se pornea plugul, se făceau semănături, copilul născut era considerat norocos, se culegeau plante de leac. Simbolul lunii noi, sub
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la foc / Cu moare din poloboc / De pește din bolotău / Legume de la sudău / Și cu apă din Suceavă, / Nu-i mai mânca borș degrabă. Îmblă noaptea pe afară / Pe la răchite cu borți, / Pe la borți cu strigoi. Știe-a face de ursită, / De-ngheață și apa-n sită, / A vrăji, a descânta, / La fete-n palmă-a căta, / Flăcăi, fete-a fermeca. Apucă cârligu-n mână, / Trage luna în fântână. / Și când bate din picioare, / Întunecă și mândrul soare. / Poftim, fete și neveste
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al dragostei pătimașe, căruia i se dezleagă limba de la Blagoviștenie până la Sâmpetru. Pasăre-oracol, despre care se spune că duce și aduce cucul în spate, este barza, prevestitoare și ea a primăverii, dar și simbol al timpului, al norocului și al ursitei. Alături de păsările care simbolizează timpul cosmic, există, în mentalitatea arhaică, o simbolistică a timpului terestru, reprezentată de prezența păsărilor domestice, statornice. Astfel, timpul satului tradițional era împărțit după "cântatul cocoșului": miezul nopții, la primul cântat, trei ore înainte de ziuă, la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pasăre oracol care indică schimbarea anotimpurilor, iarna cu primăvara și vara cu toamna, este barza despre care se spune că aduce și cucul în spate; barza anunță dacă iarna va fi lungă și grea sau scurtă și ușoară, comunică oamenilor ursita, norocul și belșugul sau anunță incendierea caselor, prin tocănitul ciocului.243 O dată cu sosirea primăverii, se practică, în sudul țării, ceremonialul de fertilizare, denumit Cucii; Îmbrăcați în fuste, cu glugi pe cap, ornate cu pene de cocoș, cu un băț în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
taie lemne pentru făcut casă, nouă lemne se lasă cioplite în pădure, ca să putrezească, zicîndu-se: „Acesta este lemnul păduchilor de lemn, acesta al cariilor“ etc. ursindu-se astfel fiecare lemn; apoi se iau lemne pentru casă, nu însă din cele ursite. Cînd cineva face o casă nouă, după ce i-a așezat căpriorii, atîrnă în vîrf o ploscă cu rachiu sau vin și o batistă, și cine se va putea sui după ele, le ia, și batista o ia el, iar plosca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă plouă în ziua aceea în care spală gospodina albiturile bărbatul n-o iubește; dacă însă este timp frumos afară, apoi se crede c o iubește. Fetele mari nu se duc la vădane să le facă pe dragoste sau pe ursită, căci cred că nu vor avea noroc de bărbat cu zile. Cînd ibovnicii își dau unul altuia vreo batistă spre amintire e semn că dragostea lor nu va ținea mult. Să nu ții inel în degetul din mijloc, că n-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
visează cineva pe oarecare om în veșminte noi, acela va muri. Se crede că dacă visează cineva că face straturi, apoi va muri cineva din acea casă. Dacă visează cineva vaci, apoi e semn că i s-a făcut pe ursită și că are să moară. Cînd se stîrnește deodată furtună, vînt și ploaie sau viscol, trebuie să se fi făcut moarte de om. Dacă la facere pe femeie o pălește de ursită și nu se află nimine să-i desfacă, atunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi e semn că i s-a făcut pe ursită și că are să moară. Cînd se stîrnește deodată furtună, vînt și ploaie sau viscol, trebuie să se fi făcut moarte de om. Dacă la facere pe femeie o pălește de ursită și nu se află nimine să-i desfacă, atunci moare. Dacă mor întruna copiii într-o familie, la cea mai apropiată naștere se prinde un cucoș, de este prunc, iar de este pruncă, o găină, și se îmbracă în îmbrăcămîntul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scurtă, se va însura tînăr. Se crede că o fată mare care postește întreaga zi a Ajunului Crăciunului pînă la miezul nopții nici vorbește vreun cuvînt și privește atunci în oglindă, nu se vede pe sine, ci își vede acolo ursita. în noaptea lui Sf. Vasile, dacă ești flăcău sau fată și voiești a-ți ve dea viitorul soț sau soție, e bine ca la ora douăsprezece noaptea, cînd dorm apele și pietrele, să te închizi singur în odaie; așază în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîtva timp așa, cu privirea fixă în oglindă, vei vedea prin oglindă fie soțul, fie soția, și după puțin timp vei vedea și cine dintre soți va muri întîi. Flăcăul sau fata care voiește să știe care îi va fi ursita să ieie în sara Anului Nou obielele sau colțunii* și să și-i puie sub cap; și apoi se crede că va vedea în acea noapte partea sa în vis. La Sf. Vasile, fata mare se duce la boul de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scoală la prima lovitură, se zice că se mărită anul ăla, estimp; dacă nu, la anu’ ori la celălalt. Flăcăul se duce cu mînile la spate să numere nouă pari din gard; al zecelea, dacă va fi noduros, e bogată ursita; iar de este limpede, e săracă. în sara de ajunul lui Sf. Vasile, cînd se pun fetele la masă, întîia bu cătură o mestecă și o pun jos; cam pe la mijlocul mesei mai pun una - și la sfîrșit alta. După masă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pun fetele la masă, întîia bu cătură o mestecă și o pun jos; cam pe la mijlocul mesei mai pun una - și la sfîrșit alta. După masă le iau și le pun pe fereastră afară, ca să le ureze băieții cu plugușorul, iar ursita lor să le vie în vis și să le spuie dacă cel la care se gîndesc le-a lua sau ba. în seara lui Sf. Vasile, băiatul sau fata, punînd prima bucată ce vo iesc a o mînca pe mînecă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ursitoare Cînd un copil se naște, apar ursitoarele la fereastră; de aceea se țin ușile și ferestrele deschise și [e] cea mai mare liniște în timpul facerii. Se crede că a treia zi după nașterea unui copil sosesc pe la mia zănoapte ursitele, care apoi prevestesc viitorul nou-născutului. A treia zi după nașterea unui copil, sara, se pun în casa unde el doar me sare, vin și bani, că ci în acea sară vin ursitoarele copilului să-l urseze - și să găsească ele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîte-o pisică la urechi, zicînd: „Pisicuță miorlăită, dacă cutare va lua în căsă torie pe cutare, să te scuturi, să te bucuri, iar de nu, să stai pe loc ca turta-n foc.“ Dacă pisica se scutură, se împlinesc cele ursite, iar de va sta locului, nu se împlinesc. Fata care voiește să placă la un anumit flăcău ia o ulcică, o întoarnă cu gura-n jos și pune pe fundul ei cîțiva cărbuni, și rostește apoi o formulă anumită; crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trei păhărele cu apă. Lucrurile pe care moașa le aduce noului născut sau născută, constau din scutece, fașe, cămășuțe, scufițe, ciorăpei. LÎngă copil sunt puse diverse obiecte. Atît moașa cît și mama se roagă pentru copil și pentru buna lui ursită. În dimineața următoare, azimile se Împart de către moașă la copii. După botez copilul este purtat pe la cotețul porcilor ca să-i priiască orice mîncare, apoi este pus pe pragul casei, trecînd peste el mama sa, Înăuntru și În afară, pentru ca să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
atmosfera cernită din cimitir, ca și memoria unei ingenue fecioare. În plus, cei doi adversari sunt și ei uniți printr-un destin comun: Îmi pare rău că față de Laert/ Am fost nestăpânit, Horatio;/ Căci doar în soarta mea văd oglindirea/Ursitei lui. Dar am să-i cer iertare/"221. E greu de verificat în imensa exegeză hamletiană dacă shakesperiologii au zăbovit asupra unui amănunt care ni se pare ilustrativ pentru destinul și condiția existențială a eroului. În debutul scenei, groparul ține
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de întrerupere a rătăcirii: odihnă insulelor pe fundul mării din versurile următoare pare o clipă misterioasă de abandon descrisă în tonuri blânde și liniștite tipice naufragiului leopardian: Apoi pământurile se-așterneau / pe funduri de acvariu, / și-apăsarea uratului, viața altcum ursita / pierea în firmamentele subduse (Verde derivă, trad. MB).357 Pentru Leopardi naufragiul înseamnă încetarea rătăcirii și liniștirea ființei în marea de calm. Pentru Quasimodo ancorarea insulelor naște, neîntârzâiat, tulburare deoarece odihnă temporară invită la o nouă rătăcire. Un alt ecou
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Alexandru Pelimon, Ion Dumitrescu Movileanu, Grigore Bossueceanu, Atanasie Marian Marienescu, Constanța Dunca-Schiau, Iulian Grozescu și Ion Veniamin Adrian. La un singur scriitor, retorismul contribuie veridic la evocarea secolelor anterioare: personalitatea artistică, genial paroxistică a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, realizează în Ursita, proză istorică a secolului care pune problema unei prestigioase comparații calitative cu Alexandru Lăpușneanul. Extrem de semnificativ este faptul că retorismul Ursitei se suprapune cu o măiastră utilizare a limbajului popular. (Nefinalizarea romanului reprezintă una dintre multele pierderi ale istoriei literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
scriitor, retorismul contribuie veridic la evocarea secolelor anterioare: personalitatea artistică, genial paroxistică a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, realizează în Ursita, proză istorică a secolului care pune problema unei prestigioase comparații calitative cu Alexandru Lăpușneanul. Extrem de semnificativ este faptul că retorismul Ursitei se suprapune cu o măiastră utilizare a limbajului popular. (Nefinalizarea romanului reprezintă una dintre multele pierderi ale istoriei literaturii române). Scriitorul face parte din categoria acelora care valorifică cuvântul popular în direcția unei utilizări evocator temporale. Remarcăm, la nivel narativ
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Aceste legături introduc, pe de o parte, lectorul în epoca evocată și, pe de altă parte, individualizează naratorul ca personaj. Pentru că autorul ușor desuet astăzi, subiectiv-obiectiv − totuși excelent documentat în Etymologicum..., frecvent exaltat în Ion Vodă cel Cumplit, realizează în Ursita una din cele mai reușit conturate ipostaze literare: naratorul ursitei unui Iago românesc al epocii marilor Mușatini. Comentariile științifice sunt topite într-o penetrantă ironie (gen Manzoni) prin care povestitorul pătrunde psihologia individuală și socială. Trăsătura stilistică dominantă a scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
evocată și, pe de altă parte, individualizează naratorul ca personaj. Pentru că autorul ușor desuet astăzi, subiectiv-obiectiv − totuși excelent documentat în Etymologicum..., frecvent exaltat în Ion Vodă cel Cumplit, realizează în Ursita una din cele mai reușit conturate ipostaze literare: naratorul ursitei unui Iago românesc al epocii marilor Mușatini. Comentariile științifice sunt topite într-o penetrantă ironie (gen Manzoni) prin care povestitorul pătrunde psihologia individuală și socială. Trăsătura stilistică dominantă a scriitorilor încadrați în a treia variantă stilistică este oralitatea. Dacă prin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
În Rampa din 14 aprilie 1912 este reprodus un panou decorativ de Verona, Ursitoarele și omul, cu un mic text însoțitor care să dezlege alegoria. În folclorul românesc, Ursitoarele reprezintă echivalentul Parcelor, cele trei țesătoare mitologice care țes firul destinului, "ursita". Femeia din fund reprezintă nașterea, care toarce firul vieței. Alături, la stânga, femeia care descurcă firele, e iubirea care încântă și dă iluzii. Astfel omul legat de pomul vieții își uită amarurile și iubește viața... Dar la spatele lui se furișează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
indistinct, din care abia se disting câteva figuri emaciate, se ridică o apariție prelungită de același siaj alb, o femeie cu mâinile împreunate patetic în rugăciune. Cu puternice accente simboliste, într-un modelaj nervos și cu un reflex decadent, tema Ursitei apare și în sculptura lui Teodor Burcă. Câteva dintre sculpturile sale sunt reproduse în Adevărul literar și artistic din februarie 1921.247 În pagina trei avem reproduse două lucrări, Ursita și Prăbușirea. În Ursita, o femeie și un copil alergând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-un modelaj nervos și cu un reflex decadent, tema Ursitei apare și în sculptura lui Teodor Burcă. Câteva dintre sculpturile sale sunt reproduse în Adevărul literar și artistic din februarie 1921.247 În pagina trei avem reproduse două lucrări, Ursita și Prăbușirea. În Ursita, o femeie și un copil alergând sunt topiți în masa aceluiași val. Sculptorul organizează o mizanscenă dramatică, a cărei intensitate decurge și din fluidizarea maselor, dar mai ales din sugestia unei maternități vulnerabile, a unui destin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]