607 matches
-
dorințe de răzbunare care l-ar fi putut Îndemna să Își dorească sfârșitul mai degrabă, să invoce călăul și securea. Să fi fost oare Întâmplător faptul că faima a venit prea târziu, că a venit, În felul ei pervers, ca și cum ursitoarea cea rea i-ar fi prezis, Într-un trecut Îndepărtat, lângă leagăn: «O, da, vei avea parte de ea din plin, vei avea parte de ea până Îți vei astupa urechile; dar va veni mult după ce va fi Încetat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
bogat în nuanțe ca în precendentele apariții, Alexandra Reinprecht, trecând cu iscusință de la căldura Freiei în Aurul Rinului la ambițioasa și apoi cuprinsa de remușcări Gutrune. O frumoasă surpriză: Aneliya Vidinova, soprană în corul Filarmonicii București, a interpretat a treia ursitoare în compania titratelor Elisabeth Kulman și Daniela Denschlag, cu mult aplomb și stăpânire a partiturii wagneriene, muzică rar abordată pe scenele românești, ceea ce augmentează importanța realizării sale. În rolul primei Ursitoare ne-am reîntâlnit cu Daniela Denschlag, logică trecere de la
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
și prin efectul generat de toți artizanii acestui „Ring” în conștiințele celor prezenți în sala de concert. Nu vom putea uita forța unisonului wagnerian pe care l-am asimilat cu ardoare în seara de 22 septembrie: de la vocile celor trei Ursitoare care anunță moartea timpului, la melodia sfâșietoare a violoncelelor și până la aplauzele finale, la început neregulate, emotive, entuziaste, iar apoi copleșitoare, ritmice, egale, suflete împreună în cel mai sincer unison.
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
Marchizul de Tencin, tradus de Simion Marcovici. În 1831, apar pentru prima dată trei volume traduse într-un an, toate din franceză: Pavel și Virginia de Bernardin de Saint-Pierre, Întâmplările lui Telemac, fiul lui Ulise de Fénelon și Zadig sau Ursitoarea de Voltaire. În 1835, pe lângă Diavolul șchiop de Lesage, apare Robinson Crusoe de Daniel Defoe, prima traducere din romanul englez, făcută însă prin intermediar german. Dominația traducerilor din franceză persistă mulți ani. Primul fragment dintr-un roman de Balzac apare
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
mai puțin adevărat că nici unul din aceste momente nu se petrec și nici nu pot fi concepute În afara familiei, ci numai În interiorul ei. Nașterea de pildă, este un eveniment În familie, Însoțit de o suită Întregă de obiceiuri și ritualuri (ursitoarele, botezul et.), În aceeași măsură căsătoria cu Întregul ei ceremonial și nu mai puțin moartea cu datinile, procesiunea și perioada de după Înhumare. Societatea ia act de aceste evenimente și asigură cadrul derulării lor, dar În esență ele aparțin familiei și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că În conștiința poporului nostru este adânc Înrădăcinată credința În fatalitate, ca de altfel, la toate popoarele din Peninsula Balcanică. Expresiile așa i-a fost scris, așa i-a fost să fie se apropie de fatalismul oriental, dar concepția despre Ursitoare poartă amprenta Destinului elenic (putere oarbă, surdă, inexorabilă). În basmul românesc, ca și În unele versiuni paralele, elementul creștin s-a suprapus și a fost asimilat. Capitolele din Studii folclorice (Ielele sau Zânele Rele, Zilele Babei și Legenda Dochiei) sunt
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
populare; studiul acoperă Întreg timpul ritual și ceremonial al anului(ciclul calendaristic și ciclul familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite În această lucrare informații privind așezarea mesei ursitoarelor la opt zile de la naștere (timp de trei zile și trei nopți), interzicerea lehuzei de a coborî din pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea cuprinde mai multe studii de o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
viața interioară. Oamenii Încearcă să influențeze momentul nașterii, deoarece destinul sau ursita unui om sunt hotărâte În acest moment. Vorbind despre posibilitatea influențării sorții, Bernea enumeră o serie de practici prin care omul Încearcă să intervină În desfășurarea vieții (masa ursitoarelor), identificând și o atitudine activă În ceea ce privește soarta, atitudine care constă În faptul că propria voință, orientarea spiritului, starea sufletească a omului Îi pot schimba acestuia cursul vieții. Voința omului este solicitată chiar pentru schimbarea ordinii lumii de dincolo. E. Bernea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
credințele despre Soartă și Noroc pornind de la modalitatea creștină a culturii poporului nostru. Conceptul de soartă va fi astfel pus de autor În legătură cu fatalismul unui neinițiat În folclor, care vede În lume un Întreg furnicar de ființe stranii (Ursitele și Ursitoarele; zânele bune și zânele rele; Partea; Piaza Bună și Piaza Rea; Noroacele, Diavolul și Spiridușul; Îngerii și sfinții; Ceasul Rău și Sfânta Cruce; Soarta și Îngerul ursitor; Moartea și Dumnezeu). Toate elementele acestei lumi se Îmbină armonios datorită unui sistem
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
latini); ea Își exercită puterea asupra preexistenței, existenței (ființării) implicit umane (a comunităților etnice sau familiale și a individului luat În parte) și postexistenței cosmice (ceruri, pământ și subpământ). Soarta acționează sub două categorii de făpturi mitice: Împuterniciții (Ursitorii sau Ursitoarele) și acoliții ei divini (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și acoliții ei divini (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
toate ursele Își Îndeplinesc activitatea doar În cea de-a treia noapte de la naștere. Ursirea, ca prospecție sintetică a Întregii vieți a copilului nou-născut, se petrece În doar câteva momente. R. Vulcănescu Înclină pentru varianta secundă și amintește importanța masei ursitoarelor și a obiectelor care contribuiau la ursire. Exista credința că părinții pot auzi și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea În camera alăturată; rolul părinților a fost Însă preluat de moașă. În mitul autohton al
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
prospecție sintetică a Întregii vieți a copilului nou-născut, se petrece În doar câteva momente. R. Vulcănescu Înclină pentru varianta secundă și amintește importanța masei ursitoarelor și a obiectelor care contribuiau la ursire. Exista credința că părinții pot auzi și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea În camera alăturată; rolul părinților a fost Însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii În etape, citirea ursitei dintr-o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
reptilă. Cele mai Însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței nouluinăscut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase În mentalitatea populară prin expresiile: așa mi-a fost ursita, așa mi-a cântat ursita la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Cele mai Însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței nouluinăscut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase În mentalitatea populară prin expresiile: așa mi-a fost ursita, așa mi-a cântat ursita la naștere
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Ea Întreprinde o analiză structurală a acestor obiceiuri, decupând astfel câteva elemente comune celor trei rituri de trecere (Pasărea-suflet, Masa destinului, Violența-sacră, Vânzarea simbolică, Pragul, ușa, poarta existenței, Masca, Pomul). O altă problemă dezbătută În studiul amintit, Masa destinului (Ipostazele ursitoarelor În riturile de trecere), permite autoarei să identifice un aspect comun obiceiurilor din ciclul familial (naștere - nuntă - moarte) și anume Masa ursitoarelor. Dacă, În cadrul obiceiurilor de naștere, ritul apare reprezentat, În cadrul celor referitoare la nuntă, ritul poate fi semnalat În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Vânzarea simbolică, Pragul, ușa, poarta existenței, Masca, Pomul). O altă problemă dezbătută În studiul amintit, Masa destinului (Ipostazele ursitoarelor În riturile de trecere), permite autoarei să identifice un aspect comun obiceiurilor din ciclul familial (naștere - nuntă - moarte) și anume Masa ursitoarelor. Dacă, În cadrul obiceiurilor de naștere, ritul apare reprezentat, În cadrul celor referitoare la nuntă, ritul poate fi semnalat În obiceiurile prenupțiale de ursită realizate de fete În anumite momente sacre, pentru a se mărita. Masa de la nuntă Încărcată cu alimente și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În obiceiurile prenupțiale de ursită realizate de fete În anumite momente sacre, pentru a se mărita. Masa de la nuntă Încărcată cu alimente și băuturi care simbolizează prosperitatea noii familii unite prin căsătorie ar putea fi un corespondent al Mesei destinului. Ursitoarele apar din nou la Înmormântare; În cântecele funebre, ele sunt numite Zâne și Zori. Pentru ele, se așează pe masă timp de trei zile, cât se priveghează mortul, pâine, apă, vin, zahăr. Sabina Ispas, autoare a unor studii pe teme
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
distinctă. Astfel, Ivan Evseev, În Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale și În Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și Îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, În Cercul vieții. Roluri și performanță În obiceiurile populare, abordează Întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (În care esențială
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și ursitoare nu capătă, În substanța Întruchipării simbolice, anvergură, dar este implicat În strădania omului de a influența În bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică. Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de Ursitoare, românii fiind singurii neolatini care n-au mai păstrat pentru aceste reprezentări mitologice apelative derivate din vocabulele latine Fatae sau Fatum. Importanța acțiunii pe care o Împlineau a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede În evitarea unor denumiri
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe care o Împlineau a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede În evitarea unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, În acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate În parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea În sine a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate În parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea În sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că Însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia În parte. Așteptarea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea În sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că Însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia În parte. Așteptarea ursitoarelor și credința În implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte În literatura despre naștere. B.P. Hasdeu Înregistrează diferite cazuri În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se contopesc cu reprezentarea În sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că Însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia În parte. Așteptarea ursitoarelor și credința În implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte În literatura despre naștere. B.P. Hasdeu Înregistrează diferite cazuri În care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mediatoare ale celor două lumi, fie că Însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia În parte. Așteptarea ursitoarelor și credința În implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte În literatura despre naștere. B.P. Hasdeu Înregistrează diferite cazuri În care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se Înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]