852 matches
-
să se promoveze ceva. Era lupta de voințe între un prinț mai energic și altul mai slab, era istoria dinastiilor stăpînitoare, dar nu a popoarelor; era un șir de intrigi și revolte ce se desfășurau fără încetare, și anume nu urzite de supuși împotriva stăpînilor lor, ci de fiul prințului contra tatălui, de frați, unchi și nepoți, unii împotriva altora, ori de dregători împotriva stăpînilor lor. O organizare feudală se întîlnește mai ales în Hindustan: aici domnește un rege sau o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Iată cum stă afacerea". Ca funcționar superior al statului însă, cu credința ce trebuie să avem toți în justiția țării, pe dânsa am și chemat-o oficial și am rugat-o să cerceteze, fiindcă, am văzut că este o mișelie urzită în contra mea. Justiția la rândul său a luat act, a văzut ceea ce este, dar nu mi-a făcut onoarea niciodată să mă cheme să-i dau esplicări, a chemat numai pe acela care produsese scrisoarea în cestiune, afirmînd-o cu propria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin foile străine. Lucrul e atât de ieften astăzi. În timpul lui Machiavelli, care în privire[a] aceasta dădea drept model pe Ferdinand de Aragonia, acest rege avea cel puțin nevoie de-a muta trupe, de-a încheia alianțe, de-a urzi planuri mari pentru a ținea întinse coardele atenției publice în țara sa. În zilele noastre același fir telegrafic care ne-ar aduce știrea întristătoare despre îmbolnăvirea bunăoară a M. S. regelui insulelor Samoa produce cu mai puțină osteneală uimirea Europei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cuvânt, se-nțelege, pentru că acest articol dovedește o așa ignoranță asupra dispozițiilor Tractatului de la Berlin pe cât ating navigația pe Dunăre încît am face injurie prezidentului Congresului de la 1878 atribuindu-i paternitatea. "Grenzbote" vorbește de o intrigă care ar fi fost urzită și de Rusia, și de Anglia în contra Austriei. Iată în ce-ar fi consistând acea intrigă; Un amic ne scrie din Galați că reprezentantul Marei Britanii în Comisia Europeană a Dunării a primit instrucția de-a prezinta o propunere formală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se coborî Și cineva pesemne că l-ar fi ucis pe Om de n-ar fi coborît el 310 Cuprins de indignare, tunînd din depărtare grav27, Urizen coborî, Trist răsunînd: "Acum sînt Dumnezeu în Veci de Veci". Abătut stă Los urzind Răzbunare. Tăcut privea el la Prințul Luminii. Tăcut Prințul Luminii privea la Los; în urmă-un zîmbet De tristețe din Urizen ieșit-a, căci Enitharmon tot mai mult creștea în strălucire. 315 Abătut se lasă el peste Enitharmon, insă zîmbea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
renunțe la sinucidere, dar Ferdinand toarnă otravă într-un pahar cu limonada din care beau amândoi. În momentul în care Ferdinand îi spune Luisei că va muri în curând, aceasta se considera dezlegata de orice jurământ și îi dezvăluie complotul urzit de Wurm și îi spune că este nevinovată. Ferdinand înțelege prea târziu cele petrecute și moare cerăndu-și iertare pentru crimă comisă. Lady Milford este unul din cele mai interesante personaje create de Schiller. În confruntarea ei cu Ferdinand, care își
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
strige după ajutor și anunță crimă care a avut loc. Lodovico, Cassio și Iago își fac apariția și adevărul iese la iveală în prezența tuturor. Montano sosește însoțit de gărzi aducând vestea că înainte de a muri, Roderigo a mărturist intrigile urzite de Iago. Otello îi cere lui Iago să se disculpe dar acesta refuză. Cand Emilia confirmă modul în care Iago a intrat în posesia batiștei incriminate, Iago încearcă să fugă, urmărit însă de gardă castelului. Lodovico îi cere lui Otello
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la numitul Josua Raikovic) cum un om (cu referire directă la numitul Josua Raikovic) care a conviețuit vreme de opt ani (și trei luni) cu o femeie (și se referea în mod direct la doamna Rachel Raikovic) a putut să urzească planul infam de a-și ucide soția (din nou cu referire directă la doamna Rachel Raikovic)! Și asta nu o dată, ci de nenumărate ori. "Numai Bunul Dumnezeu a putut s-o salveze pe biata femeie!" a mai afirmat cu subiect
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
vezi M. Eliade, 1995); c) ariciului: acesta Îl ajută pe Dumnezeu, dar face o greșeală care schimbă „proiectul” cosmogonic inițial. În alte cazuri Însă, el corecteză greșelile cosmogonice ale divinității: Voind Dumnezeu să facă pământul, a Început Întâi să-l urzească sub cer, ca să fie deopotrivă de mari amândouă. Pentru aceasta și-a luat ajutor pe ariciu. Dându-i un ghem de ață, l-a trimis să-l depene sau să-l desfășoare pe sub poalele cerului. Ariciul, socotind În mintea lui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
luat ajutor pe ariciu. Dându-i un ghem de ață, l-a trimis să-l depene sau să-l desfășoare pe sub poalele cerului. Ariciul, socotind În mintea lui, că mai bine ar fi dacă ar fi pământ mai mult, a urzit o câtime mai mare decât i se poruncise (T. Pamfile, 1913, p. 22). Ariciul era voinic cu barbă mare când urzea Dumnezeu pământul și chemându-l să-i ție două ghemuri, unul de urzeală și altul de bătătură, ariciul s-a-nfiorat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poalele cerului. Ariciul, socotind În mintea lui, că mai bine ar fi dacă ar fi pământ mai mult, a urzit o câtime mai mare decât i se poruncise (T. Pamfile, 1913, p. 22). Ariciul era voinic cu barbă mare când urzea Dumnezeu pământul și chemându-l să-i ție două ghemuri, unul de urzeală și altul de bătătură, ariciul s-a-nfiorat de fața Domnului, a scăpat un ghem din mână: din astă pricină, pământul, din lat și șes cum era să fie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
A. Galland, Mille et une nuits), unde, cu un nestins chef de chiolhanuri, reapare inevitabilul Mitică. Detașat și voalat ironic față de canoanele genului, de lentoarea și exagerările îndătinate, naratorul cultivă și echivocul parodic (Poveste. Imitație). Printre snoavele pe care le urzește (Norocul și mintea, Fără noroc, Minciună), una, intitulată Mamă, este prelucrată după Anton Pann. În proză, traduce basmul Făt-Frumos cu moț în frunte, după Charles Perrault, și - folosindu-se de o versiune franțuzească - Curiosul pedepsit, după Cervantes. Alte transpuneri sunt
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
1926), la care coautori sunt Paul și Savin Constant. Caracter antologic au volumele Poezii. Articole (1964), Gravuri și rezonanțe (1967), Vibrații republicane (1973). Depresiv și sceptic în primele poeme, vădind înrâuriri din Al. Macedonski și profesând un baudelairianism apăsat, C. urzește o imagistică întunecată, convulsivă, sugerând irezolvabile neliniști. Un livresc spăimos, de coșmar uzual, invadează spațiul liric, aglomerându-l cu tocite semne ale „nimicului final”. Schelete, morminte, stafii, un „hohot satanic”, un „rânjet spectral” și alte lugubre vedenii conturează o lume
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
în fine, un roi de tinere verișoare care-și umflau buzele încercând să țină în loc, preț de câteva interminabile clipe de pozat, acel trecător farmec franțuzesc. Murmurând „petite pomme”, încă mai credeau că viața ce avea să vină va fi urzită numai din asemenea clipe de grație... Perindarea aceea de priviri și de chipuri era curmată din când în când de figura unei femei cu trăsături regulate și fine, cu ochi mari, gri. Mai întâi tânără, în albumele mai vechi, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
straie de aur în cenușe? Știi tu de nu-s eu Sf. Vinere?... Pe ce știi? Mulți oameni găsește și-i duce-n casă la ea. Și tu poți fi unul... Nu știi tu ursita... [PETRE] Ursita! Ursita-s eu. Urzești și țeși o pânză și n-o știi cine-a urzit-o. Minunat. Care va să zică... M. Care va să zică că te-am găsit urzit gata... Bătătura o dă viața și zilele... [PETRE] Tu-mi dai bătaie... A bate pânza și a bate spete
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Sf. Vinere?... Pe ce știi? Mulți oameni găsește și-i duce-n casă la ea. Și tu poți fi unul... Nu știi tu ursita... [PETRE] Ursita! Ursita-s eu. Urzești și țeși o pânză și n-o știi cine-a urzit-o. Minunat. Care va să zică... M. Care va să zică că te-am găsit urzit gata... Bătătura o dă viața și zilele... [PETRE] Tu-mi dai bătaie... A bate pânza și a bate spete nu-i totuna... Dar ia lasă-mă-n pace, mamă, poți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
duce-n casă la ea. Și tu poți fi unul... Nu știi tu ursita... [PETRE] Ursita! Ursita-s eu. Urzești și țeși o pânză și n-o știi cine-a urzit-o. Minunat. Care va să zică... M. Care va să zică că te-am găsit urzit gata... Bătătura o dă viața și zilele... [PETRE] Tu-mi dai bătaie... A bate pânza și a bate spete nu-i totuna... Dar ia lasă-mă-n pace, mamă, poți spune că m-ai găsit urzit gata?... parcă numai d-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că te-am găsit urzit gata... Bătătura o dă viața și zilele... [PETRE] Tu-mi dai bătaie... A bate pânza și a bate spete nu-i totuna... Dar ia lasă-mă-n pace, mamă, poți spune că m-ai găsit urzit gata?... parcă numai d-ta știi cum se fac copiii. Când eram mic tot îmi mai spuneai că se coc din cenușă, or că-i găsești în nisip și humă ca pe culbeci... acu știu că ei iese din... M.
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce spun că-n ceruri e Dumnezeul pînii După voinț-acelui au să [ - -z - ] cânii; Popii ce spun că drepte pe oameni se-mpart sorții: Vedea-veți că [nici] locul n-aveți a-ngropa morții; Popii ce spun că-n ceruri urzesc * legile sfinte Cu promisiuni deșerte șterg lacrima fierbinte Arați câmpii de pietre în crudele sudori Și cură[ța]ți spinișe din lucrul fără spori Pe când tiranii voștri din munca voastră crudă Trăiesc ca zeii-n ceruri și neci în vis
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de oaste bizantină care era de-un neam cu dânsul, împuțină și înlătură pe aceea ce era compusă numai din greci sau din altfel de romei și, oricâtă bănuiala ar fi putft da toate acestea, el totuși știu să le urzească așa de bine și să ia ochii cu atâta meșteșug încît împăratul, fie de frică ascunsă, fie de orbire adevărată, îl lăuda pentru tot ce făcea, îl încărca cu daruri bogate și-i intra în voie la oricâte ar fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu scutierii și arcașii lor, totuși ieși-n campanie cu-această neînsemnată putere și dete piept romîno-bulgarilor, cu toate că aceștia, împreună cu aliați lor, fără a număra și pe pedeștri, erau aproape 40000 de călări. Ei cuceriseră deja Didymotichos și-ncepuseră a urzi intrigi și în Adrianopole, sau pentru a face orașul să se lepede de latini, sau pentru ca să se predeie prin trădare lui Ioannițiu, încît, de s-ar fi întîmplat acestea, urma imediat să amenințe Constantinopolul. La știrea aceasta, confirmată pe deplin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
juruințe, să le dea voie a-și schimba juruința. Apoi papa mai eliberă afurisania cea mare, enunțată solemn și în public în toate bisericile Ungariei, contra acelora cari în vremea purcesului în cruciată a regelui ar încălca regatul sau ar urzi uneltiri în dosul lui ca protivnici răuvoitori. Grigorie IX mai încuviință o cerere specială a regelui și-i dete asigurarea că nu va îngădui niciunui alt potentat luarea Bulgariei în paguba Țării ungurești. Hotărîndu-se regele a purcede la război în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o haină cusută cu fir și c-o grămadă de bani de aur. Dragota s-arătă foarte mulțumitor pentru înalta distincțiune, făcând făgăduințe strălucite despre curînda supunere a orașului și cetății Melenik, pe care le și ținu cu bună-credință. El urzi acolo uneltiri tainice cu locuitorii, lucru la care-i mai venise la-ndemînă inacțiunea lui Nicolae Litovoi, comandantul orașului, care era reținut în pat prin boală, și câștigă pentru planul său pe un locuitor notabil din oraș, anume Nicolae Manglavites, om
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
caracterului. Desfășurarea fiecărui caracter în parte e însă condiționat[ă] de apucarea una-ntr-altă a celorlalte tipuri ale dramei, căci fiecare individualitate se dezvoaltă deodată însă și mijlocit cu celelalte personalități. Ținta reprezintațiunei dramatice e așadar de-a lăsa să se urzească dinainte-ne un întreg pătruns de spiritul poetic, în care întreg fiecare tip în parte să ocupe tocmai același [loc] care i se cuvine după intențiunile poetului și după ideea operei de arte. Totalitatea artistică, în care fiece reprezintator în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la scară umană a zeului uranian suprem care, în „momentul zero” al Universului, a învins/îmblânzit balaurul și a organizat Haosul. O legendă cosmogonică românească surprinde această înfruntare dintre zeul demiurg (Fărtatul) și balaurul acvatic primordial : „Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fărtatului, atunci Fărtatul l-a prins de coadă, l-a învârtit de două ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis : - Să te încolăcești în jurul pământului de nouă ori și să-l
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]