463 matches
-
și a băgat-o în gură; când a urlat ca scos din minți, am crezut că-și prinsese din nou degetele de la picioare în sertarul de sub pat, cel pentru lenjerie; din păcate, nu era asta. A îngăimat un singur cuvânt: „Ustură!“. Suferință ca aceea nu cred că există pe lume: a început să alerge prin cameră șuierând ca o locomotivă; și-a dus mâna la ochi, dezastru: au țâșnit lacrimile ca din arteziană; eu nu înțelegeam ce i se întâmplă, mi
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fac în bucătărie... N-am vrut să-l las în fața televizorului: aveam de gând să-i aflu secretele și de undeva trebuia să încep; l-am rugat să curețe niște ceapă, a zis că e zgâriat la deget și-l ustură; l-am rugat să curețe cartofii, i-a sunat telefonul; l-am rugat să bată oul pentru ciorbă, a zis că încep știrile și nu vrea să le piardă; i-am cerut să deschidă borcanul cu maioneză, a primit vizita
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
unde nu locuiesc oameni; aici pot face. Cînd ți se strîng rîndunele multe pe lîngă casă, toate-s cu priință*. Cînd pe neașteptate intră vreo rîndunică în casă, arată o bună prevestire. Cînd pui mîna pe rîndunele, au să te usture ochii ori îți seacă mîna. Cînd aude cineva primăvara o rîndunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an. Cînd vezi rîndunele zburînd pentru întîiași dată în primăvară, ești sănătos peste an; iar de [le] vezi întîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar aduce nenorocire. Talpă Cînd te mănîncă tălpile, ai să joci. Cînd îți crapă tălpile, ți-i făcut. în ziua de Paști, sculîndu-se oamenii din așternut, nu calcă pămîntul gol, ci pe ceva așternut, ca peste vară să nu-i usture tălpile. Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit sub talpa piciorului, că le trece. Mîncînd cineva talpă de huhurez, își pierde mintea. Talpă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poate să-i umple bara vieții, nici măcar cu cîteva liniuțe, nici să răspîndească vîrtejurile alea de curenți strălucitori care să vindece pe cei ce au nevoie. Se chinuie degeaba, asta-i clar. Odată avea o julitură la genunchi și-l ustura tare și l-a între-bat pe preot dacă-l poate ajuta. Eventual să cînte cîteva cuvinte dintr-o carte magică și să pună mîna pe rană și gata cu usturimea și cu rana, i-a propus el soluția pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
puterea furiei spre Cornel, dar papucul nu l-a nimerit, căci băiatul s-a ferit. Al doilea da, aruncat nu mult după primul. N-a mai avut cum să-l evite. Papucul l-a durut și i-a învinețit și usturat pielea. Cornel și-a păstrat lacrimile dincoace de ochi. Hai să continuăm, a spus Marcu. Am găsit alt cuțit. Pe ăsta-l confisc eu. Nu cred, a spus Alin, gîfîind. Doar mă necăjești. Dar gata cu alergatul, că am obosit
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cei adunați în spate. Cornel era cel mai bun la jocul ăsta, pentru că aproape niciodată nu ghicea. Își dădea seama cînd lovitura îi aparținea lui Radu, nimeni altcineva nu avea atîta putere încît să-i zguduie creierii și să-i usture palma, totuși se făcea că nu nimerește persoana. Cu lacrimi în ochi, dar cu zîmbetul pe buze. Gîtuindu-și strigătul de durere. Radu era foarte bucuros că nu era ghicit. I-a dat un chiștoc găsit pe stradă și a rîs
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
fi fost prea bine. Așa că a stat cîteva ore la plajă, doar cu pieptul dezgolit în arșița aia, fără posibilitatea de a se răcori în apa care era atît de aproape de el. Pieptul i-a fost roșu și l-a usturat. Într-un rucsac, a luat, din dulap de la mama, un prosop mare de întins pe plajă, două mai mici de șters pe față și pe corp, șlapi și o sticlă cu apă rece de la frigider. Apa să nu fie prea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
îl silea acum să fie serios, să se gîndească la lucruri plin de furie și nu pus pe poante, cum o făcea de obicei. Ar fi vrut să aibă timp să-i pregătească o poantă popii, ceva care să-l usture. În curînd însă urmau să plece. 4 Radu a venit cu întîrziere, adus de un autobuz și de un tată care se clătina. Tatăl lui Radu o luase încă de dimineața devreme cu băutura. Se trezise de pe la patru, pentru că un
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
după ce a făcut sex, o femeie poate diminua riscul de a rămâne însărcinată făcând spălături vaginale cu oțet sau introducând acolo o aspirină, care este tot acid. Poți încerca o astfel de soluție disperată, dar vei simți că vaginul te ustură de-ți dau lacrimile. Asta pentru că, din auzite, nu ai preluat și detaliul cu privire la concentrația substanței acide folosite ca spermicid: oțetul trebuie diluat până la 10%, pentru a nu produce inflamații vaginale. Spre deosebire de o babă, un medic ți-ar recomanda preparate
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
În aceste condiții, senzațiile de repulsie provocate de mediu încetează, iar cursa continuă: "Uneori piciorul intra până la gleznă, stropi de abces mă împroșcau în obraz și în ochi, simțeam în gură gustul leșiatic și spurcat al putreziciunilor fermentate, pielea mă ustura de tăieturile săbiilor de papură și poate de mușcăturile animalelor băloase, dar nimic nu mă oprea". Însă urmărirea încetează la fel de brusc precum a început: "alba fantomă s-a oprit. A fost atât de neașteptat, încât nu mi-am putut curma
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu dispar! Poate că uneori uităm de sfintele ei sfaturi. Dar odată, mai cu seamă când ne este dat să suferim, ne aducem aminte de cuvintele mamei. Această aducere aminte împletită cu nostalgia timpului plină de bucurii și certitudini ne ustură inima încărcată de regrete pentru tot ce am greșit față de mama. în această stare ne aducem aminte ce spunea Pestalozzi: „Mamă, mamă... iubindu-te pe tine, iubesc pe Dumnezeu”. Femeia ca mamă slujește viața. Lumea ar înceta să existe dacă
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
a repune gândurile în mișcare, un trotil îngust și rapid, dai drumul la imprudențele, câte, pregătite, ascunse ! Aerisirea cotloanelor unde se păstrează tristețea, molozul minciunilor, tainele tulburi, intențiile vinovate, ipocrizia și frica, amânatele ranchiune. Pune sângele în mișcare, încălzește și ustură sufletul, pneuma aceea gingașă, s-o tot ocrotești în otravă și cântece. Interlocutoarea simte repede despre ce e vorba : n-ai decât să-i vinzi primul cuvânt, recunoaște prompt parola. Te ascultă cu sfințenie, ehe, prin câte n-a trecut
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
vrei ? Tăcuseră, se priveau. Ea văzu obrajii lui palizi, privirea albastră. Desprinse încet cotul, zâmbea. — Vrei să ne vadă cineva ? Nu înțeleg, nici nu vreau să înțeleg. Și- apoi, ți-am spus, vine peste o oră să mă ia. Îl usturau cumplit tălpile. Gâtul uscat, ars. Îi apucase iar brațul mătăsos, mai sus de cot. Plimba palma încet, încet. Văzu nasul, gura, bărbia de burete, dinții sănătoși, tineri, flămânzi. Umerii netezi, bronzați, sânii plini. Picioarele lungi și goale, degetele micuțe cu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
căpitanului, ținând compasul și mișcîndu-se de ici-colo, desenând o umbră ciudată, în formă de spânzurătoare... Apoi Klapka plecă liniștit, încrezător, cu fața înflorită de un zâmbet, lăsând pe Bologa singur în adăpostul umed. 6 Îi clocotea inima și creierii îl usturau. Stătu un minut în picioare, cu ochii după Klapka, apoi se prăbuși pe scaun, în fața hărții, agățîndu-se de compas ca de o nădejde mântuitoare. Dar nici degetele nu-l mai ascultară... În sufletul lui, ca și împrejurul lui, simțea o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
se gândească la nimic, căci dorea pe Ilona, cu toate simțirile și gândurile, neîncetat, parcă toată ființa lui ar fi fost amenințată de pieire dacă nu i-ar fi jertfit ei toate clipele. Teama că Ilona nu va veni îl ustura până în măduva oaselor. Cartea îi tremura în mâini și lumina lămpii începu să-l enerveze. Trânti volumul pe laviță și se plimbă de ici-colo, din ce în ce mai repede, ca și cum ar fi vrut să grăbească mersul vremii și apropierea clipei hotărâtoare. În sfârșit
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
o frunză pe oglinda unei ape fără unde. Apoi se scutură și porni iar, prin odăiță, ascultîndu-și pașii, care băteau pe podele cu lovituri regulate, ca limba unui ceasornic... Gânduri subțiri ca niște ace lungi îi înțepau creierii și-l usturau. Se opri. Înțepăturile se risipiră brusc, lăsând în urmă un zumzet apăsător. " Mi-am pierdut cumpătul, își zise dânsul cu amărăciune. Mintea, împreună cu legile și disciplina ei, se zdruncină ca o mașină între ale cărei roți ai zvârlit un bolovan
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pe furiș obloanele întunericului. 8 După miezul nopții, Apostol Bologa, istovit, se întinse pe pat. O tăcere imensă îl împresură, parcă toată lumea ar fi încremenit într-un somn de mormânt. Liniștea galbenă din tavan îi picura în ochi și îl ustura. Ațipi. Deodată se trezi. Afară răsunau pași, pe trepte, în coridor. Sări în mijlocul odăiței și rămase pironit acolo, cu inima zgribulită, murmurând din buzele-i albe: ― Doamne-Dumnezeule... Dumnezeule... Ușa se deschise larg, cu zgomot mare, izbindu-se de perete. Din
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mie cel mai mult, de parlament mi se rupe, poa` să stea numa-ntr-o debara, ce, unidebaral nu merge??? 14.07.2011 Of, ce dor, ce chin, ce jale... Iar a venit fondu`, Sandule! O să plătim de-o să ne usture, luăm bani de la ăștia ca și cum nu ar trebui să-i mai dăm Înapoi, ne-am tâmpit de tot. Gore, dragă, mie Îmi place de tine, dar până la un punct. În loc să-ți vezi de berea din halbă - ia uite ce guler
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
se caute cu-nfrigurare în alt sens; marea era agitată și se dezechilibrau, totuși, când simțea că este în siguranță o îndemna să se ridice în picioare pe umerii săi. A sărit de nenumărate ori, până au început să-l usture umerii. Atunci a dispărut înotând pe sub apă fugind în larg. Fetele surprinse s-au uitat înfricoșate după Laur care ieșise departe, la adâncime unde ele nu îndrăzneau să se avânte, fiind singurul care știa să înoate. Strigau înspăimântate să se
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
urina caldă prelingîndu-se pe picioare, mai ales când e apa mai rece. Și în copilărie ne pișam pe picioare când ne loveam sau ne zgâriam mai tare, așa ne învățase un țigan prin curtea blocului, că pisatul e dezinfectant deși ustură puțin. Ne mai pișam pe picioare și din greșeală, când ne tăia în timpul vreunui joc și nu aveam chef să urcăm până la trei, sau la patru, unde stătea fiecare, deoarece ne trăgeam puțulica pe crac, pe lângă chiloți, și dădeam drumul
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ar fi deranjat nici să vină să și-o tragă lângă mine. Mâncam un sandviș pe zi cam pe la ora 17, ca să-mi ajungă până a doua zi seara, de obicei cu merghez, un cârnat picant arăbesc după care mă ustura curu îngrozitor. Primele două săptămâni au fost de coșmar. După care mi-am găsit de lucru și m-am mutat într-o cameră de bonă. Era la etajul șase al unui imobil fără ascensor și încăpeam în pat doar pe
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
direct pe ceafă, îi simțeam tăișul rece la fiecare reluare da capo a exercițiilor de citit rapid. Rândurile textului erau acum fluide și evanescente ca fumul de țigară. Se răspândeau parcă în cameră, îmi intrau în ochi făcîndu-i să mă usture. Luase foc aparatul? Când îmi ridicam ochii, vedeam în negativ, pe peretele din față, sub tabloul cu insula Ada-Ka-leh, sentințe mai cumplite ca Mane, Tekel, Fares... Spre sfârșitul lunii, ai mei au observat, în sfârșit, ceva necurat în comportarea mea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ajungem pe High Street unde opresc mașina la Hunter Square și intru În buda publică. Am nevoie de o râcâială zdravănă. Îmi dau totujos și-mi șterg umezeala de pe cur cu hârtie igienică. Apoi mă scarpin ca naiba dar mă ustură căci, Îmi dau seama, Încă mai am sub unghii grăsime de la ruloul cu șuncă. Mă hârșâi și iar mă hârșâi având o senzație delicioasă de ușurare când rana se sfâșâie și zvâcnește. M-am umplut de sânge pe degete. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de lângă mine, Înșfac cămașa ei de noapte și o țin strâns. Încă mai are mirosul ei. I-am dat drumul În timpul nopții și În consecință am visat urât. De asemenea m-am zgândărit din neatenție și la coaie pentru că mă ustură teribil. Îmi simt capul zdrobit și slăbit, de parcă mi-ar fi crăpat și și-ar fi vărsat conținutul pe pernă. În pofida chestiei ăsteia, tendoanele gâtului par că se smucesc Încordându-se până la limită, de parcă nu i-ar mai putea susține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]