424 matches
-
un fundament natural al credințelor morale care pot fi justificate rațional. Utilitarismul modern accept] aceast] viziune. Deși, în mod obișnuit, utilitaristul va încerca s] revizuiasc] toate credințele morale, el nu este un sceptic din punct de vedere moral; de altfel, utilitarismul accept] existența bunurilor morale autentice. Diferența dintre cele dou] poziții se reduce deci la m]sura în care atributele naturii umane (dac] ele exist]) modeleaz] și constrâng deciziile morale. O teorie a bunurilor umane O astfel de abordare care prezint
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neplauzibil, iar cerințele lui Finnis pentru rațiunea practic], în ciuda exager]rii, poate p]rea r]ul cel mai mic. Acestor acuzații le putem r]spunde în felul urm]tor. S-a susținut în acest eseu c] doar unele forme ale utilitarismului (cele mai sofisticate și cele mai puțin asem]n]toare cu teoria clasic]) sunt compatibile cu dreptul natural. În al doilea rând, de vreme ce dreptul natural este identificat în mod standard cu dreptul rațiunii, întregul construct teoretic depinde de felul în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acel punct de vedere din care toate persoanele conteaz] în mod egal. Aceast] credinț] este reg]sit] nu numai în etică lui Kant, ci în întreaga tradiție etic] a Occidentului atât creștin] (toți suntem copiii lui Dumnezeu), cât și laic] (utilitarismul furnizeaz] o interpretare necontractualist], proprie a imperativului de a-i gândi pe toți în mod egal; vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal” pentru o alt] intepretare necontractualist]). Spre deosebire de versiunea hobbesian], contractualismul kantian include aceste elemente de bâz] ale înțelegerii morale contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
by Locke, Hume and Rousseau (London: Oxford University Press, 1960) Buchanan, J.: The Limits of Liberty: Between Anarchy and Leviathan (Chicago: University of Chicago Press, 1975) Diggs, B.J.: „A contractarian view of respect for persons”, American Philosophical Quarterly, 18 (1981) : „Utilitarism and contract arianism”. The Limits of Utilitarism, ed. H.B. Miller and W.H.Williams (Minneapolis: University of Minnesota Press, 1982). Gauthier, D.: Morals by Agreement (Oxford: Oxford University Press, 1986) Gough, J.W.: The Social Contract, 2nd ed. (London: Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
University Press, 1960) Buchanan, J.: The Limits of Liberty: Between Anarchy and Leviathan (Chicago: University of Chicago Press, 1975) Diggs, B.J.: „A contractarian view of respect for persons”, American Philosophical Quarterly, 18 (1981) : „Utilitarism and contract arianism”. The Limits of Utilitarism, ed. H.B. Miller and W.H.Williams (Minneapolis: University of Minnesota Press, 1982). Gauthier, D.: Morals by Agreement (Oxford: Oxford University Press, 1986) Gough, J.W.: The Social Contract, 2nd ed. (London: Oxford University Press, 1957) Rawls, J.: A theory
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1986) Pateman, C.: The Sexual Contract (Oxford Polity Press, 1988) Riley, P.: Will and Political Legimacy: A Critical Exposition of Social Contract Theory în Hobbes, Locke, Rousseau, Kant and Hegel (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1982) Scanlon, T.M.: „Contractualism and utilitarism”, Utilitaristsim and Beyond, ed. A. Sen and B. Williams (Cambridge; Cambridge University Press, 1982) Vallentyne, P., Contract arianism and Rațional Choice: Essays on Gauthier (New York: Cambridge University Press, 1990) 16 Egoismul Kurt Baier i. Introducere S-ar putea spune c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a 6-a ediție (London, Methuen, 1950) Bibliografie suplimentar] Gauthier, G.: Morals by Agreement (Oxford: Clarendon Press, 1986). Hampton, J.: Hobbes and the Social Contract Tradition (Cambridge: Cambridge University Press, 1986). Harsanyi, J.: ’Morality and the theory of rațional behaviour’, Utilitarism and Beyond, ed. A. Sen and B. Williams (Cambridge: Cambridge University Press, 1982). Laclos, C. de: Leș Liasons Dangereuses (1782); (Paris: Editions Garnier Frères, 1961). Meredith, G.: The Egoist (Harmondsworth: Penguin, 1968). Parfit, D.: ’Prudence, morality and the prisoners dilemma
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale de bâz], însoțit] de o justificare pentru fiecare element al listei, precum și câteva îndrum]ri despre cum s-ar putea constitui alte principii asem]n]toare, pornind de la cele cu care am început. Exemplul cel mai elocvent îl reprezint] utilitarismul clasic, care ne ofer] un singur principiu de bâz], prezentându-ne câteva argumente potrivit c]rora ar trebui s] accept]m acest principiu (deși aceast] etap] este de multe ori omis]), apoi ne arăt] cum s] obținem din acest principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții la Universitatea Oxford în anii ’20-’30, a început prin a argumenta c] toate formele de monism (conform c]ruia ar exista un singur principiu moral de bâz]) sunt false. Ross cunoștea doar dou] forme de monism - kantianismul și utilitarismul, așa c] le-a tratat pe rând. Argumentul s]u împotriva lui Kant ar]ta c] principiul de bâz] al acestuia era incoerent. Principiul respectiv este urm]torul: „Numai faptele s]vârșite din simțul datoriei sunt corecte”. Ross consideră c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate cere s] action]m dintr-un anumit motiv. Kant ne cere acest lucru, așadar, teoria lui trebuie respins]. În capitolul 14, „Etică lui Kant”, Onora O’Neill neag] faptul c] ideile lui Ross sunt acceptate de c]tre Kant. Utilitarismul a fost respins datorit] unor motive diferite. Ross știa c] utilitarismul era singura versiune a unei abord]ri mai generale și anume: consecințialismul. Nu era de p]rere c] toate formele acestei teorii trebuie s] fie moniste, pentru c] era
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cere acest lucru, așadar, teoria lui trebuie respins]. În capitolul 14, „Etică lui Kant”, Onora O’Neill neag] faptul c] ideile lui Ross sunt acceptate de c]tre Kant. Utilitarismul a fost respins datorit] unor motive diferite. Ross știa c] utilitarismul era singura versiune a unei abord]ri mai generale și anume: consecințialismul. Nu era de p]rere c] toate formele acestei teorii trebuie s] fie moniste, pentru c] era de acord cu faptul c] utilitarismul lui G.E. Moore era pluralist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motive diferite. Ross știa c] utilitarismul era singura versiune a unei abord]ri mai generale și anume: consecințialismul. Nu era de p]rere c] toate formele acestei teorii trebuie s] fie moniste, pentru c] era de acord cu faptul c] utilitarismul lui G.E. Moore era pluralist. (Moore susținea c] acțiunea corect] este cea care maximalizeaz] binele, dar era de p]rere c] exist] diferite tipuri de lucruri bune, cum ar fi înv]ț]tură și experiența estetic].) Ins] Ross a comb
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care maximalizeaz] binele, dar era de p]rere c] exist] diferite tipuri de lucruri bune, cum ar fi înv]ț]tură și experiența estetic].) Ins] Ross a comb]țuț consecințialismul, știind c] dac] va reuși aici, va putea respinge și utilitarismul. Discuția începe de la un argument simplu, sprijinit de un exemplu. Conform argumentului, „oamenii obișnuiți” sunt de p]rere c] ar trebui s] fac] ceea ce au promis c] vor face, dar numai datorit] faptului c] au promis. Ins] ei nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alegere este f]cut] în lumina a ceea ce ne-a înv]țâț experiență noastr] moral]. Voi încheia cu dou] critici aduse teoriei datoriilor prima facie. Prima critic] nu las] loc îndoielilor asupra drepturilor. Deși p]rerile lui Ross sunt opuse utilitarismului, teoria să îi împ]rt]șește o tr]s]tur], si anume faptul c] în orice situație de luare de decizii trebuie s] punem în balant] toate datoriile prima facie. Ins] un astfel de tip de abordare nu reușește deloc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu toate o fac în mod explicit și ar putea chiar opune rezistent] ideii de „bine”: fiecare ofer] o perspectiv] legat] de acea stare care am dori s] prevaleze în acțiunile noastre sau în lume, în general. O teorie precum utilitarismul clasic susține c] singurul aspect care conteaz] este cât de mult pot s] se bucure de fericire ființele conștiente. O teorie natural] a dreptului susține c] aspectul cel mai important este în concordant] cu legile naturii. Diferite alte teorii propun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceasta, trebuie ad]ugat, reprezint] moartea moralei.” Dar dac] acest tip de acuz] a fost adus în ultimul secol, el a fost și refuzat, în special de c]tre scriitori că John Austin și Henry Sidgwick. Ei au ap]rât utilitarismul clasic, teoria moral] a consecințelor potrivit c]reia singură valoare este cea a fericirii umane sau, cel putin, a ființelor sensibile. Austin a oferit un exemplu în The Province of jurisprudence [Sfera jurisprudenței] (p. 108), în care susține c] utilitaristul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cazuiști permanenți. „Deși el aprob] dragostea, pentru c] aceasta este în concordant] cu principiul s]u, utilitaristul este departe de a afirma c] binele general ar trebui s] fie motivația îndr]gostitului. Nu s-a afirmat sau conceput niciodat] în utilitarism c] îndr]gostitul ar trebui s] își s]rute iubita în virtutea unei fericiri comune.” Austin subliniaz] faptul c] o teorie consecințialist] cum este utilitarismul este o explicare a tot ceea ce o opțiune justific] în raport cu alternativele - faptul c] promoveaz] valoarea relevant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
general ar trebui s] fie motivația îndr]gostitului. Nu s-a afirmat sau conceput niciodat] în utilitarism c] îndr]gostitul ar trebui s] își s]rute iubita în virtutea unei fericiri comune.” Austin subliniaz] faptul c] o teorie consecințialist] cum este utilitarismul este o explicare a tot ceea ce o opțiune justific] în raport cu alternativele - faptul c] promoveaz] valoarea relevant] - și nu o explicare a felului în care agenții ar trebui s] delibereze atunci cand selecteaz] o opțiune. Faptă îndr]gostitului poate fi justificat] prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin faptul de a fi adept al teoriei consecințelor? S] presupunem c] îndr]gostitul din exemplul lui Austin ar deveni utilitarist. Ce fel de politic] ar adopta, știind c], în fiecare acțiune întreprins], nu va apela la avantajele și dezavantajele utilitarismului? R]spunsul oferit de adepții consecințialismului din zilele noastre este motivat de observația din ultimul subcapitol, si anume c] opțiunile care se cer analizate din punct de vedere al consecințelor - posibilit]țile asupra c]rora un agent are putere de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Referințe Austin, J.: The Province of Jurisprudence Determined (1832); ed. H.L.A Harț (London: Weidenfeld, 1954). Bradley, F.H.: Ethical Studies (1876); (Oxford: Clarendon Press, 1962). Sidgwick, H.: The Methods of Ethics (New York: Don Press, 1966). Bibliografie suplimetar] Adams, R.M.: ’Motive utilitarism’, Journal of Philosophy, 73 (1976). Hâre, R.M.: Moral Thinking (Oxford: Clarendon Press, 1981). Lyons, D.: Forms and Limits of Utilitarism (Oxford: Clarendon Press, 1965). Parfit, D.: Reasons and Persons (Oxford: Clarendon Press, 1984). Petit, P.: ’The consequentialist can recognise rights
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1876); (Oxford: Clarendon Press, 1962). Sidgwick, H.: The Methods of Ethics (New York: Don Press, 1966). Bibliografie suplimetar] Adams, R.M.: ’Motive utilitarism’, Journal of Philosophy, 73 (1976). Hâre, R.M.: Moral Thinking (Oxford: Clarendon Press, 1981). Lyons, D.: Forms and Limits of Utilitarism (Oxford: Clarendon Press, 1965). Parfit, D.: Reasons and Persons (Oxford: Clarendon Press, 1984). Petit, P.: ’The consequentialist can recognise rights’, Philosophical Quarterly, 35 (1988). Petit, P. și Brennan, G.: ’Restrictive consequentialism’, Australasian Journal of Philosphy. 64 (1986). Railton, P: ’Alienation
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Press, 1984). Petit, P.: ’The consequentialist can recognise rights’, Philosophical Quarterly, 35 (1988). Petit, P. și Brennan, G.: ’Restrictive consequentialism’, Australasian Journal of Philosphy. 64 (1986). Railton, P: ’Alienation, consequentialism and morality’, Philosophy and Public Affairs, 13 (1984). Regan, D.H.: Utilitarism and Cooperation (Oxford: Clarendon Press, 1980). Scheffer, S.: The rejection of Consequentialism (Oxford: Clarendon Press, 1982). --------ed.: Consequentialism and Its Critics (Oxford: Clarendon Press, 1988). Slote, M.: Common-Sense, Morality and Consequentialism (London: Routledge and Kegan Paul, 1985). Smart, J.J.C.: and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Oxford: Clarendon Press, 1980). Scheffer, S.: The rejection of Consequentialism (Oxford: Clarendon Press, 1982). --------ed.: Consequentialism and Its Critics (Oxford: Clarendon Press, 1988). Slote, M.: Common-Sense, Morality and Consequentialism (London: Routledge and Kegan Paul, 1985). Smart, J.J.C.: and Williams, B.: Utilitarism: For and Against (Cambridge: Cambridge University Press, 1973). Stocker, M.: ’The schizophrenia of modern ethical theories’, Journal of Philosophy, 73 (1976). 20 Utilitatea și binele Robert E. Goodin Teoriile etice se împart în dou] categorii standard, si anume, teoriile drept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
folosește nim]nui, simțul nostru moral ne-ar determina s] prefer]m prima variant] în locul celei de-a doua. Aceast] idee constituie miezul doctrinei utilitariste, iar binele, în sens general, se înscrie în cadrul mai larg al teoriei consecințialiste. Conceptul de „utilitarism” este asociat și meseriei de arhitect sau de artizan de mobilier, fiind echivalent cu cel de „funcționalitate” și, prin urmare, opus virtuții și frumosului. Totuși, tocmai în acest aspect se reg]sește unul dintre principalele avantaje ale utilitarismului în calitate de teorie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Conceptul de „utilitarism” este asociat și meseriei de arhitect sau de artizan de mobilier, fiind echivalent cu cel de „funcționalitate” și, prin urmare, opus virtuții și frumosului. Totuși, tocmai în acest aspect se reg]sește unul dintre principalele avantaje ale utilitarismului în calitate de teorie asupra binelui: în primul rând faptul c] nu presupune nici un angajament din partea individului, care are posibilitatea de a filtra totul prin propriul s] sistem de preferințe și interese și de a alege între mai multe teorii specifice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]